Ex-ministrul Educației, Mircea Miclea „Este un moment foarte bun pentru evaluarea prestației didactice de către elevi și părinți”

Videoconferința organizată ieri de CursDeGuvernare, purtând titlul „Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie să le aibă la intrarea în economia viitorului iminent”, a prilejuit discutarea celor mai fierbinți subiecte la ordinea zilei din învățământul românesc, aducând la aceeași „masă” reprezentanți de marcă ai mediului academic și mediului privat.


Dacă, în deschidere, ministrul Sorin Cîmpeanu a părut că își pune „cenușă în cap” și își recunoaște limitările, motiv pentru care speră să i se alieze cât mai mulți experți, care acum doar comentează, următorul vorbitor, în persoana prof. univ. dr. Mircea Miclea (fost ministru al Educatiei, fost președinte al comisiei prezidențiale pentru educație care a elaborat Legea educatiei nr. 1/2011, psiholog și profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai) a reușit să stârnească admirația a numeroși profesori și părinți participanți la videoconferință, datorită conciziei și actualității subiectelor abordate și viziunii extrem de aplicate.



Vă reamintim că în 2005 a demisionat din funcția de ministru al Educației pentru că nu a obținut 6% din PIB. Întrebat, la finalul videoconferinței, ce părere are acum despre acest procent de 2,5% alocat din bugetul național Educației, Mircea Miclea a răspuns: „Indiferent ce criză traversăm, prioritățile se văd exact atunci. Eu zic că toți cei care alocă un buget redus Educației, nu numai acum, ci oricând, sabotează principala resursă națională. Pentru că principala resursă a acestei țări nu vor fi nici resursele naturale, nici capitalul, ci vor fi competențele din mintea oamenilor. Și noi trebuie să ne gândim ce vrem: o economie bazată pe cules de sparanghel sau o economie bazată pe o tehnologie de vârf și să însemnăm ceva în istorie. Altfel ne sabotăm principala resursă care duce la bunăstarea țării”.
 

Cele patru lecții „predate” de anul... pandemic

Vorbind despre învățăturile pe care trebuie să le extragem din ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, respectiv pandemia, Mircea Miclea, cel care a elaborat, împreună cu ministrul de la acea vreme Daniel Funeriu, Legea educației nr. 1 din 2011, a vorbit despre cele patru lecții relevante pentru ceea ce merită a fi făcut de acum încolo.

 

1. Este neapărat nevoie de lecții multimedia pentru fiecare temă, de la clasa I până la clasa a XII-a, susținute de cei mai buni profesori din țară. „Lecții multimedia însemnând, pe de o parte, filmarea prestației didactice a profesorului, la care se adaugă exemple, contraexemple, scheme, animații, în așa fel încât să rezulte o lecție multimedia. Care mai apoi trebuie puse pe acea platformă de învățare la nivel național, de e-learning și în biblioteca virtuală școlară”. Această lecție multimedia, care ar putea fi accesată oricând, de oriunde, de oricine, ar avea un dublu efect: pe de o parte ar produce o egalizare de șanse ale elevilor atât pentru cei de la țară, cât și pentru cei din mediul urban. „Practic, noi nu am făcut e-learning în acest an, ci streaming. Am livrat cu tehnologia digitală ceea ce făceam la clasă, inclusiv am reprodus limitele de la clasă la nivelul tehnologiilor de e-learning”. Al doilea efect al acestor lecții multimedia ar fi acela de a stimula calitatea prestației didactice a oricărui profesor, știind că la finalul fiecărei zile va fi comparat de elevii lui cu cel mai bun profesor. „De altfel, acest blended learning era prevăzut de acum 10 ani în Legea educației, dar a fost complet ignorat”.
2. Trebuie trecut în mod obligatoriu la formarea personalului didactic prin masterat didactic. „Este imposibil să mai poată preda în fața elevilor, în complexitatea tehnologică de acum și în complexitatea vieții de acum, profesori care sunt formați după o metodă de formare inițială a personalului didactic din 1983, pe vremea lui Ceaușescu. Dacă vom continua așa, vom avea ceea ce am avut acum. Și am văzut cu toții care a fost calitatea prestației didactice a profesorilor. Nu putem să dăm vina numai pe ei, ci pe modul în care ei au fost pregătiți. În formatul de pregătire inițială este imposibil să ai o altă calitate a profesorului. Lucrul acesta se știa de mai bine de 10 ani. Sunt analize din 2007, repetate, pe relația clară dintre formarea inițială a personalului didactic prin masterat didactic, pe de o parte, și performanța la testele PISA ale elevilor. Dacă nu, o ținem tot așa, lansând lozinci și exprimând deziderate”.
3. Alocarea de resurse pentru remedierea pierderilor care au avut loc în această perioadă. „Italia a alocat, în vara anului trecut, 1 miliard de euro, Marea Britanie – un miliard și jumătate de lire sterline. Dacă noi nu vom face acest învățământ remedial, aceste pierderi se vor rostogoli în anii următori, cu efect din ce în ce mai negativ. Dacă nu ai învățat tabla înmulțirii ți-e și mai greu să înveți ridicarea la putere, și mai greu rezolvarea ecuației de gradul II și așa mai departe”.​​​​
4. Prestația didactică a putut fi văzută în această perioadă de către părinții copiilor, așa încât este un moment foarte bun pentru a se trece la o evaluare, de către beneficiar, a prestației personalului didactic. „A fost vizibil totul. Înainte ei nu puteau să evalueze cum predă profesorul la clasă. Acum s-a văzut totul, s-a făcut transparentă această cutie neagră care se numește clasă, în care nu puteai intra să vezi cum îți predă. Cred că fiecare școală ar trebui să facă o evaluare din perspectiva beneficiarilor – elevii și părinții care au stat lângă ei acolo, a calității prestației didactice. Să se dea note domnilor profesori, de la 1 până la 10, și în sfârșit am putea avea o ierarhizare a lor, în funcție de performanța de predare la clasă. Și poate fi un început pentru salarizarea diferențiată. Nu mai poți să dai același salariu la un profesor foarte bun și la un profesor care își bate joc de copii sau care are o prestație sub nivelul mării. Nu trebuie să dăm vina principală pe profesori, ci pe modul de pregătire a lor”.

În a doua parte a intervenției sale, Mircea Miclea a vorbit despre metacompetențele de care este nevoie în viitor, pentru a putea face față unei lumi volatile, subiect asupra căruia vom reveni.

În completarea lecțiilor extrase de Mircea Miclea, celălalt ex-ministru (delegat între 2021-2014) prezent la videoconferință, Mihnea Costoiu, actual rector al Universității Politehnice București, a completat teoria expusă de colegul său Mircea Miclea cu privire la masteratul didactic. „Lucrurile trebuie privite în ansamblu, nu poate fi o singură soluție, fie ea și masteratul didactic. Sunt mai multe perspective, dar una singură o adaug acum, și anume profesia didactică nu este încă atractivă. Cerința de formare la nivel mai înalt trebuie dublată de creșterea atractivității profesiei. Facem eforturi de a aduce oameni în sistem, de a-i menține pe cei care au drag de sistem”.

Atractivitatea ar fi putut exista de multă vreme, a precizat Miclea, pentru că în Legea educației este specificat, într-un articol, faptul că cei care vor urma un masterat didactic vor primi o bursă echivalentă cu salariul unui profesor debutant.


Citește și:

Ministrul Sorin Cîmpeanu: „În 10 ani, inspectoratele școlare nu-și vor mai avea rostul”