02 Feb, 2015 00:00
6829
Am pătruns foarte ușor. Am început la Brăila și la loturile de juniori și tineret, după care a fost destul de ușor să fiu văzut de echipele din liga națională.
Mi-e foarte greu să-mi imaginez viața mea fără sport! Probabil aș fi încercat să-mi fac un viitor într-o altă țară!
Din 1998 (de când am venit eu în Constanța) și până în prezent, suporterul constănțean s-a schimbat foarte mult. A fost perioada promovării, în care suporterul era foarte entuziasmat și dornic să vadă meciuri de liga națională, după care a venit perioada Champions League, în care sala din Constanța era neîncăpătoare și se crea o atmosferă de vis, după care au devenit foarte pretențioși (probabil s-au obișnuit cu performanța, iar titlurile naționale repetate nu-i mai mulțumeau) și preferau doar meciurile din Europa. Acum, de când avem probleme financiare și nu mai avem echipa de altădată, îi simt iar aproape de echipă și foarte înfocați. Avem un grup de 40 - 50 de suporteri care au venit din 1998 și până acum la toate meciurile!
Ne este foarte greu să ne redresăm, dar sperăm... Oricum, nu mă așteptam ca un oraș cum este Constanța, cu o echipă atât de faimoasă ca HCM-ul, să nu fie ajutată de oamenii cu bani din oraș; pe mulți dintre cei potenți financiar i-am văzut la meciuri aplaudându-ne, dar când le-am cerut ajutorul în momente critice, ne-au închis ușa în nas! (chiar și pentru un echipament, pe care, anul acesta, nu ni l-am permis...)
Sper să fiu un antrenor de succes și să fac o echipă să joace așa cum văd eu handbalul, iar toată experiența mea să o pun în slujba acestei echipe!
Simona Halep este icoana sportului românesc, dar , referindu-mă la jocuri de echipă, cu siguranță voleiul masculin.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: