ZIUA-n amiaza mare Serviciul pentru Imigrări Constanța, asaltat de străini care vor să muncească pe litoral


Peste 5300 de cetățeni străini, cei mai mulți din Turcia, Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal, Bangladesh au solicitat, în 2021, Serviciului pentru Imigrări Constanța dreptul de a munci pe litoralul românesc, mai ales în HORECA și construcții civile. În județul Constanța sunt înregistarți peste 10.000 de străini, 1500 dintre ei fiind din Uniunea Europeană. Despre vizele de ședere, despre prelungirea, sau nu, a acestora, despre expulzarea străinilor care nu își justifică prezența în România, despre colaborarea și parteneriatul cu mai multe instituții guvernamentale a vorbit, la „ZIUA-n amiaza mare”, șeful Serviciul pentru Imigrări Constanța, comisarul șef Mircea Daniel Labeș. 
 
 
Serviciul pentru Imigrări este structură componentă a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit comisarului șef Mircea Labeș, IGI crește pe zi ce trece, atât ca importanță, cât și ca forță.  În IGI există două direcții puternice, Direcția Migrației, care are în teritoriu structurile de imigrări, și Direcția pentru Azil și Integrare.  Aceasta din urmă se ocupă de acordarea protecției internaționale a străinilor pe teritoriul României. În țară sunt șase centre pentru solicitanții de azil, cel mai apropiat de Constanța fiind cel din Galați.
 
Aceste centre au in total 1000 de locuri, cu posibilitatea de suplimentare în funcție de situația operativă.  Sunt centre deschise, in care străinii pot locui. Nu au nicio interdicție și, după ce își formulează solicitarea de protecție, pot să locuiască și în altă parte, în funcție de posibilitățile materiale. „În schimb, centrele de custodie publică aparțin de Direcția Migrație a IGI. Acestea sunt centre închise, în care sunt introduși cetățeni străini în vederea îndepărtării lor de pe teritoriul Românie. Sunt la Otopeni și la Arad. Cu o capacitate de 200 de locuri”, a declarat Comisarul șef Mircea Labeș la „ZIUA-n amiaza mare”.  
 

 
Perioada când migrația venea pe cale maritimă, cu sute de refugiați din Orient, abandonați aproape de țărmul românesc al Mării Negre, a fost de vârf pentru Serviciul pentru Imigrări Constanța. Erau, la momentul respectiv, foarte mulți migranți care doreau să ajungă în spațiul Schengen. România era o țară de tranzit pentru ei. Cum este și în continuare, de altfel. „Intr-o perioadă scurtă de timp am avut peste 1000 de migranți veniți pe calea maritimă. Activitatea noastră s-a derulat împreună cu Garda de Coastă, Poliția, Jandarmeria, primăriile, Prefectura, ONG-uri.  A fost o activitate complexă, ne-a uzat fizic și moral destul de mult, dar am reușit să stopăm fenomenul”, a explicat Mircea Labeș. .   
 
2021 a venit, pentru polițiștii constănțeni de la Imigrări, la pachet cu restricțiile pandemiei. Deși așteptările lor erau să scadă numărul solicitanților străin veniți în România, nu s-a întâmplat așa. Dimpotrivă, au crescut foarte mult. Creșterile sunt de 100%  datorită companiilor românești care vor să folosească forța de muncă din străinătate.  Anul trecut, pe litoral, au fost peste 5300 de asemenea solicitări. Iar munca polițistului de la Imigrări este să facă investigațiile preliminare să vadă dacă persoana care aplică pentru un loc de muncă în România nu are, de exemplu, antecedente penale, cazier, la el în țară. 
 
Cei mai mulți solicitanți sunt din Turcia, Moldova, Sri Lanka, Nepal, Bangladesh. Domeniile preponderente sunt in zona HORECA și în zona de construcții. Potrivit comisarului șef Mircea Labeș,  „în construcții civile sunt cetățeni din Turcia și Moldova, foarte buni lucrători”.  Sunt și studenți, foarte mulți la Universitatea Ovidius. Erau din Grecia, în anii trecuți, acum sunt foarte mulți din Israel, India, Pakistan.  În județul Constanța trăiesc și cel puțin 1500 de străini din Uniunea Europeană. Fiind cetățeni ai UE, au deplină liberate de circulația, obligația lor este doar să anunțe rezidența unde stau și să aibă venituri pentru a se întreține singuri.
Sunt și cetățeni străini care vin pentru reîntregirea familiei.
 
 

Legislația în ceea ce privește obținerea cetățeniei române este una dintre cele mai restrictive din Uniunea Europeană, potrivit șefului Serviciului pentru Imigrări Constanța. Pentru obținerea cetățeniei române trebuie să ai, în primul rând, un drept de ședere permanent în România. Mai exact dacă ai stat timp de cinci ani în România, fără să ai întrerupere între prelungirile dreptului de ședere, fără să depășești o perioadă de 10 luni, cumulat, în afara României. Atunci poți obține un drept de ședere permanent în România. Abia atunci pot opta pentru a obține cetățenia română, dar după perioada minimă de opt ani de ședere în România.
 
Sunt și străini a căror intrare în țară este refuzată. În 2021 au fost cel puțin 30 de cazuri în care a fost respinsă cererea de prelungire a dreptului de ședere și vreo 70 de cazuri în care a fost revocat dreptul de ședere sau chiar anulat. Un exemplu sunt și căsătoriile de conveniență. Pentru depistarea unor asemenea cazuri sunt proceduri bine puse la punct. „În Constanța, anul trecut am avut două astfel de cazuri. Comunitatea de cetățeni străini în Constanța este mică. Sunt vreo 10.000, incluzându-i și pe cei din UE. Ei vorbesc între ei și este foarte important cum te percep ei ca instituție. Ușor, ușor, de la cazuri foarte multe am ajuns să nu mai fie aproape deloc", spune Mircea Labeș. .
 
Expulzarea persoanelor care nu își justifică prezența în România este o activitate mai dură din punct de vedere uman, dar trebuie făcută și ea. Se merge  mult pe îndepărtarea voluntară. Mai exact, străinului i se dă un termen în care trebuie să plece din România. Dacă nu îl respectă, se trece la îndepărtarea sub escortă, fiind condus până la un punct de frontieră și obligat să părăsească teritoriul României. În urmă cu câțiva ani numai la Constanța erau  200 de cetățeni străini expulzați, cei mai mulți lucrând ilegal, aici. Între timp „mesajul” polițiștilor de la Imigrări a fost pe deplin înțeles de companiile angajatoare. Amenda pentru fiecare  angajat ilegal este de 10.000 de lei. 
 
 
Inspectoratul General pentru Imigrări colaborează în activitatea sa cu mai multe instituții, inclusiv cu serviciile de informații, a admis comisarul șef Mircea Labeș, la ZIUA-n amiaza mare: „Era automat normal să cooperăm și să colaborăm. Ca să fii puternic trebuie să ai parteneri. Noi suntem o structură care din punct de vedere al numărului de lucrători este mai mică, dar din punctul de vedere al partenerilor instituționali suntem una din structurile cu cele mai multe colaborări. Și, într-adevăr, colaborăm cu instituțiile care au implicare atât pe parte de ordine publică, inclusiv pe siguranță națională”.

 
Mesajul lui Mircea Labeș
 
„Suntem norocoși pentru că Dobrogea este cunoscută ca o zonă multietnică, multiculturală, iar in ceea ce privește integrarea comunităților de străini care vin aici, este foarte ușor pentru ei. Noi suntem instituția care echilibrează, cumva, integrarea, respectarea legislației. Cu cât ești mai ușor acceptat, cu atât este mai ușor să te integrezi. Atâta timp cât găsești o comunitate care să îți recunoască individualitatea din punct de vedere etnic, religios, cultural și să îți lase posibilitatea de a rămâne tu,  atunci integrarea este mult mai ușoară”.
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Șeful Serviciului pentru Imigrări Constanța, comisar șef Mircea Labeș, la „ZIUA-n amiaza mare”

03 Feb 2022 2273