Interviu online cu medicul stomatolog Petru Mitrașcă La ce vârstă ar trebui adus un copil la stomatolog. Când și cum apar dinții strâmbi

Medicul stomatolog Petru Mitrașcă a explicat, în cadrul unui interviu online ce s-a desfășurat joi, 15 august, începând cu ora 12.30, la ce vârstă ar trebui adus un copil la stomatolog. „Prima vizită a copilului ar trebui să fie în jurul vârstei de 3 ani. Înainte de 3 ani, părinții ar trebui să vină la dentist pentru o ședință de consultație cu privire la alimentația copilului și la metodele de igienizare pe care ar trebui să le folosească la acesta“.
 
Mai mult decât atât, tot în cadrul interviului, medicul stomatolog Petru Mitrașcă a precizat și în ce măsură afectează dantura cafeaua, țigările și sucurile acidulate. „Despre cafea nu putem spune că dăunează dinților, cel mult din cauza consumului de cafea, dar și a altor alimente sau băuturi ce conțin pigmenți se pot depune pete pe suprafețele dinților. Fumatul, în schimb, dăunează nu numai prin pătarea dinților, ci și prin modificarea circulației sângelui la nivelul gingiei în mod special, lucru care scade capacitatea țesuturilor de a se apăra împotriva bacteriilor, astfel favorizând apariția bolii parodontale“, a mai spus medicul.
 
Întrebările redacției   
 
Când ar trebui să mergem pentru prima oară la medicul dentist?
 
Prima vizita la medicul dentist ar trebui să aibă loc atunci când erupția dinților temporari e completă, adică în jurul vârstei de 3 ani. În funcție de cât de cooperant e copilul, se pot face anumite manopere pentru prevenirea apariției cariilor dentare, precum periaj profesional și aplicări locale de gel cu fluor. În plus, astfel copilul se familiarizează cu medicul și cabinetul stomatologic, atmosfera din cabinetul nostru fiind una foarte prietenoasă, copiii putând urmări desene în timpul manoperelor.  
 
Controalele periodice ne pot scăpa de probleme?
 
Controalele periodice îi pot scăpa pe pacienți de multe plăceri nedorite prin depistarea cariilor în faza incipientă, prin igienizarea profesională a dinților, prin tratarea problemelor minore înainte ca ele să devină majore . Este mult mai ușor și mult mai puțin costisitor să prevenim decât să tratăm. De multe ori, pacienții spun că nu își permit tratamentele stomatologice, când de fapt ei singuri au ajuns în situația de a avea nevoie de tratamente costisitoare, în timp ce o simplă consultație, igienizare sau o carie depistată devreme se tratează rapid și cu un cost mic. Știți cum se spune: nu tratamentele stomatologice sunt scumpe, ci neglijența. 
 
Cât ne poate costa (estimativ) înlocuirea unui dinte sau a unei măsele? Dar plombarea?
 
Înlocuirea unui singur dinte se poate realiza în 2 moduri: prima metodă, cea clasică, este printr-o punte dentară care presupune șlefuirea dinților vecini pentru a ne oferi sprijin pentru o lucrare ca să înlocuiască dintele lipsă. Această metodă are un dezavantaj major prin simplul fapt că de multe ori se șlefuiesc dinții adiacenți spațiului lipsă, dinți sănătoși, pentru a înlocui un singur dinte. În plus, o lucrare în care dinții sunt legați între ei nu va fi niciodată la fel de confortabilă ca un implant. De cele mai multe ori se întâmplă așa pentru ca pacienții nu sunt sfătuiți corespunzător sau medicul care îi tratează nu realizează inserare de implanturi și ca să nu piardă pacientul îi oferă o metodă de înlocuire a dintelui pe care el o stăpânește bine.
 
 
A doua metodă, superioară primei, este cea prin care înlocuim un dinte lipsă cu ajutorul unui implant. Practic, implantul înlocuiește rădăcina dintelui lipsă, urmând ca, după o perioadă de vindecare de 3-4 luni, să se realizeze o coroană care să înlocuiască dintele lipsă. Mulți pacienți se feresc de această metodă din cauza costurilor, dar mai ales din cauza unei frici nejustificate față de inserarea unui implant. Se documentează pe internet despre această manoperă și, inevitabil, ajung să citească doar riscurile și, neavând toate datele necesare, refuză din start tratamentul ca are un risc. În medicină, orice tratament are riscuri și beneficii, iar cu tehnologia actuală implanturile au ajuns să aibă o rată de succes de peste 95%. Cele 5 procente rămase cu risc se datorează, de obicei, unei igiene necorespunzătoare.
 
În cabinetul nostru, tratamentul unei edentații unidentare are costuri foarte apropiate (2.650 lei vs 3.350) unui tratament clasic, prin punte, deoarece vrem să convingem cât mai mulți pacienți să nu își mai strice dinți sănătoși pentru a înlocui un dinte lipsă).
 
Tratarea cariilor prin plombare este o manoperă care în cabinetul nostru se face sub izolare cu diga și sub microscop. Bineînțeles, cu anestezie, pentru ca pacientul să nu simtă durere deloc. Diga este practic un câmp operator prin care izolam dintele în lucru de limbă, obraji, salivă. Astfel ne asigurăm de îndepărtarea completă a cariei și de punerea plombei în cele mai bune condiții pentru a elimina neplăceri de genul „mi-a căzut plomba“. În plus, este mult mai confortabil pentru pacient, care stă relaxat pe spate și poate privi în timp real pe ecran întreaga manoperă. O plombă costă 150 de lei.  
 
Ce este tartrul și cum scăpăm de el?
 
Tartrul apare în zonele unde există canale de secreție ale glandelor salivare, adică pe spatele dinților inferiori și pe molarii superiori. El reprezintă de fapt placa bacteriană care se mineralizează cu ajutorul mineralelor din salivă și se transformă dintr-o placă bacteriană moale în tartru dur și care nu mai poate fi îndepărtat  de către pacient. Tartrul conține o cantitate foarte mare de bacterii care stau în contact direct cu gingia și, în unele cazuri, dacă nu este curățat periodic, poate favoriza apariția bolii parodontale. Unii pacienți depun tartru mai frecvent și atunci au nevoie de ședințe de igienizare la 6 luni. În mod normal, o ședință de igienizare anuală este mai mult decât recomandată pentru a păstra sănătatea dinților și a gingiilor și a depista în faza incipientă orice problemă. În completarea detartrajului, noi folosim și Air-Flow, un dispozitiv care curăță dinții cu jet de aer, apă și bicarbonat de sodiu fin, îndepărtând astfel toate petele de tutun, cafea, ceai și redând culoarea naturală dinților.
 
Cum și când folosim ața dentară?
 
Ața dentară ar trebui folosită, teoretic, de două ori pe zi, ca o completare a periajului dentar. Practic, chiar și cu o singură utilizare pe zi, de preferat seara, reducem mult placa bacteriană care se află interdental și care cauzează apariția cariilor între dinți.  
 
Referindu-ne strict la copii, la ce vârstă ar trebui adus un copil la stomatolog? 
 
Cum spuneam anterior, prima vizită a copilului ar trebui să fie în jurul vârstei de 3 ani. Înainte de 3 ani părinții ar trebui să vină la dentist pentru o ședință de consultație cu privire la alimentația copilului și la metodele de igienizare pe care ar trebui să le folosească la acesta. De multe ori, copiii vin în jurul vârstei de 4-5 ani cu dinții cariați, în stadii avansate, dinți care ar trebui să rămână pe arcadă până la vârsta de 8-9 ani și ei ajung să trebuiască extrași foarte devreme, lucru care va avea afecta negativ modul în care vor erupe dinții permanenți, apărând înghesuiri dentare, dinți strâmbi. Un copil de trei ani nu ar trebui să aibă la mic dejun prăjituri, biscuiți, napolitane, dar, cu toate astea, majoritatea copiilor pe care îi vedem cu carii au o astfel de alimentație. Vina cade deseori pe bunici, mătuși, dar niciodată pe părinți.
 
Cum ne putem păstra o dantură sănătoasă?
 
Sănătatea dentară începe cu alimentația și se termină cu igiena. Trebuie să reducem numărul de dulciuri pe care le consumăm și să știm că nu toate dulciurile dăunează în mod egal. De exemplu, o acadea care stă în contact cu saliva și dinții 20-30 de minute e mult mai dăunătoare decât o ciocolată cu un conținut crescut de cacao. Igienizarea dinților nu se rezumă doar la periaj, acesta trebuie completat de folosirea aței dentare că să curățăm și spațiile interdentale în care periuța de dinți nu ajunge. De obicei, acele spații interdentale sunt locul de predilecție pentru apariția cariilor, tocmai pentru că nu se folosește ața dentară. Alimentele tari, precum morcovii, merele, ajută la curățarea naturală a dinților, fiind indicate mai ales la copii. Brânzeturile, de asemenea, au efect de protecție contra cariilor.
 
În ce măsură afectează dantura cafeaua, țigările și sucurile acidulate? 
 
Despre cafea nu putem spune că dăunează dinților, cel mult din cauza consumului de cafea, dar și a altor alimente sau băuturi ce conțin pigmenți se pot depune pete pe suprafețele dinților. Fumatul, în schimb, dăunează nu numai prin pătarea dinților, ci și prin modificarea circulației sângelui la nivelul gingiei în mod special, lucru care scade capacitatea țesuturilor de a se apăra împotriva bacteriilor astfel favorizând apariția bolii parodontale. Sucurile acidulate consumate cu o limită (un pahar de 250 ml) nu reprezintă o problemă, dar consumul exagerat, mai ales dacă pacientul are un smalț mai slab calitativ, poate duce prin demineralizare la apariția eroziunilor acide și implicit a cariilor în număr foarte mare.