12 iunie - Ziua Naţională a Rusiei Consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Vladimir Volkov - „Majoritatea turiştilor români vor să viziteze Sankt Petersburg şi Moscova“

Excelenţa Sa Vladimir Volkov, consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, a avut amabilitatea să ne acorde un interviu prilejuit de Ziua Naţională a Rusiei, marcată pe data de 12 iunie.
 
Astăzi, Rusia sărbătoreşte Ziua Naţională. Ce semnificaţie are sărbătoarea pentru poporul rus, dar şi pentru fiecare cetăţean rus în parte?
 
Aceasta este una dintre cele mai semnificative sărbători naţionale ruseşti. În această zi onorăm Rusia, în care trăim, pe care o iubim şi cu care suntem mândri. Această sărbătoare marchează drumul istoric continuu al Rusiei, cu urcuşuri şi coborâşuri, realizări şi victorii, puncte de cotitură, etape decisive şi o creştere constantă la noi înălţimi. Şi meritul principal în toate acestea aparţine cetăţenilor săi, muncii lor, solidarităţii, devotamentului faţă de patrie. Desigur, mulţi factori sunt importanţi pentru asigurarea independenţei ţării, pentru dezvoltarea sa sigură. Dar ele sunt eficiente numai dacă oamenii au încrederea în patria lor, dacă o respectă şi o susţin, dacă oamenii consideră ţara în care trăiesc ca fiind cea mai bună din lume şi se străduiesc să trăiască şi să lucreze pentru prosperitatea ei.
 
Care sunt demersurile Consulatului Federaţiei Ruse în vederea continuării şi dinamizării relaţiilor româno-ruse? Avem în vedere relaţii culturale, economice, sociale, turistice.
 
Consulatul General, în primul rând, are o contribuţie modestă în dezvoltarea relaţiilor ruso-române, prin îndeplinirea eficientă a principalelor sale atribuţii: servicii consulare şi de viză pentru cetăţenii ruşi şi români. În cadrul reglementării existente, inclusiv al Acordului dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor pentru cetăţenii Rusiei şi UE din 25 mai 2006, pentru cetăţenii care trăiesc în circumscripţia consulară şi călătoresc în Rusia, pentru a participa la evenimente culturale, ştiinţifice, educaţionale, de tineret, sportive şi de pelerinaj, a fost emis un număr semnificativ de vize fără plată de taxă de viză.
 
Cum apreciaţi din punct de vedere economic, dar şi cultural, activitatea pe care Consulatul General al Federaţiei Ruse o desfăşoară aici? Cum contribuie Consulatul General al Federaţiei Ruse la dezvoltarea acestor relaţii?
 
Consulatul General menţine legături strânse cu filialele Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România (CRLR), care operează în circumscripţia consulară. Cărţi educaţionale şi artistice sunt transferate periodic şcolilor şi centrelor culturale lipoveneşti. Cu ajutorul Consulatului General al Federaţiei Ruse, se stabilesc contacte între instituţiile de ştiinţă şi educaţionale din Rusia şi România. Ca exemplu, putem menţiona iniţiativa de anul trecut a Universităţii de Stat din Ryazan S. Esenin de a organiza în Şcoala „S.A. Esenin“ din Ghindăreşti din judeţul Constanţa, o expoziţie permanentă, dedicată poetului rus, precum şi cooperarea ştiinţifică şi tehnică între Muzeul Oceanului Mondial din Kaliningrad, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” din Tulcea şi Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa.
 
În ceea ce priveşte relaţiile comerciale şi economice, o serie de companii româneşti, inclusiv cele care operează în circumscripţia consulară, sunt interesate să implementeze proiecte specifice cu partenerii ruşi. Este vorba despre dezvoltarea relaţiilor în domeniul transportului maritim şi de marfă, proiecte comune în industria gazelor şi petrolului, energie alternativă etc. Consulatul General face tot posibilul pentru a sprijini companiile româneşti şi ruse interesate în dezvoltarea cooperării bilaterale.
 
Cum vedeţi preluarea preşedinţiei UE de către România şi cum credeţi că o să se reflecte asupra relaţiilor bilaterale ruso-române?
 
Nu pot decât să spun un lucru: am sperat că apelurile diferitor reprezentanţi ai UE şi NATO privind disponibilitatea de a dezvolta un dialog cu Rusia se vor regăsi în planul de acţiuni şi activităţi desfăşurate în cadrul preşedinţiei României în Consiliul UE, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
 
Portul Constanţa, care este cel mai mare port la Marea Neagră, oferă oportunităţi atrăgătoare investitorilor ruşi. Câte firme cu capital rusesc sau capital româno-rus activează în Dobrogea? Care sunt cele mai cunoscute constănţeanului de rând? Se mai încheie parteneriate economice ruso-române?
 
Portul Constanţa şi potenţialul său de dezvoltare sunt cu adevărat impresionante. Are o infrastructură modernă, iar canalele navigabile dunărene îi permit să livreze mărfuri până Rotterdam, prin infrastructura navigabilă interioară paneuropeană. Aceasta atrage cu siguranţă companiile de transport din porturile de la Marea Neagră din Rusia: Novorosiisk, Tuapse şi Kavkaz, precum şi Rostov-pe-Don, unde se activează Consulatul General al României.
 
Cu toate acestea, cele mai mari şi mai cunoscute pentru constănţeni companiile ruse, rezidente la Constanţa, rămân giganţii energetici - Lukoil şi Gazprom. Lukoil continuă să îşi extindă reţeaua de staţii de benzină în judeţ. Acum sunt opt la Constanţa, una la Tuzla, la Medgidia şi la Hârşova, planurile de construire a unor noi au fost deja pregătite.
 
Filiala Companiei Lukoil – Lukoil Overseas îşi desfăşoară activitatea pe perimetrele din Marea Neagră Trident şi Est Rapsodia, continuând să conducă explorare geologică la adâncime. Reprezentanţa locală a Gazprom - Gazexport în principal monitorizează starea gazoductei Isaccea-Negru Vodă, prin care combustibilul albastru trece în Bulgaria şi Turcia. Dar, în ultimul an, şi-au sporit activitatea, înregistrând o creştere semnificativă a volumului importurilor de gaze ruseşti către România (14% din totalul gazelor consumate de ţară). Gazpromneft Marine Bunker Balkan, care se ocupă de bunkeraj în portul Constanţa, îşi menţine poziţiile.
 
Cum vi se pare relaţia cu autorităţile locale constănţene? Vi se răspunde prompt la cerinţe?
 
Am stabilit contacte constructive şi de lucru cu autorităţile locale. În ajunul sărbătorii Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial (Marele Război pentru Apărarea Patriei), apelăm, anual, la autorităţile locale cu o cerere de a lua măsuri pentru a face ordine la mormintele şi monumentele militare sovietice. În majoritatea cazurilor, astfel de cereri au un răspuns pozitiv. Mormintele şi memorialele, precum şi teritoriul adiacent din cimitirele respective, sunt curate. Suntem recunoscători pentru această atitudine faţă de memoria istorică şi dorim să mulţumim, cu sinceritate, autorităţilor locale pentru eforturile depuse în acest domeniu, dar şi filialelor locale ale Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria“, care nu doar îngrijesc mormintele, dar efectuează şi operaţiuni de căutare. Le mulţumim pentru aceasta. Este un exemplu de atitudine cinstită faţă de cei căzuţi pe câmpul de luptă.
 
De asemenea, Consulatul General al Federaţiei Ruse participă la Consiliul consultativ diplomatic, creat la iniţiativa primarului oraşului Constanţa, Decebal Făgădău. În plus, împreună cu alte consulate, participăm la târgul anual de binefacere, organizat de Instituţia Prefectului – Judeţul Constanţa. Fondurile obţinute sunt direcţionate către instituţiile de învăţământ pentru copiii cu dizabilităţi.
 
Să vorbim despre turism. Cum promovează turismul bilateral Consulatul General al Rusiei în România? Aveţi în desfăşurare anumite programe?
 
Am stabilit relaţii de afaceri bune cu reprezentanţii firmelor turistice de pe litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. Îi ajutăm să stabilească contacte directe între ei şi cu colegii lor din Rusia. În ultimii ani, suntem încântaţi să menţionăm o serie de iniţiative de promovare a turismului bilateral făcute de către ambele părţi.
 
Programele de stat ale Rusiei în domeniul turismului vizează atât promovarea turismului intern, cât şi crearea condiţiilor pentru dezvoltarea cooperării internaţionale în acest domeniu. Aceasta presupune o întreagă gamă de activităţi diverse care vizează îmbunătăţirea calităţii şi diversităţii serviciilor turistice, precum şi păstrarea monumentelor naturale unice şi a patrimoniului cultural. Ministerul Turismului din Rusia este responsabil pentru implementarea acestor proiecte, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile noastre în străinătate joacă un rol de sprijin în cadrul competenţelor lor.
 
Vorbind despre dezvoltarea turismului bilateral, este imposibil să nu observăm eforturile comune ale societăţilor comerciale ruseşti şi româneşti. De exemplu, anul trecut, la invitaţia agenţiei de turism Mistral Tours (Constanţa) şi cu sprijinul firmei „Kalinka“ (Sankt Petersburg), al Ministerului Turismului al României şi al companiei Turkish Airlines, directorii a nouă agenţii de turism din Rusia au vizitat Constanţa şi Tulcea. În luna aprilie a acestui an, o delegaţie a jurnaliştilor din România a fost în vizită la St. Petersburg.
 
Cetăţenii ruşi aleg ca destinaţie turistică România şi litoralul românesc? Prin ce este atractivă România pentru turiştii ruşi?
 
În prezent, acordăm sprijin, în principal, vizitelor turiştilor şi pelerinilor români în Rusia. Numărul concetăţenilor noştri care vizitează România nu este atât de mare. Cu toate acestea, aş dori să subliniez că există perspective excelente de dezvoltare dinamică în acest domeniu. România oferă vacanţe pentru toate gusturile: plajele de pe litoralul Mării Negre, rezervaţia naturală Delta Dunării, staţiunile de iarnă Sinaia şi Poiana Braşov sau castele medievale impresionante din Transilvania.
 
De asemenea, vrem să aflăm dacă solicitările de acordare a vizelor turistice pentru cetăţenii români care vor să viziteze Rusia sunt în creştere. Care sunt destinaţiile preferate de turiştii români în Rusia?
 
În ultimul timp, observăm o creştere semnificativă a interesului pentru Rusia ca destinaţie turistică. Până în 2018, numărul cetăţenilor români care au aplicat pentru viză a rămas la un nivel stabil. Cu toate acestea, după Cupa Mondială de anul trecut, numărul persoanelor care doresc să viziteze ţara noastră a crescut semnificativ. Anul trecut, Consulatul General al Federaţiei Ruse a emis mai mult de vize de turism, cu 50 % mai multe decât în 2017. În primele cinci luni ale acestui an, deja numărul vizelor emise este la fel ca al celor eliberate pentru întregul an 2018.
 
Majoritatea absolută a turiştilor români vor să viziteze Sankt Petersburg şi Moscova. De asemenea, este în creştere şi numărul celor care vor să viziteze destinaţii mai puţin cunoscute locuitorilor oraşului Constanţa, cum ar fi: Soci, oraşul unde s-au desfăşurat Jocurile Olimpice din 2014, oraşul Kazani, care este unic prin diversitatea patrimoniului cultural, Orientul îndepărtat rus, uimitor prin natura sa, şi multe alte locuri.
 
Dacă numărul turiştilor ruşi şi români este în creştere, credeţi că ar trebui să existe o linie aeriană directă Constanţa - Sankt Petersburg?
 
Această întrebare a fost pusă tot mai des, în ultimul timp. Atât turiştii, cât şi operatorii de turism sunt interesaţi să deschidă o astfel de cursă. Bineînţeles, reducerea duratei de călători şi a costului biletelor până la St. Petersburg ar stârni un interes şi mai mare al românilor de a călători în Rusia. Susţinem, de asemenea, orice măsuri pentru punerea în aplicare a acestui proiect. Cu toate acestea, ultimul cuvânt rămâne întotdeauna la companiile aeriene. Nu este un secret faptul că în perioada de vară Aeroflot şi TAROM abia se descurcă cu traficul de pasageri către Rusia.
 
Este demn de remarcat faptul că în acest an Aeroportul Mihail Kogălniceanu a anulat numeroase zboruri directe între Constanţa şi o serie de oraşe europene, dar a menţinut traseul spre Tallinn, inaugurat anul trecut. Mulţi cetăţeni români care călătoresc la Sankt Petersburg se folosesc de apropierea geografică a oraşului pe Neva de vecinii lor din Baltica şi zboară în Estonia, ca, ulterior, să ajungă în capitala nordică a Rusiei cu trenul sau autobuzul.
 
În plus, nu există zboruri directe între Bucureşti, situat nu atât de departe de Constanţa, şi St. Petersburg. Deci, nu există niciun motiv să ne îndoim că zborurile nu vor fi ocupate.
 
Se intenţionează deschiderea unei filiale a Centrului Rus de Cultură şi Ştiinţă la Constanţa sau a unui centru cultural rus după modelul clasei Confucius - „Ovidius“?
 
Mai bine să adresaţi această întrebare către conducerea Centrului rus de ştiinţă şi cultură din Bucureşti. Cu toate acestea, observăm un interes tot mai mare al locuitorilor circumscripţiei consulare spre limba, cultura şi educaţia rusă. Cred că aici există anumite oportunităţi atât la nivelul universităţilor, cât şi al şcolilor de învăţământ general. În circumscripţia consulară trăiesc un număr semnificativ de ruşi-lipoveni, care sunt interesaţi să păstreze limba rusă şi să aibă acces la învăţământul general în limba maternă. În localităţile judeţelor circumscripţiei consulare există şcoli care în care se predă limba şi literatura rusă.
 
Observăm, de asemenea, un interes crescut pentru studierea limbii ruse nu doar din partea lipovenilor, ci şi a românilor, a reprezentanţilor diferitelor minorităţi etnice, care locuiesc în circumscripţia consulară. Ministerul Educaţiei din România organizează olimpiade de stat de limba rusă ca limbă maternă şi ca limbă străină. Iar din ce în ce mai mulţi elevi români ajung în finala competiţiilor internaţionale de limbă rusă organizate în Rusia şi în alte ţări.
 
Pe termen scurt şi mediu, cum vedeţi relaţiile ruso-române?
 
În ceea ce priveşte cooperarea reciproc avantajoasă în domeniul comercial, economic, ştiinţific, tehnologic, cultural şi umanitar, Rusia şi România ar putea profita mult mai mult de potenţialul lor, ţinând cont de experienţa anilor trecuţi şi de apropierea geografică.
 
Ţările noastre au oportunităţi semnificative de a avansa. În ultimul timp, s-a înregistrat o creştere cu 20% a schimbului de mărfuri dintre Rusia şi România. În 2018, acesta a ajuns deja la 5 miliarde de dolari americani. În multe domenii, am putea deja, împreună, extinde orizonturile cooperării reciproc avantajoase. Rusia este ferm convinsă că în istoria relaţiilor noastre bilaterale există mai multe aspecte pozitive decât negative. Se pare că de aici trebuie să pornim în construirea relaţiilor ruso-române actuale.
 
Ce activităţi culturale plănuiţi să desfăşuraţi pe plan local? Aveţi în vedere şi iniţierea unor proiecte pe linie de învăţământ la nivelul universitar local?
 
După cum am menţionat, interesul pentru cultura rusă este într-adevăr în creştere. Publicul român apreciază performanţele grupurilor artistice din Rusia pe scenele din circumscripţia consulară. Artiştii teatrelor ruse, corurile si ansamblurile muzicale vizitează periodic Constanţa. Ansamblurile naţionale din regiunile Rusiei, precum Saha (Iakutia), Daghestan, Başkortostan, Kabardino-Balkaria, Hakasia, Tatarstan participă la concertele şi festivalurile locale, dedicate sărbătorilor musulmane. Sperăm că această cooperare culturală şi umanitară va continua să se dezvolte cu succes.
 
Referindu-ne la proiectele comune din domeniul educaţiei, aş dori să menţionez că astfel de proiecte există deja şi sunt puse în aplicare pe teritoriul circumscripţiei consulare. Spre exemplu, studenţii ruşi de la universităţi precum Universitatea de Stat din Moscova (MGU), Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova (MGIMO), Universitatea de Lingvistică de Stat din Moscova (MGLU) participă la cursurile de vară de învăţare a limbii române, organizate de universităţile locale.
 
În fiecare vară, conducerea Muzeului de Arheologie Callatis (Mangalia) şi Universitatea Regională de Stat din Moscova (MGOU) organizează vizite ale studenţilor de la facultăţile de biologie şi chimie şi geografice-ecologice ale acestei universităţi.
 
De asemenea, se discută posibilitatea invitării studenţilor ruşi care studiază limba română la un stagiu de practică în satele lipoveneşti din circumscripţia consulară.
 
Există propuneri din partea autorităţilor locale constănţene în vederea înfrăţirii cu alte oraşe din Rusia?
 
Pe data de 15 mai, anul curent, a avut loc un eveniment important pentru mulţi: Camera de Comerţ şi Industrie a oraşului rus Kolomna, cu sprijinul Fundaţiei Russkiy Mir şi al Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România, au semnat un acord privind cooperarea şi înfrăţirea între districtul urban Kolomna (regiunea Moscova) şi oraşul Năvodari (judeţul Constanţa). Cele două oraşe stabiliseră relaţii de prietenie timp de mai mulţi ani, însă acum administraţiile municipale ale celor două oraşe au decis să le consolideze la nivel oficial. Părţile au identificat deja unele teme, care, în viitor, vor constitui baza pentru o muncă comună. Acest lucru se va aplica în industrie, turism, educaţie, domeniul etno-cultural şi religios.
 
Cu siguranţă, susţinem astfel de iniţiative şi aşteptăm cu nerăbdare dezvoltarea în continuare a relaţiilor în această direcţie. Nu este vorba doar de semnarea de noi acorduri, ci şi de revitalizarea activităţilor în cadrul celor existente: Constanţa este un oraş înfrăţit cu St. Petersburg şi Novorossiysk, oraş rus la Marea Neagră.
 
Domnule consul general, vă mulţumim pentru bunăvoinţa de a ne acorda acest interviu.