Interviu

Interviu cu prof. univ. dr. Stoica Lascu Profesori de la „Ovidius” şi „Andrei Şaguna“, la Chişinău, la Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Centenar Sfatul Ţării“



În cursul săptămânii trecute (20-22 noiembrie) la Chişinău s-au desfăşurat lucrările unei conferinţe ştiinţifice internaţionale dedicat marcării Centenarului „Sfatului Ţării“, organism legislativ reprezentativ al basarabenilor, ale cărei lucrări s-au inaugurat la 21 noiembrie 1918. Din Constanţa au fost înscrişi cu lucrări conf. univ. dr. Marian Zidaru, de la Universitatea „Andrei Şaguna“ şi prof. univ. dr. Stoica Lascu, preşedinte al Filialei Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.

Care au fost organizatorii şi participanţii la Conferinţă?

Prof. univ. dr. Stoica Lascu: Conferinţa a avut drept organizatori prestigioase organisme ştiinţifice şi culturale - Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei (gazdă şi organizator principal: director, conf. univ. dr. hab. Gheorghe Cojocaru, secretar ştiinţific conf. cerc. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc), Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chișinău (director Valeriu Matei), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova.

Deschiderea Conferinţei, miercuri, 21 noiembrie, a avut loc în sala fostului palat al Sfatului Țării (astăzi - sediul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău), iar lucrările propriu-zise s-au desfăşurat la Facultatea de Istorie și Filosofie a USM în cadrul următoarelor secțiuni: I.Statul modern român și Basarabia în secolul națiunilor și în anii Marelui Război, II.Românii din teritoriile înstrăinate. Probleme ale mișcării de emancipare politică, națională și culturală din Basarabia în contextul Revoluției ruse, III.Unirea Basarabiei cu România impact și consecințe. Făurirea Marii Uniri: interpretări și dezbateri istoriografice actuale, IV.Perspective de valorizare a educației istorice prin abordarea științifico-metodologică a temei Sfatului Țării în contextul evenimentelor din anii 1917-1918 la orele de Istorie.

La deschidere au fost transmise mai multe mesaje de salut, între care două şi din şi din România - acad. Victor Spinei (din partea Academiei Române), acad Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca) (transmis de către prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al universităţii clujene).

Participanţii la Conferinţă (91 de comunicări) au fost, în primul rând din Republica Moldova şi din România (27 de comunicări), iar câteva lucrări au fost din Lituania, Ucraina şi Rusia. Din cele 91 de comunicări, 27 au fost susţinute de profesori, cercetători şi arhivişti din România - acad. Alexandru Zub, prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti (directorul Institutului „A.D. Xenopol“ din Iaşi), prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean (Universitatea „Petru Maior“ din Târgu-Mureş), cerc. şt. dr. Ovidiu Olar (Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti), conf. univ. dr. Alexandru Ciocîltan (Institutul de Istorie „N. Iorga“), Dumitru Vitcu (Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi), cerc. şt. Ştefan Petrescu (Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti), lect. univ. dr. Adrian-Bogdan Ceobanu (Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi), drd. Iana Bălan (Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi), prof. univ. dr. Ion Giurcă (Universitatea „Hyperion“ din Bucureşti), cerc. şt. pr. dr Constantin Iordan (Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti), Oana Maria Mitu (Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi), lect.univ.dr. Florian Bichir (Universitatea de Stat din Piteşti), prof. univ. dr. Constantin Hlihor (Universitatea „Dimitrie Cantemir“ din Bucureşti), prof. univ. dr. Gheorghe Onişoru (Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava), prof. univ. dr. Dumitru Preda (Ministerul Afacerilor Externe), dr. Cătălin Botoşineanu (Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale), prof. univ. dr. Cătălin Turliuc (Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi), cerc. şt. pr. dr. Ion Constantin (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti), prof. univ. dr. Marcela Sălăgean (Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca), dr. Vitalie Văratic (Ministerul Afacerilor Externe), prof. univ. dr. Gabriel Moisă (Universitatea din Oradea), cerc .şt. dr. Simion Gheorghiu (Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti), cerc. şt. asoc. dr. Vasile Buga (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti).

Comunicările dumneavoastră, ale reprezentanţilor mediului academic tomitan, ce subiecte au abordat?

Prof. univ. dr. Stoica Lascu: Lucrarea colegului meu, conf. univ. dr. Marian Zidaru (din motive obiective nu a mai putut efectua deplasarea, astfel încât comunicarea am avut cinstea de a o prezenta), a avut drept titlu „Marea Britanie şi acţiunile regimului bolşevic în partea de sud a fostului Imperiu Rus la sfârşitul Marelui Război reflectate în corespondenţa diplomatică britanică“. Iar în ceea ce mă priveşte, am prezentat câteva documente depistate în cercetarea arhivistică de la Londra, de anul trecut, sub titlul „Documente diplomatice britanice despre „Sfatul Ţării” şi situaţia din Basarabia (1918-1919)“. Este de arătat, de asemenea, că la finalul Conferinţei a fost adoptată o Rezoluţie.

În ce a constat conţinutul acesteia?

Prof. univ. dr. Stoica Lascu: În cele cinci puncte ale Rezoluţiei Conferinţei se subliniază semnificaţia constituirii şi a activităţii „Sfatului Ţării“, precum şi măsurile ce ce reclamă a fi luate întru omagierea personalităţilor basarabene ce au făcut posibilă, în urmă cu aproape un secol, Unirea cu Patria-Mumă. Astfel, în punctul trei se arată contextul istoric: „Deşi a activat o perioadă scurtă de timp /21 noiembrie 1917-27 noiembrie 1918), opera Sfatului Ţării este impresionantă. Ea a exercitat o influenţă decisivă asupra destinului istoric al Basarabiei. Într-o primă etapă, la 2 decembrie 1917, prin proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti autonome, atât moldovenii/românii cât şi etniile conlocuitoare din ţinut au fost repuşi în drepturile lor politice, naţionale şi sociale; la o etapă intermediară, prin decizia de proclamare, la 24 ianuarie 1918, a independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti, Basarabia s-a desprins definitiv de fostul imperiu al ţarilor, afirmându-şi plenar dreptul firesc la autodeterminare naţională şi, în fine, prin decizia de unire a Basarabiei cu ţara-mamă, România, votată la 27 martrie/9 aprilie 1918, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812 şi s-au pus bazele integrării ţinutului în viaţa statului naţional român şi, respectiv, în spaţiul european, cu veritabile valori democratice”. 

De asemenea, nu mai puţin relevante şi pline de tâlc şi speranţă sunt consideraţiunile finale: „Participanţii la Conferinţa ştiinţifică internaţională «Sfatul Ţării» îndeamnă autorităţile de la Chişinău şi Bucureşti să aprecieze aniversarea centenară de la constituirea primului for legislativ al Basarabiei drept o importantă oportunitate de educare în rândul tinerei generaţii a spiritului civic, identităţii naţionale şi conştiinţei istorice, elemente ce ar asigura progresul general al societăţii“.

Sursă foto: Prof. univ. dr. Stoica Lascu

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

În Anul Centenarului „Dobrogea și Marea Neagră la Centenar“ - o valoroasă carte de suflet, inițiată la Tulcea de dr. Ligia Dima (document)

21 Jan 2019 1185

UPDATE 100 de ani de existenţă ai Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Constanţa. Ministrul Educaţiei, prezent la eveniment (galerie foto)

18 Jan 2019 2637

Revista presei locale

18 Jan 2019 494

Colegiile centenare din România sărbătoresc Centenarul împreună. Cine a reprezentat Constanța

13 Jan 2019 374

Spectacol dedicat Zilei Culturii Naționale și zilei lui Mihai Eminescu, la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța

07 Jan 2019 593

„Tot artă face şi ea“ Piesă de teatru cu Kira Hagi în rolul Marthei Bibescu. Gică Hagi şi familia sa, printre spectatori

22 Dec 2018 1210

Cine sunt câștigătorii „Cupei Centenar“ la fotbal în sală. Concursul, organizat de Asociația Jandarmii Tomis Constanța (galerie foto)

19 Dec 2018 444

Centenar la Constanța. Străzi, școli, muzee. Ce ne aduce aminte de însemnătatea Marii Uniri din 1918

15 Dec 2018 805

Interes ridicat pentru titlurile de stat Centenar! Termenul limită a fost prelungit de Ministerul Finanţelor

14 Dec 2018 428

O rezoluţie pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri şi parteneriatului cu România, adoptată de Camera Reprezentanţilor din SUA

12 Dec 2018 264

La Universitatea „Andrei Şaguna” Academicieni români prezintă volumul omagial „Educaţia la Centenar”

11 Dec 2018 526

„Urmașii”, volume pentru copii de Mihaela Pațachia.

10 Dec 2018 361

În faţa Băncii Naţionale din Bucureşti, s-au format cozi imense pentru bancnota specială de Centenar

07 Dec 2018 430

Județul Tulcea s-a înfrățit cu Raionul Cahul, din Republica Moldova, în cadrul campaniei „Centenar prin Înfrățire 2017-2018“ (galerie foto)

07 Dec 2018 739

Interviu live Cătălin Filişan, „Constanţa Restart” - „Sloganul nostru este „Fapte, nu vorbe”. Faptele noastre se văd. S-a creat o energie pozitivă extraordinară”!

07 Dec 2018 1447