Interviu Online

Interviu online cu Maria Tomescu, specialist al Centrului Meteorologic Dobrogea „Vara îşi reintră în drepturi, vremea va fi însorită, iar temperaturile, numai bune pentru plajă“

Suntem în plin sezon estival, dar vremea este schimbătoare. Meteorologii au emis coduri galbene şi portocalii de precipitaţii încă de la sfârşitul săptămânii trecute. Cum explică meteorologii fenomenele cu care ne confruntăm în ultimul timp? Putem spune că această vară este cea mai ploioasă din ultimii 50 de ani? Pe fondul încălzirii climatice globale, ne putem aştepta, pe viitor, la intensificarea perturbaţiilor atmosferice şi a anomaliilor termice? Despre aceste subiecte am discutat, ieri, cu Maria Tomescu, specialist la Centrul Meteorologic Zonal Dobrogea, în cadrul unui interviu online, pe www.ziuadeconstanta.ro.
 
Ne aflăm la începutul lunii august, iar vara nu se arată. Care sunt explicaţiile? Putem vorbi de o vară atipică?
 
Putem considera această vară ca fiind atipică în ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor deoarece, din punct de vedere termic, evoluţia a fost cât se poate de normală, chiar şi în condiţiile în care nebulozitatea a fost mai accentuată. Dar să detaliem puţin! Climatologic vorbind, luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului, cu o medie la nivel naţional de 84,5 l/mp şi de aproape 50 l/mp în Dobrogea. Anul acesta, vara a debutat cu o lună extrem de ploioasă, cumulându-se, în medie, 158,9 l/mp în ţară (aproape dublu faţă decât ar fi fost normal), şi 73,5 l/mp în Dobrogea.
 
Sentimentul a fost că a plouat foarte mult, dar dacă ne raportăm la zilele în care s-au înregistrat precipitaţii la staţiile meteorologice, pe litoral, de exemplu, numărul acestora este mic, de 6 - 7 zile. Ceea ce înseamnă că în mare parte din lună vremea a fost plăcută, chiar dacă cerul a fost mai înnorat. Din acest motiv, temperaturile s-au menţinut uşor peste cele obişnuite în această perioadă. Luna iulie ar trebui să fie cea mai călduroasă lună a anului, nu degeaba fiind supranumită luna lui Cuptor, iar precipitaţiile ar trebui să fie mai puţine decât în iunie. A lipsit canicula, este adevărat, dar temperatura medie înregistrată în Dobrogea, în luna care abia s-a încheiat, a fost uşor peste normala climatologică.
 
Precipitaţiile au continuat, în schimb, iar cantităţile cumulate de apă au fost impresionante, depăşind, în medie, 80 l/mp. Și numărul zilelor cu fenomene specifice instabilităţii atmosferice a fost mult mai mare. Vă dau un exemplu: la Constanţa, pe parcursul a 14 zile în care s-au înregistrat precipitaţii la staţia meteo, s-au cumulat aproape 120 l/mp (norma fiind de doar 34 l/mp!!!) Toate acestea se datorează persistenţei neobişnuite (săptămâni în şir) a unui câmp de presiune scăzută în partea de sud-est a Europei, o masă de aer foarte bogată în vapori de apă şi mai răcoroasă faţă de cea existentă în restul continentului.
 
Asistăm la diferite fenomene meteorologice: incendii, furtuni, ploi torenţiale. Cum explicăm aceste situaţii meteo?
 
Vă spuneam despre masa răcoroasă şi cu un volum extrem de mare de vapori de apă din partea de sud-est a Europei, care a generat ploile torenţiale din ultima perioadă. În restul Europei, în schimb, a persistat un aer mult mai cald şi uscat, asociat unui câmp de presiune foarte ridicată. S-au înregistrat mai multe recorduri de temperatură. Raportându-ne la ultimii 60 de ani, în Arhipelagul Britanic a fost cea mai călduroasă lună iunie, iar pe glob a 5-a cea mai călduroasă lună iunie. Spre sfârşitul lui iulie s-au înregistrat peste 30 de grade în Peninsula Scandinavă şi în nord-vestul Rusiei, de altfel, partea de nord a Europei confruntându-se cu o perioadă destul de mare de secetă accentuată.
 
S-au consemnat numeroase recorduri de temperatură în vestul şi nordul continentului: în Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Norvegia, în Finlanda - unde a fost cea mai călduroasă lună iulie de când se fac măsurători. Temperatura apei mării şi a lacurilor din zonă a fost cu 5 - 6 grade mai ridicată decât în mod obişnuit. De altfel, la sfârşitul lunii iunie, o bucată enormă de gheaţă, de aproape şase kilometri pătraţi s-a desprins din Groenlanda.
 
În ceea ce priveşte incendiile de pădure, acestea erau de aşteptat, în condiţiile în care temperatura aerului s-a menţinut extrem de ridicată pe parcursul mai multor săptămâni. Situaţii foarte grave s-au înregistrat în Grecia, unde vântul puternic a propagat foarte rapid incendiile apărute; în Suedia, la mijlocul lunii iulie erau aproximativ 50 de focare de incendii.
 
Cei care doresc să afle mai multe detalii despre ce s-a întâmplat pe parcursul anului din punct de vedere meteorologic, la nivel global, pot consulta https://public.wmo.int/en/media/news.
 
De ce s-au intensificat ploile torenţiale în această vară? Cum explică meteorologii acest fenomen?
 
Sunt două situaţii clare în care ne putem aştepta la precipitaţii abundente. Prima, când o masă de aer foarte cald şi uscat este înlocuită de una mult mai rece, bogată în umezeală. Acest schimb se face, în majoritatea cazurilor destul de brusc şi atunci ne aşteptăm la instabilitate atmosferică deosebit de accentuată, care are ca fenomene asociate nu doar ploile torenţiale, ci şi căderile de grindină, frecventele descărcări electrice şi vijeliile. A doua, când un ciclon provenit din Marea Mediterană avansează către zona ţării noastre, se poziţionează în vestul Mării Negre, acumulează şi mai multă umezeală, pe care o descarcă apoi, cu precădere în partea de est a României, deci şi în Dobrogea. Este, de altfel, situaţia sinoptică de la începutul săptămânii trecute.
 
Putem spune că această vară este cea mai ploioasă din ultimii 50 de ani? Când s-au mai înregistrat astfel de situaţii şi fenomene?
 
Cu certitudine, putem afirma că primele două luni ale acestei veri se încadrează între cele mai ploioase din ultimii 60 de ani. Cantitatea medie înregistrată - de 158,9 l/mp - plasează luna iunie 2018 pe locul doi în topul celor mai ploioase luni din 1961 până în prezent. În „frunte” se găseşte luna iunie a anului 1969, când media precipitaţiilor a fost de 169,8 l/mp, iar pe locurile 3 şi 4 sunt anii 1974 - cu 133,2 l/mp şi 2010 - cu 133,1 l/mp. Topul anilor cu cele mai ploioase luni iulie este format din 1991 - cu 142,7 l/mp, 2005, 1975, 2014 şi 1980, iar luna iulie 2018 se află pe locul 6, cu 119,3 l/mp.
 
Pe fondul încălzirii climatice globale, ne putem aştepta, pe viitor, la intensificarea perturbaţiilor atmosferice şi a anomaliilor termice?
 
Da, ne aşteptăm la o intensificare a fenomenelor severe în viitor şi ceea ce acum ni se pare extrem, este foarte posibil ca peste ani să devină ceva obişnuit. Să luam, de exemplu, temperaturile ridicate! În ultimii ani ne-am confruntat cu veri foarte calde, tendinţa la nivel global fiind, aşa cum se ştie, de încălzire! Ne-am obişnuit cu ele şi ni se pare atipică această vară, când, până la începutul lunii august, nu am avut nicio avertizare de caniculă, dar statistic vorbind, temperaturile medii lunare înregistrate sunt apropiate sau chiar uşor mai ridicate decât cele normale. Am avut parte de fenomene meteo extreme şi până acum, doar că nu erau la fel de mediatizate. Acum toată lumea are un telefon mobil la îndemână şi filmează orice.
 
Totul ajunge în presă sau pe canalele de socializare...deci informaţia circulă mult mai repede. Faptul că nu le-am văzut noi până acum, sau nu am aflat de ele, nu înseamnă că nu au existat. Despre tornade şi trombe, sau „balauri”, cum erau numite, despre ploi torenţiale sau „potop” şi despre viituri sau „puhoi de ape”, despre ploile cu peşti şi broaşte am tot citit în copilărie, în diferite cărţi.
 
Ne-am confruntat, în primele luni de vară, cu zeci de avertizări meteo, de cod galben şi cod portocaliu, de vreme severă, ploi şi intensificări ale vântului. Aceste avertizări vor deveni mai frecvente în viitorul apropiat?
 
Este adevărat că, la nivel naţional, numărul avertizărilor nowcasting, adică pe termen foarte scurt, a depăşit 2000 în această vară, dintre care aproape 200 au fost emise pentru Dobrogea. Administraţia Naţională de Meteorologie emite două tipuri de alerte distincte: cele la nivel naţional, când sunt vizate judeţe, regiuni întregi, şi cele de tip nowcasting, prin care încercăm să surprindem cât mai bine şi să limităm cât mai mult zona vizată.
 
Aşa cum ştiţi, există informările meteorologice, pe care le emitem atunci când vrem să tragem un semnal de alarmă că vremea se va schimba radical, iar fenomenele meteorologice prognozate au potenţial de a deveni temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel sunt obişnuite pentru perioada respectivă. Atenţionările cod galben surprind fenomenele meteorologice care vor fi temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar şi acestea sunt obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată. În cazul avertizărilor cod portocaliu lucrurile se schimbă, fenomenele meteorologice prognozate devenind periculoase şi au o intensitate mult mai mare, iar la codul rosu, în plus, ne aşteptăm şi la efecte dezastruoase.
 
Este adevărat că numărul avertizărilor a crescut în ultimii ani. Acest lucru se datorează, pe de o parte, intensificării fenomenelor severe şi, pe de altă parte, modalităţii emiterii acestora. Acum 15 ani, când m-am angajat la CMR Dobrogea, emiteam avertizări fără coduri (acestea fiind introduse în 2005), pentru câte un judeţ, sau chiar toată Dobrogea, şi care aveau valabilitate de trei ore. Încet-încet aria avertizată s-a restrâns şi am ajuns să putem emite alerte pentru fiecare comună în parte. Vreau să punctez un lucru: în avertizările noastre cea mai mică unitate administrativ-teritorială este comuna. Prin urmare, cei care locuiesc la sate, sunt afectaţi de aceleaşi fenomene meteorologice avertizate ca şi cei din comuna de care aparţin.
 
Cum se elaborează prognozele meteorologice la Centrul Meteorologic Regional Dobrogea?
 
Cu multă responsabilitate! Pentru a putea face o prognoză bună trebuie să pleci de la o diagnoză foarte bună. Este extrem de important să ştim ce se întâmplă peste tot în lume, dar cu precădere în Europa şi în nordul Africii şi asta deoarece, teoretic, circulaţia aerului se face dinspre vest către est. Cunoscând caracteristicile maselor de aer, putem estima ce se va întâmpla când acestea ajung deasupra ţării noastre. Partea de diagnoză se realizează cu datele primite de la staţiile meteorologice, iar partea de prognoză cu ajutorul modelelor numerice.
 
Sunt analizate sute de hărţi care vizează evoluţia diferiţilor parametrii meteorologici (presiune, umezeală, vânt, temperatură, toate la nivelul solului, dar şi în altitudine, indici de instabilitate, precipitaţii - atât ca distribuţie, intensitate, cât şi ca formă etc.). Și asta pentru fiecare model disponibil. Acestea sunt de două feluri: modele globale, cele mai uzitate fiind ECMWF, al Centrului European de Prognoza de la Reading, GFS - model american, ARPEGE - francez, WRF - german; şi modele regionale sau de arie limitată, cu o foarte bună rezoluţie spaţială (sub 5 km) şi care sunt realizate şi rulate în cadrul institutului: ALARO, COSMO. După analiza tuturor datelor disponibile, meteorologul previzionist elaborează prognoza pentru următoarea săptămână: la noapte plus primele 4 zile detaliate şi o tendinţă a evoluţiei vremii în ultimele 3 zile. CMR Dobrogea elaborează şi prognoze specializate pentru Marea Neagră, în care sunt estimate gradul de agitaţie al mării, înălţimea valurilor, direcţia şi viteza vântului. Centrul Naţional de Prognoza Meteorologică de la Bucureşti (CNPM) realizează estimări pentru 2 săptămâni, lunare sau sezoniere, dar pentru aceasta se folosesc materialele preluate de la ECMWF - Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată, gradul de realizare al acestora fiind însă mai scăzut. CNPM şi celelalte centre meteorologice din ţară emit şi prognoze pentru zona montană aferentă.
 
În plus, activitatea meteorologului de la nowcasting, cel care emite avertizări pe termen foarte scurt, se bazează şi pe datele radar, pe care le primim la fiecare 7 minute şi pe cele satelitare, de la EUMETSAT, din 5 în 5 minute.
 
Meteorologia este o ştiinţă cu mare aplicativitate practică, iar metodele de prognoză s-au perfecţionat. În ce stadiu s-a ajuns din acest punct de vedere în ţara noastră?
 
De aproape 10 ani suntem cotaţi ca centru de excelenţă în ceea ce priveşte partea de nowcasting, de radar. De-a lungul timpului, meteorologi din Turcia, din toate ţările din peninsula Balcanică, au fost şcoliţi la noi în ţară, prin intermediul unor cursuri organizate de OMM. Iar la cursurile organizate în alte ţări, ca şi profesori, participă şi specialişti din România. Și asta deoarece, în 2003 când s-a încheiat proiectul SIMIN (Sistemul Meteorologic Naţional Integrat) reţeaua formată din 8 radare meteorologice pe care România o are, era cea mai bună din sud-estul continentului, dacă nu chiar din toată Europa. Asta înseamnă o experienţă de 15 ani în folosirea radarelor.
 
Pe partea de cercetare, există o colaborare foarte strânsă între ANM şi centrele de renume din Europa, în special, dar nu numai. Cercetătorii din ANM, şi nu doar ei, sunt recunoscuţi la nivel internaţional prin publicaţiile pe care le au în revistele ştiinţifice de specialitate. Și, nu în ultimul rând, ANM face parte din membrii fondatori ai Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, stimulând chiar şi aderarea altor state.
 
Prin folosirea mijloacelor tehnice moderne, putem vorbi despre o intervenţie activă în desfăşurarea sau provocarea unor procese atmosferice? Sunt folosite aceste metode la noi în ţară?
 
Bănuiesc că vă referiţi la Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, care a fost implementat începând cu anul 2000. Acesta este în continuă extindere, dar are deja în componenţa sa, mai multe unităţi de combatere a căderilor de grindină în Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat şi Transilvania. Este utilizată metoda de însămânţare a norilor cu centrii de condensare, practic, cu ajutorul acestora se limitează creşterea cristalelor de gheaţă din nor. Însă utilizarea rachetelor antigrindină are drept rezultat creşterea precipitaţiilor lichide, adică a cantităţii de apă căzută la sol.
 
Vorbiţi-ne despre staţiile meteorologice din Dobrogea! Cum arată, din ce sunt alcătuite, de ce sunt importante? Câte tipuri există şi cate staţii se află pe teritoriul Dobrogei?
 
Staţiile meteorologice pot fi împărţite în mai multe categorii. După zona de amplasare sunt staţii de câmpie, de deal, de podiş, de munte sau de litoral. Apoi se pot clasifica după tipul lor, în clasice sau automate, cu personal sau autonome. Pe teritoriul Dobrogei funcţionează 14 staţii meteorologice. 4 sunt tipice de litoral (Mangalia, Constanţa, Gura Portiţei şi Sulina), făcând şi observaţii despre mare. 5 staţii amplasate în deltă (Tulcea, Gorgova, Sf.Gheorghe, Mahmudia, Jurilovca), şi încă 5 amplasate în Podişul Dobrogei (Corugea, Hârşova, Cernavodă, Medgidia şi Adamclisi).
 
În plus, de câteva luni, avem o staţie nouă, autonomă, adică fără personal, amplasată pe dig în Constanţa. Toate staţiile sunt automate, dotate cu diferiţi traductori care înregistrează parametrii meteorologici precum temperatura aerului (la înălţimea de 2 m), presiunea atmosferică, viteza şi direcţia vântului (la 10 m), umezeala, cantitatea de precipitaţii, diferitele fenomene meteo etc., De la staţiile clasice, în care observaţiile erau făcute de către colegii noştri, primeam informaţiile o dată pe oră. Acum, staţiile automate ne furnizează informaţiile din 10 în 10 minute, lucru extrem de important mai ales în ceea ce priveşte cantitatea de precipitaţii. În plus, staţiile meteo Tulcea, Sulina şi Constanţa sunt incluse în reţeaua internaţională de date.
 
Din punct de vedere climatologic, cum aţi caracteriza acum Dobrogea?
 
Mergem în continuare pe clima temperat-continentală, cea cu 4 anotimpuri, aşa cum am învăţat la şcoală, chiar dacă mai sunt şi excepţii, când din cizme sărim direct în sandale. Caracteristice Dobrogei ar fi verile secetoase şi călduroase, în timp ce iarna, aşa cum bine ştim toţi, avem parte de precipitaţii puţine, temperaturi mai ridicate decât în restul ţării, dar şi de vânt foarte puternic, care accentuează senzaţia de frig.
 
La ce ne putem aştepta în următorii ani?
 
Spuneam că tendinţa de încălzire a vremii este evidentă, intervalul 2013-2017 fiind cea mai călduroasă perioadă de 5 ani consecutivi. Anul trecut a fost al treilea cel mai cald din istorie, iar după 7 luni, anul 2018 se conturează şi el ca unul dintre cele mai călduroase, fiind deja bătute mai multe recorduri la nivel mondial. Creşterea temperaturii duce, inevitabil, la topirea gheţarilor, ceea ce conduce la un aport suplimentar de vapori de apă în atmosferă, deci la precipitaţii abundente. Dacă privim atmosfera ca pe un gaz ideal, atunci putem afirma că nimic nu se pierde, totul se conservă. Ceea ce se poate traduce prin: dacă într-o zonă a Pământului sunt inundaţii, în altă parte este secetă; dacă într-o regiune temperaturile sunt extrem de ridicate, în alta temperaturile sunt sub normă. Însă teoria că fenomenele vor fi mai intense, mai severe, devine deja realitate şi, aşa cum spuneam şi la început, va trebui să ne obişnuim şi sa ne adaptăm acestor schimbări.
 
În zilele următoare, vara îşi reintră în drepturi, vremea va fi însorită, iar temperaturile, numai bune pentru plajă. Aşteptăm între 28 şi 30 de grade în aer şi aproximativ 26 de grade în apă.
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Record de temperaturi la mijlocul lunii februarie. Ce spun meteorologii

14 Feb 2016 1100

Remember Enescu, la Colegiul Naţional de Arte Regina Maria

12 Jun 2012 889

Naşteri înregistrate la data de 8 decembrie 2011

08 Dec 2011 1007

Recital instrumental Remember Enescu, C.N.A. Regina Maria, 5 iunie 2011, ora 10.30

01 Jun 2011 630

Numar unic dosar (Numar in format vechi) 117/36/2005 (47/C/2005)

29 Dec 2008 855