ZIUA-n amiaza mare Ovidiu Cupșa despre lupta marinarilor pentru reînființarea flotei comerciale române


 
Centrul Român de Pregătire și Perfecționare a Personalului din Transporturile Navale sau Centrul Român Naval (CERONAV), a furnizat în ultimii 10 ani, de când este condus  de Ovidiu Cupșa, peste 300.000 de cursuri pentru marinarii români. CERONAV este o instituție patronată, prin Ministerul Transporturilor, de guvernul României. Iar țara noastră este, prin guvern, membru al Organizației Maritime Internaționale (IMO) de sub egida Organizației Națiunilor Unite (ONU). Forța de muncă în domeniul naval este un globalizată și toți navigatorii din lume trebuie să aibă aceeași pregătire. Aici intervine rolul CERONAV. Cursurile de pregătire și perfecționare sunt obligatorii, fără ele nu poți practica marinăria în flota internațională.
 
La CERONAV sunt două tipuri de pregătire: pentru ofițerii de marină și pentru personalul navigant nebrevetat.
„Avem și  marinari ucraineni, moldoveni (chiar se va deschide o filială în Republica Moldova), irlandezi. Chiar și grupe de americani au fost pe zona offshore la platforme maritime, extracție de petrol, gaze. Sunt cereri din întreaga Europă”,  a explicat Ovidiu Cupșa la „ZIUA-n amiaza mare”.
 


Deși mulți cursanți susțin că tarifele sunt mari, Cupșa spune că „noi suntem cei mai ieftini din Europa”, iar Centrul nu obligă pe nimeni să vină la cursuri. „Noi le organizăm, la cererea companiilor de navigație, ai căror angajați trebuie să respecte cerințele profesionale în domeniu”. Plus că este nevoie de dotare, iar din acest punct de vedere, după 46 de ani de funcționare, CERONAV este, potrivit lui Ovidiu Cupșa, „cea mai modernă instituție de training din Europa și la nivel de active”.
 


În România sunt inmatriculați peste 35.000 de navigatori maritimi, la care se adaugă peste 15.000 pe ape interioare. „Practic, în momentul de față România este unul dintre cei mai importanți furnizori de ofițeri de marină și personal navigant din lume”, spune Ovidiu Cupșa. Cel puțin la ofițeri de marină, undeva între 2 și 3 la sută din flota internațională sunt români. România are și 2500 de femei cu carnet de marinar. În lume sunt în jur de 1,5-1,7 milioane de navigatori.
 


Churchil spunea despre Royal Air Force că niciodată atât de mulți oameni nu au datorat atât de mult atâtor de puțini de oameni. Asta se intâmplă și în flota internațională. Mai puțin de 2 milioane de oameni transportă mărfuri pentru aproape 8 miliarde de oameni în condițiile în care 90% din import-exportul internațional se realizează cu navele maritime la nivel mondial. De aceea, „CERONAV este instituția cu cea mai mare ofertă de cursuri de training din UE, pe maritim, ape interioare, offshore, cursuri de specializare, calificări șamd”.
 
Directorul general al CERONAV, vorbind în calitatea sa de ofițer de marină, dar și de constănțean, și-a exprimat la „ZIUA-n amiaza mare” și punctul de vedere privind decizia primarului Vergil Chițac de a demonta vaporașele de la intrările din oraș. Ovidiu Cupșa consideră „neinspirată” hotărârea votată în CLM. Aceste vaporașe puse aici în 2003 „reprezintă, destul de rezonabil, specificul marinăresc al zonei, portuar și chiar și militar, având in vedere că suntem cea mai estică țară a NATO din UE”.

 


El nu crede că vaporașele reprezintă pericol pentru trecători, „uitați la epava navei Evangelina sau la alte nave, stau în apă de zeci de ani și nu se mai degradează”. Orașul trebuie să aibă ceva cu specific marinăresc, dar deocamdată nu sunt bani. Până atunci „se poate face o reabilitare cu câteva mii de euro cu vopsea navală”. Constanța nu are prea multă simbolistică. Chiar și Cazinoul a fost in pericol să fie vândut în 2011 de Radu Mazăre pentru că era prea scump de reabilitat. Atunci, Ovidiu Cupșa, împreună cu societatea civilă a reușit să amâne vânzarea găsindu-se, în final, soluția predării către Ministerul Dezvoltării în vederea reabilitării.
 


În ultimii ani s-a tot vorbit despre demersurile făcute de mai mulți ofițeri de marină la autorități în vederea reînființării flotei comerciale române. România, ca stat, nu are nicio navă comercială operațională sub pavilion românesc. Cu toate că există armatori români care dețin nave, dar care sunt înregistrate sub alte pavilioane. Ovidiu Cupșa, inițiatorul acestui proiect, alături de comandantul Laurențiu Mironescu, de la Liga Navală Română, Adrian Mihălcioiu, de la Sindicatul Liber al Navigatorilor, conducerea și juriștii Autorității Navale Române, a explicat de ce este nevoie de pavilionul românesc și cât de necesar este pentru cei peste 50.000 de marinari români.
 
„Nava este o afacere mobilă. Ea urmează regimul fiscal și civil cel mai favorabil. Nu este ca un serviciu de la colțul străzii, captiv locului în care stă. Nava se duce acolo unde găsește cea mai favorabilă legislație. Până în anii 90, România a avut una dintre cele mai importante flote la nivel mondial. Cert este că în momentul de față noi nu mai avem nicio navă comercială sub pavilion românesc. Rolul acestei propuneri legislative este de a atrage nave comerciale sub pavilion românesc. Atenție, nu vorbim de reînființarea unei flote de stat, cum au înteles unii. Vorbim de nave private, de pavilion privat pentru că in industria maritimă este capital internaționalizat, marea majoritate a companiilor sunt multinaționale. Vorbim de aducerea lor sub pavilion românesc”. 
 
Aprobarea pavilionului românesc ar insemna că statul ar avea numai de câștigat. Companiile de administrare ale navelor respective vor fi în România. Asta inseamnă locuri de muncă, înseamnă dezvoltarea pe orizontală, prin impactul direct și indus al altor sectoare conexe din domeniul maritim. Adică asigurări, registre navale, clasificare, litigii șamd. Tot ce înseamnă operarea unei societăți de administrare a unei nave înseamnă avantaje pentru marinarii români care vor munci pe aceste nave. Ei vor munci practic la companii românești. La o companie juridică românească. „Știți că odată ce ies la pensie, după zeci de ani de navigație, ei nu au pensie? Deci cei care vor lucra pe aceste nave vor avea pensie”.
 
Avantaje vor fi și pentru cadeții români pentru că, deși România are unele din cele mai bune școli la nivel mondial, nu reușim să îi școlarizăm. „Conform reglementărilor IMO, ei trebuie să aibă făcută cadeția la bordul navei ca să poată ajunge ofițeri de marină. Ori, acordând aceste facilități, la fel ca și celelalte state, cerem armatorilor să ia și cadeți la bordul navei”. În ultimii șapte ani, niciun ministru al Transporturilor nu a avut timpul necesar să ducă această legislație până la capăt. Potrivit lui Ovidiu Cupșa, ministrul Sorin Grindeanu s-a angajat să susțină legea „dacă lucrurile sunt așezate corect”.  
 


„Tocmai de aceea am ajuns intr-un moment favorabil. Speranțele sunt foarte mari pentru că este prima dată când am reușit să strângem toți factorii responsabili și toți s-au angajat că vor susține această lege. Au fost cei de la Comisia Transporturi din Senat, Ministerul Transporturilor, Finanțelor, Consiliul Concurenței. S-a intrat în linie dreaptă. A fost preluată de autorități. Urmează armonizarea legii la aceste ministere. Totul este făcut. Următorul pas este notificarea către Comisia Europeană,  de unde, cu siguranță, răspunsul va fi favorabil pentru că această lege există în 18 state din UE”,  a explicat directorul CERONAV, Ovidiu Cupșa.
 
În contextul războiului din Ucraina, în portul Constanța s-a înregistrat o dublare a traficului naval. Capacitatea de operare în portul Constanta este însă de peste 120 milioane tone de marfă și poate prelua cea mai mare parte din traficul porturilor ucrainene. Dar destinația navelor nu este portul Constanța. Mărfurile care sunt destinate Europei pleacă pe barje fluviale sau pe trenuri. Cele destinate țărilor din afara Europei, pleacă pe navele maritime. „Ucraina poate fi și este ajutată de portul Constanța. Marea noastră problemă este infrastructura noastră internă”, susține Ovidiu Cupșa.
 
El a mai informat că Organizația Maritimă Internațională (IMO) ca și agenție a ONU, face apel și s-a implicat în siguranța și în libertatea de circulație a navelor din Marea Neagră și marea Azov, afectate de războiul din Ucraina. „La apelul IMO, acum câteva zile, Rusia a dat drumul la câteva zeci de nave care erau captive în porturile ucrainene, le-a permis, pe un culoar de acces, să se retragă. Erau oameni de câteva zeci de naționalități captivi la bordul acelor nave”, a încheiat directorul general al CERONAV, Ovidiu Cupșa.  
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

ZIUA-n amiaza mare Crescută de oameni de afaceri și politicieni, soție de academician. Dezvăluirile deputatei Cristina Dumitrache (VIDEO)

02 Jul 2022 593

ZIUA-n amiaza mare Deputatul Cristina Dumitrache despre propunerea legislativă de legalizare a cannabis-ului medicinal (VIDEO)

01 Jul 2022 358

Cristina Dumitrache, la ZIUA-n amiaza mare

30 Jun 2022 393

ZIUA-n amiaza mare Președintele executiv al IICCMER, Daniel Șandru, despre implicarea instituției pe care o conduce în proiectul restaurării Cazinoului din Constanța (VIDEO)

24 Jun 2022 561

Președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Daniel Șandru la ZIUA-n amiaza mare

23 Jun 2022 615

Chițac, despre lipsa toaletelor publice în Constanța. „Le-am reinventat pe cele care existau”

21 Jun 2022 712

ZIUA-n amiaza mare Abandonat de partidele din coaliția locală, Vergil Chițac cere sprijinul constănțenilor. „Mi-am scos dopurile din urechi”

18 Jun 2022 4762

EXCLUSIV Vergil Chițac, despre parcările din Mamaia. „Eu sunt primarul turiștilor sau primarul constănțenilor?” (VIDEO)

17 Jun 2022 702

EXCLUSIV! Ce spune Chițac despre soarta „bisericii de pe trotuar”. „Este un ordin primit!” (VIDEO)

17 Jun 2022 1131

ZIUA-n amiaza mare Primarul Vergil Chițac vorbește despre problemele constănțenilor

17 Jun 2022 1341

Primarul Vergil Chițac la „ZIUA-n amiaza mare”

16 Jun 2022 756

„ZIUA-n amiaza mare” Oferta lui Mohammad Murad către primarul Vergil Chițac. În ce condiții renunță afaceristul la candidatura pentru primăria Constanța

11 Jun 2022 2018

ZIUA-n amiaza mare Mohammad Murad. „Eu nu fac investiții de azi pe mâine” (VIDEO)

10 Jun 2022 664

„ZIUA-n amiaza mare” cu Mohammad Murad

09 Jun 2022 697

„ZIUA-n amiaza mare”. Aurelia Lăpușan, despre copilăria Anei Aslan (VIDEO)

03 Jun 2022 667