Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa Claudiu Palaz a acceptat să realizăm, la Interviu live, o analiză SWOT a activităţii administraţiei judeţene în anul precedent şi a vorbit şi despre priorităţile, oportunităţile şi ameninţările anului în curs pentru instituţia pe care o reprezintă (vezi varianta video):


 
Mai jos puteţi citi sinteza interviului cu vicepreşedintele CJC Claudiu Palaz.
 
Înainte de a vorbi despre provocările pentru acest an, vă propun să realizăm o analiză a ceea ce s-a întâmplat anul trecut, poate chiar raportat la primii doi ani de mandat al Consiliului Judeţean Constanţa.
 
Încă de la începutul mandatului, a trebuit să încercăm să oprim abordarea care a avut-o vechea conducere din toate punctele de vedere. Am găsit instituţii, clădiri care nu erau în regulă înregistrate, documente, instituţii cu probleme. Când am preluat mandatul se punea în discuţie dizolvarea RAJDP şi să trimitem oamenii acasă. Nu am acceptat acest lucru şi a fost o provocare. Au o bază materială foarte bună, a avut dotări noi, utilaje care s-au pierdut, RAJDP are o instalaţie de asfalt care era pregătită de înstrăinare, faptul că l-am recuperat şi putem produce asfaltul nostru este un lucru bun. Salvarea Regiei ne ajută să facem covor asfaltic şi să nu mai apelăm la alte firme. Dacă am fi acceptat falimentul societăţii anul acesta, nu ne mai puteam lăuda că vom face covor asfaltic în 4 ani pentru drumurile judeţene, celelalte drumuri nu intră în aceeaşi categorie. Sunt multe societăţi care nu ştiu dacă au prestat acele lucrări care au fost decontate. Eu aş mai fi redus din ele. Dar asta necesită timp.
 
Drumurile comunale pot fi preluate de CJC? Au fost solicitări din partea primarilor pentru a-i ajuta cu bani?
 
Nu, nu putem prelua. Primăriile îşi pot gestiona bugetele în aşa fel încât să ne ceară nouă. Edilii nu pot spune că nu au cum să le facă. CJC le poate da fonduri, pot contracta RAJDP, avem contracte onorabile cu autorităţile, îşi pot reabilita drumurile comunale cu bani de la noi, de la ei sau cu fonduri europene.
 
Vreau să expuneţi punctele forte ale anului 2018.
 
Când am venit la CJC, am avut mai multe obiective, care erau considerate ratate. UAMS Agigea, o fabrică de răchită, Fundaţia Fantasio, Capidava, Policlinica 2 şi Pavilionul Expoziţional. Chiar şi Centrul „Jean Constantin“. Ce-am făcut? Am reziliat contractul cu UAMS Agigea, am oprit plata, pentru că ne afundăm în prejudiciu. S-au greşit plăţile. Constructorul a intrat în faliment, avem un dosar trimis la DNA. Soluţia pentru a termina acest proiect este să stabilim valoarea lucrării executate şi cât mai este de lucrat. Am reuşit să facem economie din cei care trebuiau daţi constructorului. Referitor la Centrul „Jean Constantin“, s-au făcut dotări foarte bune, constructorul nu a avut o lucrare excepţională. S-a lucrat prost. Am încercat să reabilităm lucrarea care a fost prost făcută. Furnizorul nu da garanţie pentru ele că degajau căldură.
 
Cât de sigură este acea sala de spectacol? Aveţi avizele de la ISU?
 
La această ora este sigură. Din ce ştiu eu, da. Fostul cinematograf Republica a avut probleme cu inundaţiile, sunt scurgeri laterale. Când plouă mai mult nu face faţă. S-a construit pe o fostă conductă care este obturată, nu se mai poate demola. Trebuie pus un sifon pentru miros. Ar trebui făcută o scurgere separată pentru un singur imobil. Pentru miros îmi iau angajamentul că se va rezolva. Pentru ce nu a fost în regulă am trimis dosare la Parchet.
Alt proiect mort, dar vom caută o soluţie, este Centrul Meşteşugăresc de la Ovidiu. Este prost făcut. La dimensiunea propusă nu se fabrică. Acum e doar o clădire, o rampă, un geam deschis în stâlp. Suntem în litigiu cu firma de construcţii, poate o vom transformă în arhivă. Aşteptăm soluţia, dar nu am acceptat plata şi să întrăm în gaură.
 
Tot la capitolul eşecuri ar trebui să trecem şi Centrul pentru Turism „Tomis“?
Centrul arată bine, dar, din păcate, înghite 10.000 de euro lunar. Avem chirii mari, nu s-a discutat o strategie de recuperare. Problema nu este licitaţia, ci preţul, este complicat să o schimbi. Este un obiectiv pentru care trebuie să găsim o soluţie. Dacă schimbi condiţiile, este o problemă.
 
Un alt proiect preluat cu mari probleme este cel de la Capidava.
 
La început am căutat o soluţie pentru restul de executat. Cred că acea comisie care a făcut scandal… nu cred că a fost ceva dezinteresat. Timp de un an, această comisie de la Ministerul Culturii nu a dat nicio adresă care să ne dea o soluţie. Am rămas cu rest de executat din Capidava. Nu am avut nicio propunere de la minister. Cred că au vrut să ne sperie, să ne ţină pe loc. Eu merg pe ce este scris. Am făcut o adresă, am anunţat că avem personalitate juridică şi dacă se vor pierde fonduri voi face plângere penală şi voi cere recuperarea prejudiciului de la Ministerul Culturii. S-au anulat lucrările, s-a dat drumul documentelor pentru descărcare arheologică. Dacă s-a greşit ceva, să avem timp să facem modificarea lucrării. Echipa de la CJC monitorizează lucrarea.
 
Aveţi încredere că firma desemnată va termină această lucrare?
 
În comisia de licitaţie au buchisit acele documente, s-au mişcat ca melcul. Nu sunt în subordinea mea. În administraţie, când lucrezi cu oamenii, sunt şi bune, şi rele. Eu fac curat şi la CJC, am fost criticat că sunt prea dur. Cine crede că va câştiga alegerile şi că vine să dea afară un funcţionar nu ştie ce vorbeşte. Nu poţi da afară decât pe nişte proceduri. Nimeni care vine la conducere nu îi poate da afară pe cei care sunt deja, chiar dacă vine cu o armata de profesionişti.
 

Când va fi gata proiectul Capidava?

 
Anul acesta, în primăvară. Era un obiectiv greu de rezolvat.
 

Să revenim la proiecte…

 
Ar mai fi reabilitarea Teatrului de Vară, sediul pentru IML şi un centru de reumatologie lângă Policlinică 2, funcţional. Avem o autorizaţie, imagistica din policlinică încă nu este funcţională. La Teatrul de Vară am demolat nişte foste magherniţe, una din ele luase foc, acolo sunt şi retrocedări care se suprapuneau cu pilonii ce susţineau copertina. Am găsit soluţii pentru ocolirea zonei. După reabilitare, vrem să reluăm organizarea Festivalului Mamaia, dar şi a altor evenimente. Reabilitarea va costa până într-un milion de euro. Nu îl putem face de la zero, este o investiţie foarte mare. De afară pare mare, dar la interior nu este spaţios. Îi dăm o faţă nouă.
 

Care au fost punctele slabe ale anului 2018?

 
Policlinica, pentru că nu accesăm mai rapid fondurile. Oamenii, în general. Funcţionarii. Dacă omul nu este funcţional, este destul de complicat. Când s-a schimbat organigrama, au fugit de la mine în cealaltă direcţie la dl Learciu (n.r. Daniel, al doilea vicepreşedinte al CJC).
 
Cei care urmăresc această discuţie pe Facebook susţin că instituţia CJC nu este suficient de transparentă în comunicarea proiectelor sale, în relaţia cu cetăţeanul, în publicarea fondurilor destinate achiziţiilor publice. În fond, poate fi considerată o problemă de comunicare. CJC are ditamai departamentul…
 
Aşa este. O parte din cei din departament nu-şi fac treaba cum trebuie. Eu am semnalat această problemă. La mine nu este program de audienţe, vine oricine. Referitor la abordarea mea, nu cred că nu am fost transparent în raport cu presa. În ceea ce priveşte transparenţa, mă voi ocupa de acest lucru.
 
Aşadar la punctele slabe, lăsăm doar funcţionarii?
 
Toate pornesc de la oameni. Tot ce avem în subordine şi decurge în mod corect cu anumiţi oameni atunci nu am de ce să spun că sunt puncte slabe. Netransparenţa mi se pare mai delicată şi mai urgent de rezolvat decât partea legată de comunicare. Din punctul meu de vedere. Tot la capitolul puncte slabe, putem nota şi „Gestionarea deşeurilor”, nu este un proiect finalizat, este un alt punct slab. La acelaşi capitol intră şi punctele de salvamar. Acest proiect trebuie închis la această dată. Nimeni nu ne va mai da autorizaţie de construit pe plajă. Soluţia mea era să fac o recepţie parţială şi aceste baze ar fi trebuit donate primăriilor. Nu reuşesc să obţin actul pe el. Am nevoie de intabulare. Va trebui să se dea o derogare de la Apele Române pentru a se face intabulare pe plajă. Cheltuielile vin la CJC.
 
Domnule vicepreşedinte, oamenii vă cer să organizaţi dezbateri publice pentru proiectele mari.
 
Dacă îl bag în dezbatere şi am 10 persoane de la opoziţie, atunci depinde dacă trece sau nu, în funcţie de câţi oameni participa. Dacă eu nu ţin cont de propunerea lor, voi fi judecat că de ce am mai făcut dezbatere publică. Vom vedea.
 
Pavilionul Expoziţional. Prin oraş se vorbeşte că ar fi „afacerea” dumneavoastră!
 
Nici vorbă. Situaţia Pavilionului s-a rezolvat, avem intabulare, va plăti impozit. Până să vin la CJC, Pavilionul aducea 10.000 de euro, acum aduce un milion. În fiecare lună, săptămânile sunt ocupate. Acel obiectiv a fost făcut să producă. Multe evenimente se organizează de Camera de Comerţ. Acolo se fac înmatriculările permisele şi examinările şi ne plătesc chirie. Pentru paşapoarte trebuie făcute demersuri şi să preluăm sediul. Pentru cetăţean, faptul că toate activităţile ce ţin de permise auto sunt în aceeaşi clădire este un avantaj.
 
Ce ne puteţi spune de achiziţionarea catargului de 80.000 de euro şi despre utilitatea lui?
 
Pentru acest drapel naţional care a fost arborat în An Centenar nu consider că s-a făcut o cheltuială prea mare. Este ca şi cum fiecare cetăţean al judeţului ar fi contribuit cu 5 bani. Are 36 de metri. Dacă puneam unul mai mic nu se mai discuta acum despre el. A meritat acest lucru în An Centenar. Suntem 50 de aleşi locali, dacă ar fi făcut ceva în administraţie de când lucrează se vedea. Asta am făcut eu.
 
Pentru ce v-ar plăcea să rămâneţi în istoria CJC? Pentru catarg sau pentru alt proiect?
 
Am proiecte care au rămas de-a lungul carierei mele. Va fi un obiectiv - clădirea IML. Dar mi-am dorit să rămână un drapel naţional.
 
Haideţi să discutăm şi despre oportunităţile CJC pentru acest an!
 
Sunt proiecte depuse la Bucureşti pentru clădirea Muzeului de Istorie, procedura de finalizare este destul de greoaie. După ce se obţine finanţarea şi se semnează contractul. Eu sunt pragmatic, până la finalizarea lucrării mai sunt lucruri, este cale lungă. Eu consider că se finalizează când s-a dat jos schela, pentru că atunci sunt sigur că nu are ce să mai apară care să împiedice finalizarea.
 
Consideraţi atragerea de fonduri europene ca fiind în continuare o oportunitate pentru CJC?
 
Nu suntem împotriva accesării de fonduri, dar sunt situaţii care durează, depinde de oportunităţi. Toate proiectele se analizează, nu mai promovez proiecte care trebuie doar să fie.
 
Care sunt ameninţările anului 2019 pentru judeţul Constanţa?
 
Este un an electoral care va afecta şi economia. Aşa văd abordarea, vor avea sau nu timp să se ocupe de proiecte sau de acordarea lor.
 
Cum veţi contrabalansa o posibilă criză?
 
Activitatea la CJC va fi funcţională, dar v-am spus care s-ar putea să fie situaţia. Lucrurile în administraţie trebuie să funcţioneze.

 

Citeşte şi:

 

Interviu live Punem proiectele pe masă. Priorităţile Consiliului Judeţean Constanţa în 2019!