Interviu Online

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu, despre emblema Constanței „Nu exclud ca viitoarele funcțiuni să se adapteze unei mai bune administrări, în vederea autofinanțării” (video)

Nu numai un interviu, dar și o discuție, întâmplătoare, cu arhitectul Radu Cornescu se transformă într-o interesantă lecție de istorie, așa cum veți putea remarca și în cele ce urmează. Întrebat cum pot fi convinși constănțenii că de data aceasta emblema Constanței chiar va cunoaște o... resuscitare, reputatul arhitect constănțean ne-a povestit că de la fereastra apartamentului său a observat că firma de construcții și-a adus propriii paznici și s-au început măsurătorile pe acoperiș.
 
Reamintim că, la jumătatea lunii trecute, imediat după ce primarul Decebal Făgădău a semnat ordinul de începere a lucrărilor de reabilitare a Cazinoului, într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanța a declarat că va înființa, prin Dispoziție de primar, o comisie ce se va ocupa cu „a veghea, în numele constănțenilor, la binele Cazinoului“. Comisia va funcționa ca o interfață între constănțeni și echipa de proiect și din aceasta vor face parte arhitectul constănțean Radu Cornescu, dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanța și conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan.
 
Cotidianul ZIUA de Constanța a alocat ample spații acestui subiect, oferind detalii în premieră, dar de data aceasta l-am provocat la câteva „amănunte” de culise pe arhitectul Radu Cornescu.
 
- Sunteți unul dintre cei mai implicați specialiști din oraș, atât în istoria acestei clădiri, dar mai ales în renașterea ei. Motiv pentru care ați și fost nominalizat ca membru al acestei comisii. Ați avut întâlniri cu autoritățile? Dar cu ceilalți membri propuși?

- Aș începe cu verbul „a veghea”, care este, cred eu, impropriu pus aici. Am studiat arhitectura Cazinoului, istoria lui și evoluția lui în timp. Cazinoul a debutat sub arhitectul Daniel Renard sub forma unui monovolum, la care s-au adăugat, chiar și în timpul construcției lui, mai multe funcțiuni, extinzându-se atât pe orizontală, cât și pe verticală față de proiectul aprobat inițial de Consiliul Comunal (contract semnat in 1903). „Vinovat” pentru cele mai multe adăugări a fost arh. Victor Stephanescu, coleg și prieten cu Renard încă de la Paris, pe vremea studenției lor. Renard nu s-a opus acestor modificări ale lui Stephanescu, dar arhitectura exterioară și ornamentele interioare au fost făcute tot de Daniel Renard, păstrându-se stilul Art Nouveau. De altfel, ultimele retușuri majore ale Cazinoului până la „era socialistă” au fost făcute de Daniel Renard în perioada interbelică, în 1934, pe când Renard avea 63 de ani!
 
După 1947, Cazinoul a fost sediul Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanța și, mai apoi, o „Unitate de Alimentație Publică” (de fapt având funcțiunea de restaurant și bar). Modificările majore ale clădirii s-au făcut prin proiectul 6/1986, după ce s-a pus problema de a se face reparații capitale. De atunci au apărut problemele. De ce? Pentru că această clădire este un monument de arhitectură de clasa „A”, nemaipunând la socoteală faptul că constănțenii o consideră simbolul orașului.
 
Multe dintre aceste reamenajări ale Cazinoului eu le consider nefaste. Sunt și lucruri care nu deranjează, de exemplu, realizarea unei noi travee către nord-est, necesare bucătăriilor de la parter și subsol, arhitectura dinspre această latură fiind realizată tot în stilul Art Nouveau, aproape că nu se cunoaște, doar stând în fața ei cu o carte poștală – să zicem – din perioada antebelică, îți dai seama de această extindere. Dar sunt multe alte modificări pe care eu le consider nefaste, unele chiar grosolane.
 
Printre altele: realizarea rampei de aprovizionare de la subsol în locul unei terase superbe - o urâțenie în care se strânge gunoi, apă, zăpadă etc., scara adăugată în colțul dinspre nord-est, un volum care nu respectă stilul Art Nouveau, ba chiar arată ca o scară de bloc de confort III. Golurile tâmplăriei de la parterul salonului dinspre mare erau, de fapt, niște uși vitrate gigantice care se deschideau spre terasa de aici, cea mai căutată de public.
 
Toate au fost modificate formându-se niște goluri boltite la partea superioară și s-au realizat doar trei uși de dimensiunile ușilor de apartament (!), ferestrele de la etaj, de pe aceeași fațadă au fost și ele modificate (în rău, zic eu), „ferestrei-scoică” dinspre Acvariu i s-au scos ornamentele originale de deasupra celor cinci uși, aici „trântindu-se” un buiandrug imens din beton, urmărind forma curbată, iar în loc de cele cinci uși există una singură cu acces la terasă prin intermediul unor trepte grosolane; s-au adăugat, la interior foarte multe ornamente „inventate”, care de multe ori nu concordă cu stilul originar; s-au realizat multe picturi murale, poate unele destul de reușite (ce-i drept), dar aglomerând ornamentația interioară.
 
Unele ferestre au căpătat vitralii, unele dintre ele având chiar accente moderne, abstracte; unele plafoane s-au făcut prin casetare, grafica pardoselilor și materialele lor lasă de dorit; parapeții teraselor sunt din „alt film”, de altfel și lampioanele exterioare, iar candelabrele, realizate la unele ateliere gen „Muncă și Artă” nu au nici o legătură cu cele originare. Pe terasa dinspre Acvariu s-au realizat niște separatoare în fața treptelor care seamănă cu niște sarcofage... și pot continua.
 
Toate aceste aspecte le-am prezentat acum doi ani la o ședință ținută la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, ședință la care au participat reprezentanți de la Compania Naționala de Investiții (C.N.I., care se ocupa și de licitație) și de la Institutul Național al Patrimoniului. Atunci am ridicat problema principală a acestei restaurări – ce soluții găsim pentru acest monument? Ce păstrăm, ce aducem la forma inițială? Ce modificări putem face fără să aducem atingere originalității lui? Pot să spun că cei de la Patrimoniu au fost alături de mine, dar celor de la C.N.I. nu le-a păsat... O parte din probleme le-am înfășurat într-un avertisment pe care i l-am înmânat d-lui primar Făgădău (care mi-a dat dreptate), acesta trimițându-l la C.N.I., dar de doi ani nu a existat nicio reacție! Am scris mai multe articole, printre care și în ZIUA de Constanța –„Pe care CAZINOU să-l restaurăm?!” (galerie foto) -pentru a sensibiliza specialiștii în domeniu să demareze discuțiile pentru găsirea unor soluții benefice.
 
Acum, când s-a semnat contractul pentru restaurarea lui, mi se pare că suntem în al 12-lea ceas pentru a se găsi soluții de comun acord cu proiectantul și constructorul desemnați pentru a reda Cazinoului strălucirea unui monument. Am apelat din nou la primar cu privire la problemele semnalate și sper ca domnia sa „să vegheze” la rezolvarea lor.
 
Am discutat cu dr. Doina Păuleanu ca să ne întâlnim cu proiectantul (arh. Constanța Carp) și să avem un prim contact căutând soluții pentru cele semnalate. Cred că Doina Păuleanu, ca expertă, este în mare măsură să ne îndrume pentru a face o selecție privind picturile murale și ornamentele interioare. Discuții am avut (de circa doi ani) cu arh. Carp, care îmi cunoaște opiniile și care e dispusă să colaborăm. De altfel, aș adăuga în acest grup de consiliere și pe alți specialiști – pe arh. Laura Tudosie de la Direcția Județeana de Cultură, pe Carmen Tănase – arhitectul-șef al Consiliului Județean, membru al Comisiei Județene de Cultură, arh. Alita Isacov (a restaurat/reamenajat mai multe clădiri istorice din Constanța), arh. Veronica Pribeagu (se preocupă și a scris „Constanța – influența arhitecturii franceze în prima etapă de dezvoltare a orașului modern [1850-191])” și, nu în ultimul rând, pe urbanist Radu Vânturache, arhitectul-șef al municipiului, știindu-l un mare sufletist. Doina Păuleanu a scris atâtea cărți despre istoria Constanței, descriind clădirile importante, viața socială, atmosfera din orașul nostru, dar și despre diferite personalități ale urbei. Alăturarea dr. Aurelia Lăpușan (care a scris, la rândul ei, zeci de cărți și articole despre Constanța și Dobrogea) acestui presupus grup este benefică.  
 
- Constănțenii și-ar dori să creadă cu adevărat în buna-credință a acestei comisii. Concret, ce atribuțiuni credeți că ar trebui să aibă cei trei membri?
 
- Eu cred că menirea acestei comisii este găsirea, împreună cu arhitect Constanța Carp, a unor soluții pentru remedierea problemelor semnalate anterior. Doamna Constanța Carp este, în afară de arhitect, și expertă în studiile istorice, făcând parte și din Comisia de aprobare a proiectelor care remediază clădirile monumente de arhitectură. În prezent, lucrez cu dânsa la o temă similară, pentru găsirea unor soluții privind reamenajarea și consolidarea Bisericii Armene din Constanța. Dânsa chiar se gândește la un contract de colaborare privind proiectul Cazinoului.
  
- Care considerați că ar trebui să fie rolul activ al comisiei în buna desfășurare a acestui important proiect de restaurare?
 
- Așa cum am afirmat și mai sus, această comisie are rolul de a detalia și a completa tema de proiectare, pentru ca proiectul tehnic să respecte toate condițiile pentru un monument de arhitectură de clasă A, condiții care se vor reflecta în autorizația de construcție.   
 
- La data la care ne aflăm, ați avut întâlniri cu echipa de arhitecți care realizează proiectul?
 
- Am purtat discuții cu șeful de proiect, doamna arhitect Constanța Carp, atât înainte de câștigarea licitației, cât și după. În acest moment, domnul primar Decebal Făgădău dorește să faciliteze urgent o întâlnire a membrilor comisiei cu proiectanții și constructorul, în vederea alcătuirii unei agende pentru discuțiile viitoare.   
 
- De la edilul-șef am aflat că, la finalul lucrărilor de reconsolidare, emblema Constanței va găzdui o expoziție permanentă cu istoria Cazinoului, dar și multe evenimente artistice, culturale. Față de propunerile avansate de autoritățile locale, cum vedeți dvs. viitorul Cazinoului?
 
- În primul rând, trebuie lămurit un aspect. Nu sunt lucrări de reconsolidare, nu le-aș spune nici de reconstituire - pentru că ar trebui să-l refacem exact cum era înainte de perioada comunistă -, sunt lucrări de reamenajare. În care ar trebui găsite cele mai bune soluții tehnice pentru a nu compromite stilul arhitectural și pentru a reda cât mai mult din originalitatea Cazinoului.
 
Cu privire la funcțiunile viitoare ale Cazinoului, în primă fază ar putea rămâne așa cum a rezultat din propunerile Primăriei municipiului Constanța, dar și din sondajul de opinie. Nu exclud însă ca, din experiența acumulată în viitorii patru-cinci ani după darea în folosință, aceste funcțiuni să se adapteze pentru o mai bună administrare, în vederea unei autofinanțări.     
 
Întrebările cititorilor:
 
Dan M.: Este de remarcat această inițiativă de înființare a comisiei „de veghe" care va face bine derulării lucrărilor, numai să reziste și să nu intre în conflict cu interesele contractuale ale antreprenorului. Cum va fi apărată construcția de forțele distructive ale valurilor? Consider că luarea măsurilor de protecție sunt, de asemenea, prioritare. Mulțumesc și vă urez mult succes și să rezistați până la inaugurare.
 
- Există un proiect național, realizabil cu fonduri europene, pentru consolidarea, reamenajarea și apărarea malurilor, pornind de la Poarta 1 până spre Faleză Nord. Și aici am discutat, în cadrul ședințelor Ordinului Arhitecților, filiala Dobrogea, ca aceste amenajări să nu distrugă atmosfera de epocă a promenadei Cazinoului. Cât privește atacul aerului sărat asupra construcției, se găsesc soluții ca materialele de finisaj să corespundă condițiilor climatice.
 
- Se poate restaura fereastra scoică (similară cu cea dinspre Acvariu) pe partea dinspre mare?
 
- În urmă cu mai mulți ani, a existat ideea de a se reface această fereastră între sala de spectacole și sala oglinzilor dinspre mare. Tehnic, nu se poate, deoarece sala oglinzilor este mai puțin înaltă și s-ar reteza partea de sus a ferestrei.
 

 
Mariana T.: Ce amenajări ar mai putea fi propuse față de tema inițială?
- Mutarea Acvariului într-un loc adecvat, de exemplu în Complexul Muzeal de Științele Naturii, cunoscut drept Delfinariu, și redarea acestei clădiri, așa cum a fost gândită inițial. În anul 1912, Baronul Edgar de Marcay, proprietarul hotelului Palace și antreprenorul Cazinoului, a construit această clădire, proiectată tot de arhitectul Daniel Renard, cu funcția de restaurant, pentru a completa cerințele Cazinoului, dar și ale celor care se plimbau pe Faleză. Clădirea Acvariului face parte din acest complex al Cazinoului, ca și mini-portul de alături, unde se făceau curse pe mare, cu ambarcațiuni ușoare. În trecut, a existat un proiect pentru reamenajarea acestui mini-port și consider că ar trebui reactualizat.  
 
Citește și:
 
Salvați o ruină „stăpânită“ de mucegai! Triplă expoziție la Cazino. Un „strigăt“ amplificat de revoltă îndreptat către administrațiile locale și statale (galerie foto)

Imagini de la eveniment Cazinoul Constanța s-a redeschis pentru a vă arăta splendoarea litoralului interbelic (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Mocanu Dan

06 Feb, 2020 08:41

Este de remarcat aceasta initiativa de infiintare a comisiei ,,de veghe"care va face bine derularii lucrarilor, numai sa reziste si sa nu intre in conflict cu interesele contractuale ale antreprenorului. Intrebare: Cum va fi aparata constructia de fortele destructive ale valurilor? Consider ca luarea masurilor de protectie sunt deasemeni prioritare. Multumesc si va urez mult succes si sa rezistati pana la inaugurare.

Articole asemanatoare

Cazinoul din Constanța se pregătește de restaurare (galerie foto)

06 Mar 2020 876

Schele pe Cazino! Se analizează variantele pentru reabilitarea vitraliilor şi a elementelor decorative (galerie foto)

29 Feb 2020 674

Renăscut în iulie 2022, cu expoziţia „Istoria Cazinoului“ Ce va găzdui Cazinoul după ce îşi va redeschide porţile. Interviu cu primarul Decebal Făgădău (video)

18 Jan 2020 4757

Iubit şi plâns, deopotrivă, din toate colţurile lumii Cum a „mobilizat“ Cazinoul peste 16.000 de oameni

24 Dec 2019 2369

Zona Peninsulară Interbelică, surprinsă în fotografii, de ochiul unui arhitect

30 Oct 2019 1385

#citeşteDobrogea Giganţi ai arhitecturii şi nemuritoarea lor zestre pe pământ tomitan. Victor Ştephănescu, proiectantul Pieţei Ovidiu, la 142 de ani de la naştere

14 Mar 2019 801

Două expoziții semnate arhitect Radu Cornescu, dedicate Centenarului

02 Dec 2018 1190

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 5232

Vestigiile Constanței. Le punem în valoare? (galerie foto)

02 Aug 2018 3757

„Constanţa - monumente istorice“, un volum-album ce repovesteşte istoria la prezent

25 Jun 2018 1268

Pe care CAZINOU să-l restaurăm?! (galerie foto)

22 Jun 2018 6967

Salvaţi o ruină „stăpânită“ de mucegai! Triplă expoziţie la Cazino. Un „strigăt“ amplificat de revoltă îndreptat către administraţiile locale şi statale (galerie foto)

24 May 2018 3256

Radu Cornescu îl restituie constănțenilor pe unul dintre marii arhitecți ai României - Victor Ștephănescu (galerie foto)

24 Mar 2018 1852

Imagini de la eveniment Arhitectul Radu Cornescu lansează astăzi volumului „Arh. Victor Ștephănescu între stilul național și modernism“ (galerie foto)

23 Mar 2018 1089

Wallace sau Havuz?!

22 Mar 2018 2009