Ziua Naţională a Comemorării Victimelor Holocaustului Alexandru Muraru - „Există teorii care demonstrează că un stat cu numeroase comunități este o națiune vibrantă”

• Astăzi, în România, se marchează Ziua Naţională a Comemorării Victimelor Holocaustului.

Evenimentul este dedicat victimelor Holocaustului, dar se subliniază și rolul pe care România l-a jucat în această etapă a istoriei.În această zi, diverse ceremonii au loc în toată țara, pentru a comemora evreii și romii care au murit în Holocaust. Data de 9 octombrie a fost aleasă deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. Bucovina revenise sub administrația României conduse de Ion Antonescu în luna iunie a aceluiași an. Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost marcată în 2004.

Cotidianul ZIUA de Constanța a discutat cu Iulian Alexandru Muraru, doctor în științe politice, deputat, consilier onorific al Prim-Ministrului României - Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și a Xenofobiei. El a vorbit despre semnificația Holocaustului, cum mai este prezent antisemitismul în prezent, cât și cum a fost influențată viața socio-politică a României de către această perioadă neagră a istoriei. 
 

Astăzi marcăm Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România. Sunteți, printre multe altele, specializat și în istoria Holocaustului. Am dori o scurtă trecere în revistă a ce semnificat Holocaustul în România, la ce au fost supuși cei din comunitatea evreilor din România.

 

AM: Holocaustul în România a produs între 280.000 și 380.000 de victime din comunitatea evreilor care locuiau în teritorii sub control românesc. Au mai fost deportați în Transnistria și un număr aproximativ de 25.000 de romi, dintre care majoritatea au pierit. Autoritățile civile și militarii români au contribuit activ la planificarea și punerea în practică a Holocaustului în România. Din păcate, figuram intr-un "clasament" rușinos, care nu se va sterge niciodată, al satelor care și-au exterminat in mare parte comunitatea evreiască.

Zelul și implicarea autorităților române din anii 40 ne duc ca aliați principali ai Germaniei naziste într-un proiect fara precedent, de purificare etnică si exterminare a Evreilor din Europa. Cronologic, chiar înainte de alianța cu Germania nazistă, autoritățile române au adoptat o politică de antisemitism brutal față de evrei. Spre exemplu, Romania a fost prima țară dipa Germania nazistă, care a adoptat pachetul de legi rasiale de la Nuremberg, retragand cetățenia pentru aproape 250.000 de evrei. Mai mult, organizațiile extremiste, cum era Garda de Fier, au avut sprijinul publicului larg și acceptarea guvernului pentru cererea lor ca evreii să fie eliminați din pozițiile de autoritate și evacuați din țară.

Din 1940, Ion Antonescu și Garda de Fier au condus un guvern de coaliție de extremă dreapta și au solicitat trimiterea unei misiuni militare germane în țară.Antonescu și Garda de Fier au adoptat apoi măsuri restrictive pentru evreii din România, privându-i de drepturile individuale. A urmat violența extremă. Adesea, membrii Gărzii de Fier au jefuit sau confiscat întreprinderile evreiești. Pe străzi, au atacat și uneori au ucis cetățeni evrei.
 
După execuțiile sumare au urmat pogromurile, trenurile morții și masacrele evreilor, numarul mare de victime incepe cu  Pogromul de la Iași din iunie 1941. Ulterior, mii de evrei au fost uciși de armata și poliția românească în Basarabia, nordul Bucovinei și Transnistria. Autoritatile Române au masacrat mii de evrei în orașul Odessa. Cei care au supraviețuit au fost deportați în lagărele și ghetourile din Transnistria, la fel ca majoritatea evreilor rămași în Basarabia și nordul Bucovinei.
 
 

Mai este antisemitismul o problemă actuală în România?

 
AM: Antisemitismul este, ca in toată Europa, într-adevăr o problemă actuală în România, unde am avut în acest an cazuri de acțiuni antisemite, cazuri de vandalism în cimitire evreiești, și declarații publice care neagă sau distorsionează Holocaustul. Iar teoriile antisemite ale conspirației și discursul instigator la ură sunt foarte răspândite pe rețele sociale și portaluri de discuții online în limba română, mai ales în comentariile utilizatorilor. Toate acestea sunt cauționate de la nivel înalt, din mediul politic, in special de către membrii unui partid extremist, de factură neo-fascista, AUR, care a reușit să afecteze grav climatul din România ultimului an. Antisemitismul în România este astăzi produsul ignoranței și al naționalismului.

Spre deosebire de antisemitismul din state vest-europene și nord-europene, unde autorii incidentelor antisemite deseori fac parte din comunități religioase radicalizate, în România ei sunt asociați cu grupări politice extremiste. În România, antisemitismul este cultivat și alimentat de grupări ultranaționaliste și extremiste locale, de partide politice extremiste prezente în Parlament, cum v-am spus, care ignoră contribuția membrilor comunității evreiești la dezvoltarea economică, politică și culturală a României.
 

Cum a influențat acest moment crucial din istoria internațională evoluția socio-politică a României?

Exterminarea unei părți considerabile a comunității evreiești de către autoritățile statului din perioada anilor 40 a avut consecințe devastatoare asupra evoluției politice, sociale și economice.  Regimul Antonescu a prăbușit România pentru decenii, ceea ce au făcut decidenții atunci este probabil cea mai mare catastrofă umanitară și națională, iar condamnarea acestora trebuie să fie permanentă. Participarea României la proiectul genocidal al Holocaustului ne-a adus un blam pentru totdeauna, din perspectiva deciziilor și a acțiunilor statului român din acea perioadă, iar dacă discutăm de numărul de victime, sigur că este de-a dreptul terifiant, ne-am situat atunci ca a doua țară din Europa, după Germania nazistă, la numărul de victime ale statului raportat și numărul întregii populații și ca minoritate, un stat criminal, care și-a exterminat proprii cetățeni prin cele mai înfiorătoare metode, după ce în prealabil i-a stigmatizat și privat de drepturi.

România a fost, înainte de debutul celei de-a doua conflagrații mondiale într-un clasament global foarte important, ca număr de evrei și alte minorități etnice sau religioase. România era atunci a 4-a țară din lume ca număr de evrei după, URSS, SUA, și Polonia. Există teorii care demonstrează că un stat cu numeroase comunități este o națiune vibrantă, cu o diversitate care îi favorizează dezvoltarea comunităților, a economiei, a culturii și a altor ramuri esențiale. Vedem astăzi cum astfel de state în Europa sunt state foarte evoluate, cu democrații consolidate. În fine, cu ei, evreii, în România astăzi, cu contribuția lor la destinul națiunii, cu aportul lor, țara noastră ar fi evoluat cu totul altfel. Statul de atunci nu doar că produs o crimă teribilă, dar a produs consecințe terifiante care ne-au frânt mare parte din destinul național.
 

Cine este Iulian Alexandru Muraru

Alexandru Muraru este cunoscut politolog și istoric, fost bursier Fulbright, precum și al Muzeului Memorial al Holocaustului din SUA. Este specializat în problematica memoriei Holocaustului și comunismului, istoriei ideilor, mentalităților și istoriei intelectuale românești din secolele XX-XXI. Ocupă funcția de Consilier onorific- Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și a Xenofobiei.

Din decembrie 2020 este deputat PNL în Parlamentul României.

Este profesor asociat în Științe Politice și cercetător științific în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. În anul academic 2019‑2020 a fost profesor invitat Senior Fulbright la New York University, iar în 2010-2011 a fost Tziporah Wiesel Fellow al Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington DC.

A beneficiat de numeroase burse de studiu în Europa şi America de Nord în domeniile științelor politice, istoriei, naționalismului, studiilor privind Holocaustul și istoria evreilor (Utrecht University (Olanda, 2004), USHMM, Center for Advanced Holocaust Studies, Washington DC (SUA, 2010-2011), Northwestern University, (SUA, 2013), Royal Holloway University of London (UK, 2016) New York University (SUA, 2019-2020) ș.a.).


A fost consilier la Cancelaria Prim‑ministrului (2005‑2009), director general al Institutului National al Patrimoniului (2013‑2014) şi membru în conducerea Societății Române de Radiodifuziune. Pentru pozițiile sale publice şi lucrările despre regalitate, a fost decorat de două ori de MS Regele Mihai I al României cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate (2008) şi cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofiţer (2015).

Sursă foto: alexmuraru.ro