Prof. Iulia Cristina Cabrancea, mentor proiect ROSE „Nu Bacalaureatul trebuie regândit, ci atractivitatea orelor, motivarea elevilor pentru învăţare“

Nu numai în calitate de mentor ROSE, ci şi de cadru didactic cu vechime de peste două decenii la catedră, prof. Iulia Cristina Cabrancea a răspuns, în cadrul unui interviu online la ZIUA de Constanţa, unor întrebări ce frământă sistemul educaţional românesc.
 
Cum a apărut acest proiect cu finanţare europeană în învăţământul românesc?

Proiectul privind Învăţământul Secundar (Romania Secondary Education Project - ROSE), în valoare totală de 200 de milioane de euro, este finanţat integral de BIRD, în baza Legii nr. 234/2015 pentru ratificarea Acordului de Împrumut (Proiectul privind învăţământul secundar) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi se derulează pe o perioadă de 7 ani, în intervalul 2015 - 2022.
 
Proiectul este implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă (UMPFE).
ROSE face parte din Programul Naţional al MEN „Sprijin la bacalaureat, acces la facultate” (aprobat prin Hotărârea Guvernului 251/2015) şi contribuie la atingerea obiectivelor stabilite prin strategia de reducere a părăsirii timpurii a şcolii şi la îmbunătăţirea oportunităţilor de participare în învăţământul terţiar, pentru populaţia României.

Obiectivele de dezvoltare ale ROSE sunt îmbunătăţirea tranziţiei de la liceu la învăţământul terţiar şi creşterea gradului de retenţie în primul an de studii universitare, în instituţiile finanţate în cadrul proiectului.  

Care este rolul mentorului în aplicarea proiectului ROSE?

În logica proiectului ROSE, mentoratul înseamnă oferirea, pe baza nevoilor identificate, de asistenţă şi suport prin consiliere, sprijin pedagogic şi metodologic pentru implementarea activităţilor pedagogice, de sprijin şi extracurriculare, utilizând metode, tehnici şi instrumente specifice mentoratului şi coachingului. Consilierea este, din perspectiva mentorului ROSE, crearea relaţiei dintre acesta şi membrul/ membrii echipei din liceele beneficiare de granturi ROSE care se confruntă cu o problemă (nevoie) în implementarea activităţilor pedagogice, de sprijin şi extra - curriculare, relaţie prin care îi ajută să conştientizeze şi să clarifice propriile puncte de vedere şi acţiuni, să descopere şi să decidă modul de abordare a activităţilor propuse în proiect care să fie adecvat atingerii rezultatelor aşteptate. Cu alte cuvinte, consilierea este mecanismul prin care mentorul sprijină/ghidează membrii personalului şcolii să se ajute singuri, determinându-i să descopere toate opţiunile posibile şi facilitându-le luarea deciziei.

Mentorul construieşte relaţia profesional formativă, care vine în sprijinul cadrelor didactice implicate în proiect să se dezvolte şi să aplice cele mai bune strategii pentru atingerea obiectivelor activităţilor pedagogice în procesul de predare-învăţare-evaluare, de sprijin şi al activităţilor extra-curriculare.   
 
Care sunt liceele în care derulaţi activitatea de mentor?

În judeţul Constanţa sunt cuprinse în proiectul ROSE aproximativ 30 de unităţi liceale. Eu mentorez următoarele instituţii: Liceul Agricol Pontica, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Liceul Tehnologic „C.A. Rosetti” Constanţa, Liceul Tehnologic „Gheorghe Duca” Constanţa, Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, Liceul Tehnologic „Nicolae Istrăţoiu” Deleni, Liceul Teoretic „Carmen Sylva” Eforie, Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” Mangalia, Colegiul Economic Mangalia, Liceul Teoretic Murfatlar, Liceul Teoretic Negru Vodă, Liceul Agricol Poarta Albă, Liceul Agricol Castelu,  Liceul cu program sportiv „Nicolae Rotaru” Constanţa, Colegiul Economic „Carol I” Constanţa şi Liceul Tehnologic Topraisar.
Pentru celelalte licee şi colegii constănţene există un al doilea mentor, agreat în urma selecţiei organizate de Unitatea de Management a Proiectelor cu Finanţare Europeană (UMPFE).

Câţi elevi beneficiază de pregătire suplimentară şi în ce constă aceasta?

Concret, un liceu care are cuprinşi în proiect 100 de elevi, constituiţi în grupe pe cele patru niveluri de studii - a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a - a proiectat activităţi specifice, derulate după programul şcolar, prin care să-i sprijine pe aceştia în asimilarea şi consolidarea materiei de Bacalaureat. La Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” Mangalia, elevii se pregătesc la limba şi literatura română, matematică şi fizică. Cu totul inedit, la Liceul cu program sportiv „Nicolae Rotaru” Constanţa, ţinând cont de specificul vocaţional al instituţiei, echipa de proiect a iniţiat o platformă online care înlesneşte accesul facil la activităţile cuprinse în proiectul ROSE. Astfel încât orice elev, indiferent unde se află în cantonament sau la competiţii, poate intra pe această platformă pentru a participa, în timp util şi de la distanţă, la cursurile susţinute de cadrele didactice ale liceului.
 
Din câte am înţeles, fiecare unitate de învăţământ beneficiază de finanţări cuprinse între 80.000 euro şi 120.000 euro, în funcţie de elevii cuprinşi în acest proiect. În ce sunt investite aceste sume?

În cele 16 licee, sunt aproximativ 1.500 de elevi, beneficiari ai pregătirii suplimentare.  Activităţile pedagogice (remediale, de sprijin, de consiliere) sunt structurate în funcţie de profilul liceului, în funcţie de disciplinele de bacalaureat. (limba şi literatura română, matematică, chimie, biologie, etc).
Activităţile remediale, de consiliere, îndrumare şi orientare vocaţională, de mediere în comunităţile rome, precum şi activităţi de dezvoltare personală sunt bugetate cu cel puţin 50% din costurile pe care le presupun.
 
Activităţilor extra-curriculare şi de informare, cum ar fi vizite şi excursii de documentare, stagii de pregătire, participări la competiţii şi formarea de reţele inter-şcolare le sunt alocate 30%. Lucrările de renovare, reamenajare şi achiziţii de bunuri primesc până la 20%. Spre exemplu, la Liceul Agricol Poarta Albă, echipa de proiect şi-a dovedit preocuparea în a dota un cabinet de limba română şi unul de matematică (mobilier, tablă, retroproiector, laptop etc.).
 
Unele şcoli au inserat în buget şi servicii de catering, având în vedere că au elevi navetişti şi au asigurat o masă pentru elevii care participă la activităţile proiectului. 

Implementat din anul 2015, a reuşit până acum acest proiect să-şi arate roadele?

Ținând cont de unul din obiectivele cele mai importante ale proiectului, şi anume creşterea promovabilităţii la bacalaureat, echipele de proiect şi de implementare aduc un plus valoare elevilor aflaţi în risc de abandon sau de nepromovabilitate la bacalaureat, prin activităţile suplimentare de învăţare, prin activităţile de consiliere, şi nu în ultimul rând prin activităţle extraşcolare care motivează elevii în ceea ce priveşte învăţarea.
La nivel naţional, conform statisticii oficiale, există o absorbţie de 3%.   
 
Din perspectiva unui cadru didactic cu vechime recunoscută în învăţământul constănţean, cum aţi vedea rezolvată chestiunea accesului în licee al copiilor care nu ating pragul mediei 5 la Evaluarea Naţională?

În momentul actual, Evaluarea Naţională este evaluarea cognitivă şi de competenţe la final de ciclu gimnazial şi ar trebui să aibă un caracter mai ales formativ, orientativ în special pentru profesori şi pentru părinţi. Evaluarea naţională ar trebui să conteze doar în sensul proiectării viitoarelor demersuri de învăţare în funcţie de nivelul achiziţiilor elevului şi de nevoia luni de dezvoltare. Eu nu cred că ar trebui să conteze pentru intrarea la liceu, cu atât mai mult cu cât şi clasa a IX-a este obligatorie.

În noua viziune, învăţământul obligatoriu se va întinde pe mai mulţi ani, chiar liceul va fi obligatoriu, deci examenele ar putea să dispară. Nu mă refer la evaluarea formativă care are un profund caracter de ameliorare de proces, ci la examene care determină, de multe ori o orientare şcolară prin eşec.

În opinia personală, având în vedere experienţa profesională din învăţământul primar, dar şi din proiectele în care am fost implicată, consider că ar trebui acordată o importantă mai mare orelor de dirigenţie şi celor de consiliere şi orientare profesională. Pentru elevii care iau sub 5 la evaluare naţională cred ca ar trebui să existe posibilitatea organizării unui an de aprofundare, fără să se pună stampila de repetenţie.   
 
Dar din perspectiva mentorului regional, consideraţi introducerea celor patru tipuri de Bacalaureat o soluţie a creşterii ratei de promovare?

Din punctul meu de vedere este o discriminare şi o minimizare a valorii Bacalaureatului. Cred că nu creşterea ratei de promovabilitate la bacalaureat ar trebui să ne intereseze, ci nivelul de pregătire al elevului de a trece printr-o tranziţie uşoară de la şcoală la viaţa activă. Percepţia acum este că Bacalaureatul este important doar pentru admiterea la facultate. Desigur că promovabilitatea scăzută la Bacalaureat este un motiv de îngrijorare pentru decidenţii din sistemul de educaţie, dar nu diversificarea bacalaureatului este soluţia, după părerea mea. M-aş gândi mai mult la atractivitatea orelor, motivarea elevilor pentru învăţare, consiliere pentru carieră, creşterea încrederii în sine, formarea competenţelor social - civice etc.