ZIUA-n amiaza mare Cristinel Dragomir, despre proasta gestionare a proiectelor Primăriei Constanța - „Trebuie stabilit ce vor oamenii, sunt banii lor”

• S-a angajat, recent, la Consiliul Județean Constanța pentru că nu a fost lăsat să se implice în activitatea de la primărie și a considerat că nu poate aduce plus valoarea pe care el crede că o poate aduce. A zis să nu se irosească la primărie, așa că, în urma unei discuții cu președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, a ajuns aici, unde va pune umărul la aplicarea și dezvoltarea programului „Anghel Saligny“ în județul Constanța, având în vedere experiența lui la PNDL 1 și pregătirea PNDL 2. Vorbim de Cristinel Dragomir, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța din perioada în care județul era dominat de Nicușor Constantinescu. Acum a lăsat deoparte politica, pentru moment, dar nu exclude o revenire în forță, dacă va găsi echipa cu care să poate merge mai departe spre câștigarea alegerilor.

Fost consilier prezidențial, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, fost președinte interimar al CJC, Cristinel Dragomir se va implica acum, potrivit celor declarate de el la „ZIUA-n amiaza mare”, la aplicarea programului „Anghel Saligny”. Este vorba de proiectele autorităților publice locale care, la prima vedere, par simple. Contează mult dialogul cu autoritățile publice locale, unde, spune Cristinel Dragomir, are o experiență îndelungată. „Anghel Saligny” înseamnă, pentru 2022- 2026, doar proiecte de infrastructură, apă-canal, drumuri, elementul nou fiind rețeaua de gaze.
 
 „Programul își propune ca problema alimentării cu apă în toate colțurile României să fie rezolvată odată pentru totdeauna. Nu numai la Constanța. Important este că beneficiarii se vor putea racorda gratuit la rețelele de alimentare cu apă potabilă. Costau foarte mult racordările”,  a explicat Cristinel Dragomir. Și, în plus, pariul președintelui CJC, Mihai Lupu, sunt gazele, rețelele de gaze din localitățile județului.
„Sunt unele lucruri în administrație care se fac doar de ochii lumii, că, de, trebuie punctat la nivel electoral, și sunt unele lucruri în care cei care tac și-și văd de treaba lor, le și fac”, susține Dragomir.
 
Ce ar fi făcut Dragomir în locul lui Chițac  
 
Râde cu poftă când l-am întrebat ce ar fi făcut el dacă ar fi fost primarul Constanței. Probabil știe, din interior, ce a făcut Vergil Chițac imediat după preluarea mandatului. Că doar lucra în primărie. Nu prea vrea să dea din casă, dar spune că, în primul rând ar fi pus un diagnostic la ceea ce înseamnă servicii publice, „pentru că pe 95% din cetățenii unui oraș îi interesează nivelul calitativ al serviciilor pe care le primesc din partea autorităților publice locale”. Primăria este de fapt furnizor de servicii, iar oamenii  sunt interesați ca serviciile pe care le primesc să fie proporționale cu prețul pe care îl plătesc.
 
Invazia bălăriilor de anul trecut, când Constanța arăta ca o junglă pentru că firma de spații verzi reziliase contractul este un subiect care arată modul în care o primărie știe să se gospodărească. Potrivit lui Cristinel Dragomir, serviciile publice, la Constanța, au fost slab bugetate: „Trebuie să înțelegem că dacă vrem servicii nemțești, trebuie să le plătim nemțește. Acest serviciu era foarte slab bugetat”. Ca și comparație, Constanța plătea pentru spații verzi 10 milioane de lei, în timp ce Ovidiu avea un buget de 14 milioane de lei, Brăila avea 38 de milioane de lei.  „Indiferent ce primar vine și orice structură are un consiliu local, ei trebuie să se pună la masă și să stabilească ce buget au și care sunt prioritățile. Ce vor oamenii, de fapt. Pentru că sunt banii lor”, este de părere Cristinel Dragomir.
 
El are explicații și despre modul în care arată orașul acum, cu șanțuri la tot pasul, cu circulația aproape blocată din cauza proiectelor care sunt în desfășurare, toate în același timp. „E bine că există proiecte, dar trebuie bine gestionate. Din păcate, pentru toate aceste proiecte nu a existat o sincronizare, o ordine cronologică și prin urmare se întâmplă ca la Meșterul Manole. Ce se construiește azi, vine altul mâine și dărâmă”.
 
Concluzia este că graba strică treaba. Se fac toate odată din frica de a nu se pierde termene și banii de la UE, dar Dragomir, care a negociat ani de zile pentru asemenea proiecte susține că întotdeauna se găsește înțelegere, inclusiv la nivel European.
 
„Nu se poate să desființezi parcările pe bulevardul Lăpușneanu până nu găsești soluția. Adică până nu ai înființat parcări. După mine, va fi un fiasco. Va fi o tragedie pentru agenții economici de pe bulevardul Lăpușneanu. E vad comercial acolo. Unde vor parca acum oamenii? Nu facem altceva decât să îi gonim în mall-uri, că au parcare, și o să rămână niște spații goale, urâte. Nu se poate așa ceva. Eu nu m-aș fi grăbit și probabil că aș fi început cu tot ce înseamnă subsol, infrastructură. Cum a făcut Timișoara”.
 
Se reapucă, Dragomir, de politică?
 
Cristinel Dragomir nu a mai făcut politică în ultimii ani, a ales să fie funcționar public. Spune că și-a luat o pauză, fără a pomeni de relațiile încordate pe care le-a avut cu actuala conducere a PSD Constanța. Se  pare că nu a fost pe aceeași lungime de undă cu Felix Stroe și Ion Dumitrache. S-au despărțit. Însă nu se ferește să spună că dacă va reuși să construiască o echipă, „cu alți oameni care își doresc să facă ceva”, probabil că vor ieși la rampă. După el, important este să aparții unui grup și să ai o echipă.

Și apropo de echipă, Cristinel Dragomir susține că există un handicap la actuala echipă de la Primăria Constanța. Echipa primarului nu deține controlul politic, spune el. „Pentru că, ne place, nu ne place, activitatea unui consiliu local este eminamente politică. Fără o echipă valoroasă implicată politic, nu face nimic. Așteptările au fost uriașe. De ce? Pentru că înainte nu era un dezastru. Dar s-a creat o isterie că tot ce e legat de numele cuiva, e o nenorocire. Nu a intrat nimeni în amănunt, să vadă fiecare proiect. Aceste proiecte trebuie să fie preluate de la generație la generație, nu trebuie blocate”.

Mandatul alături de Nicușor Constatinescu, fostul președinte al CJC
 
Cristinel Dragomir a observat că foarte multă lume îl blamează pe Nicușor Constantinescu, dar pentru cei care îl cunoșteau nu ar fost atât de greu de lucrat cu el. În ultima perioadă a mandatului, Nicușor Constantinescu, presat cu problemele penale, comunica mai greu, nu mai avea răbdare. „Dar, una peste alta, cred că rolul meu și al celuilalt vicepreședinte a fost să ducem corabia mai departe, indiferent de probleme”.
 
Explică și de ce Nicușor Constantinescu este la închisoare, iar cei doi vicepreședinți, nu: „E simplu, absolut toate dosarele lui au fost legate de execuția bugetară, au plecat de la Curtea de Conturi. El a fost ordonatorul de credite, nu noi. Și eu pot să răspund doar pentru ce am făcut un an și jumătate, cât am îndeplinit atribuțiile de președinte al CJC. De fapt, am răspuns și eu, am avut câteva dosare la DNA, tot așa, pentru execuția bugetară, dar nu am fost trimis în judecată. Așa au fost vremurile, s-a luat la puricat activitatea unor președinți de consilii județene, a unor primari”.
 
După condamnarea lui Nicușor Constantinescu au existat zvonuri că pentru a-și scăpa pielea, secunzii lui ar fi fost mai vorbăreți la DNA. Cristinel Dragomir spune deschis că, la audieri, procurorii îi puneau întrebări despre Nicușor Constantinescu. El fiind martor în vreo șase dosare ale fostului președinte al CJC. „Așa că m-au întrebat, le-am spus tot ce am știut”. Dar respinge categoric că l-ar fi turnat vreodată pe Nicușor Constantinescu, dând de înțeles că zvonurile au fost lansate de unii dintre foștii colegi din conducerea actuală a PSD. 
 
„Astea sunt niște prostii și doar Dumnezeu și DNA știu ce am spus. Declarațiile noastre sunt publice, au fost după aceea în dosare. Nu aveam ce, pentru că Nicușor nu a avut vreun dosar legat de altceva, doar de Curtea de Conturi unde el era ordonatorul de credite”. Nici despre fostul său președinte de partid, Radu Mazăre, nu comentează: „Mie mi-e și greu să vorbesc despre ei. Au fost amicii mei, sunt amicii mei, am lucrat cu ei, am încercat să facem cât mai multe lucruri bune. Am reușit, nu am reușit, asta este situația. Mie îmi pare rău că s-a ajuns aici. Sunt convins că, atât Nicușor, cât și Radu, au avut intenții bune. Asta-i viața”.
 
A înființat zeci de școli românești în Ucraina. Era consilier prezidențial
 
Cristinel Dragomir a fost consilier prezidențial în mandatul lui Emil Constantinescu. S-a ocupat de proiectul privind înființarea școlilor în limba română din Ucraina. În sudul Basarabiei, în Maramureșul istoric și în Cernăuți. Totul făcut prin Departamentul Românii de Pretutindeni, „pe care eu l-am înființat împreună cu doi colegi, Antonio Popescu și Romeo Moșoiu”. Scopul era înființarea școlilor cu predare în limba română, dar în același timp și popularea lor cu etnici români care își doreau să își continue studiile în România. „Cert este că, într-un final, după trei ani și ceva de muncă, am reușit să redeschidem 83 de școli cu predare în limba română”.
 
Fostul consilier prezidențial Cristinel Dragomir a militat, încă din acea perioadă, pentru obținerea cetățeniei române de către cetățenii ucraineni de origine română. Iar acum, cu războiul, crede că aceștia ar trebui să obțină automat cetățenie română. Sunt mii de dosare depuse de ucrainenii de origine română pentru obținerea cetățeniei române. Din anii trecuți. „Eu cred că ar fi trebuit măcar acum, pentru că am fi ajutat foarte mult pe etnicii români de acolo”, a declarat Cristinel Dragomir la „ZIUA-n amiaza mare” .
 
„Dar, vreau să spun că, în timpul cât am lucrat acolo, nu cred că am întâlnit autorități mai dure și mai rigide decât autoritățile ucrainene în ceea ce privește societatea românească. Sau orice înseamnă problemă socială a etnicilor români din zonă. E adevărat că nu am avut, la nivel guvernamental, o autoritate puternică de loby în afara granițelor țării și cu o finanțare mare. Cum avea, de exemplu, Ungaria. Dar așa erau vremurile, eu cel puțin sunt mândru că am reînființat școli în limba română, am construit biserici, am creștinat oamenii de acolo”.