Interviu online Interviu online cu Alina Hanu, avocat în Baroul Constanța


 
  • „În Suedia se pedepsește cu amendă de 5000 euro si/sau 6 luni închisoare, în cazul conducerii sub influenta alcoolului peste limita 0,5 gr/l. România are cea mai mare mortalitate din accidente rutiere din UE, iar Suedia are cea mai mica rata de mortalitate din accidente rutiere“.


Intro
Alina Hanu, avocat în Baroul Constanța, a explicat în cadrul unui interviu online, ce s-a desfășurat vineri, 10 iunie 2022, în direct pe www.ziuaconstanta.ro, ce presupune acțiunea Ministerul Justiției care a trimis Guvernului spre aprobare cele două proiecte de lege referitoare la Codurile penale ce pun în acord legislația cu Constituția României, așa cum a fost interpretată prin deciziile Curții Constituționale. Mai mult, Alina Hanu a vorbit și despre oportunitatea unei astfel de schimbări, precum și despre o eventuală modificare a legislației rutiere.


Întrebări redacție


1) Pentru început, doamna avocat, aș vrea să ne explicați, pe scurt, și pe înțelesul tuturor, în ce măsură se schimbă „legea rutieră“, dacă proiectele referitoare la Codurile penale vor fi adoptate?

Modificările aduse vizează doua articole, 335 și 336 Cod Penal. Prin completarea cu Art. 336 ind. 1 Cp s-a incriminat în Codul Penal și fapta de a consuma băuturi alcoolice după producerea accidentului și până la prelevarea mostrelor biologice. Aceasta modificare vizează punerea in acord a dispozițiilor Codului Penal cu Decizia nr. 732/2014 a Curtii Constituționale, prin care a decis faptul că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională.


În multe situații, în practică, au fost invocate în apărare argumente legate de momentul consumului, astfel ca prin aceasta prevedere se reglementează ca infracțiune și consumul ulterior producerii accidentului. Pedeapsa este stabilita de la 1 la 5 ani, în forma simpla, la fel ca în cazul consumului anterior producerii accidentului. Ar fi fost util sa se stabilească și în cât timp de la producerea accidentului exista obligația de a se preleva probele biologice, pentru a asigura previzibilitatea Legii penale.


Modificarea adusa art. 335 Cod Penal se refera la incriminarea conducerii fără permis a tractoarelor agricole sau forestiere, întrucât și în acest caz a existat o Decizie a CCR nr. 224/2017, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituțională.
Astfel că, prin aceste doua modificări se clarifica problema ramânerii neincriminate a unor infracțiuni, care și inițial au fost gândite ca infracțiuni, însă reglementările nu au fost puse în acord cu dispozitiile Codului Rutier sau au fost făcute în mod lapidar, lăsând loc de interpretare cu privire la momentul consumului.


2) Este oportună o astfel de modificare a Codurilor penale?

Este necesară, pentru că are rolul de a pune în acord legislația cu Constituția. Modificările făcute vin ca urmare a Deciziilor CCR pronunțate.
Acesta este și un obiectiv al MCV pe Justiție, prevăzut și în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, care are termen pentru intrarea în vigoare în cazul Codurilor penale, 31 decembrie 2022.


3) Ar fi indicată o schimbare în sensul majorării sacțiunilor în cazul conducătorilor auto ce săvârșesc diverse infracțiuni la regimul rutier?

Limitele de pedeapsă prevăzute în prezent asigura o tragere la răspundere penală proporțională cu gravitatea faptei. Conducerea sub influenta alcoolului sau a substanțelor interzise nu poate fi incriminata, spre exemplu, cu o pedeapsa până la 10 ani, cât timp la un omor, cu intenție, limita minima este de 10 ani. Dacă prin acest consum, se săvârșește și infracțiunea de ucidere din culpă, spre exemplu, atunci se va condamna pentru ambele infracțiuni săvârșite.


Cred ca întrebarea este formulată și pe fondul faptului că ne aflam pe ultimul loc în Europa la siguranță rutieră. Eu consider ca, pe lângă sancțiuni, trebuie sa creștem nivelul de educație juridică, astfel încât infracțiunile și sancțiunile lor sa fie cunoscute și înțelese. În acest sens, Uniunea Națională a Barourilor derulează proiectul de educație juridică non-formală în școli și astfel de noțiuni sunt explicate elevilor de către avocați.


4) Considerați că avem o „lege rutieră“ blândă, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană?

Din ce cunosc, nu cred ca avem o legislație neapărat mai blândă, decât în privința amenzilor. Spre exemplu, în Suedia se pedepsește cu amendă de 5000 euro si/sau 6 luni închisoare, în cazul conducerii sub influenta alcoolului peste limita 0,5 gr/l. România are cea mai mare mortalitate din accidente rutiere din UE, iar Suedia are cea mai mica rata de mortalitate din accidente rutiere. Este de remarcat ca, statisticile arata ca tinerii între 18-24 ani produc astfel de accidente cel mai mult, astfel ca, la nivel social, ar trebui sa ne concentram mai mult pe înțelegerea dispozițiilor legale, pe educație juridică timpurie.


5) Schimbând registrul, cum vedeți modificările la legile siguranței naționale? Aici menționez că președintele Klaus Iohannis a declarat că cetățenii nu au de ce să se teamă, deoarece modificările la legile siguranței naționale nu vor aduce o restaurație a vechii Securități sau o restrângere a drepturilor cetățenilor.


Este vorba despre un pachet de legi care privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT. Legile în vigoare sunt destul de vechi, din anii 90 și exista o necesitate a unui nou cadru legislativ.


Deocamdată aceste proiecte nu au fost prezentate oficial și este clar că nu este o formă finală, vor trebui sa treacă de Guvern și apoi în Parlament, după acest moment putem să considerăm ca este o formă, cel puțin, asumată a lor.
Proiectele de lege privesc organizarea serviciilor de informații, acordă imunitate ofițerilor SRI și SIE, stabilesc conditiile de demitere ale șefilor celor două servicii și mentioneaza și o posibilitate ca cetățenii să colaboreze cu serviciile secrete.
Opinia mea este ca vor suferi modificări, pentru a fi puse în acord cu dispozitiile din Constituție și pentru respectarea drepturilor omului.


În Proiectul de Lege SRI se arata că Serviciul Român de Informații devine autoritate națională inclusiv în domeniul interceptării comunicațiilor, ceea ce s-a facut și până acum, însă prin doua decizii ale Curții Constituționale s-a stabilit ca dispozitiile legale în baza cărora se efectuau ar fi neconstituționale, aspecte care au creeat dificultăți în aprecierea probatoriului în justiție.


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și

ZIUA LIVE. USR
„SRI vrea să obțină o putere similară cu Securitatea lui Ceaușescu"

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Consiliul Local Mereni, sat fără câini Prefectura Constanţa a atacat mai multe HCL-uri adoptate cu încălcarea legii

13 Jan 2020 1125

Editorial Când e cool să murim pentru o justiţie curată

30 Mar 2019 1391

Stelian Ion - „USR va sesiza CCR în legătură cu modificările aduse CPP în Comisia specială pe legile Justiţiei”

06 Dec 2018 1510

Dezbaterile asupra Codului Penal continuă astăzi Peste 30 de amendamente, pentru abuzul în serviciu. Ce declară Florin Iordache, președintele Comisiei pentru Legile Justiției

02 Jul 2018 1242

Editorial Toţi pentru justiţie! Cercetaţi, căutaţi, documentaţi-vă! Un om informat este un om puternic

23 Dec 2017 1928

Interviu cu prim-procurorul Viorel Teliceanu „Mai avem să ajungem în situaţia de a ne cere scuze inculpaţilor că îi deranjăm“ (video)

23 Dec 2017 7954

​Sentință definitivă în dosarul lui Christian Gigi Chiru. Ce au dispus magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție

13 Nov 2017 2425

Ședinţă a coaliţiei de guvernare. Pachetul de legi pe Justiţie, proiectul de buget pe anul viitor și split TVA pe lista subiectelor analizate

17 Oct 2017 1488

Cine sunt judecătorii şi procurorii din Dobrogea care au semnat pentru retragerea proiectului de modificare a „Legilor Justiţiei“. Lista completă

04 Oct 2017 8626

Editorial Joaca de-a justiţia, etapa pe nuanţe!

28 Aug 2017 2635

Controversă! Poliţistul poate sancţiona șoferul în urma informaţiilor primite de la radar prin stație? S-a publicat în Monitorul Oficial

10 Mar 2017 23305

CSM, anunţ important pentru Justiţia din Constanţa!

20 Feb 2017 3330

Noul Cod penal şi ordonanţa privind graţierile, supuse dezbaterii publice

26 Jan 2017 1769

Bogdan Chirieac este de partea DNA-ului în denunțul împotriva lui Mazăre

16 Sep 2014 2247