istorie-pe-scurt.ro Cum își petreceau timpul liber elevii de odinioară

Pe băncile şcolii de altădată, elevul studia filosofia, dreptul, geografia, matematica, „ştiinţele fizico-chimice“, „ştiinţele naturale“, anatomia şi igiena, desenul, muzica, lucrul de mână, gospodăria, caligrafia, muzica vocală, lectura şi recitările frumoase, practica agricolă, dar şi datoriile omului şi cetăţeanului. Puţinul timp liber pe care îl avea în afara orelor de curs era bine drămuit.
 
Nu se cădea ca acesta să fie consumat cu activităţi inutile care să-i asigure o dezvoltare şubredă, căci „grijile şi preocupările tuturor trebue să se îndrepte spre tinerimea şcolară, ca una ce va forma clasa conducătoare de mâine“, după cum se stipula într-un ordin emis de Ministerul Educaţiei către Inspectoratul Regiunei Şcolare Craiova în preajma anilor 1936-1937.
 
Timpul liber, consumat cu activităţi educative
 
Atunci când cărţile din bibliotecă, pe care unii le citeau cu plăcere, iar alţii le digerau mai greu, erau lăsate deoparte, elevul de odinioară participa la activităţile urbei la „îndemnul“ şcolii pe care o urma Astfel, atunci când Opera din Bucureşti poposea la Craiova, conducerile şcolilor primeau sugestii de genul:
 
„Onorată direcţiune,
Opera română din Bucureşti, dând câteva reprezentaţii în oraşul nostru, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a îndemna elevii, mai ales pe cei din cursul superior, să profite de această ocazie ca să asiste la reprezentaţiile ce se dau folositoare tineretului din punct de vedere educativ“. Semna un inspector şcolar.
 
Iar atunci când maestrul George Enescu sosea pe meleaguri olteneşti, Liceul „Elena Cuza“ primea următoarea dispoziţie:
 
„Onorată direcţiune
Miercuri, 9 decembrie, ora 13.30, soseşte la Craiova maestrul Enescu pentru a da două concerte. Comitetul alcătuit pentru a aranja primirea a hotărât ca să vină la gară o delegaţie de 15-25 eleve sau elevi din clasele VII şi VIII.
Aducându-vă aceasta la cunoştinţă am onoarea a vă ruga să binevoiţi a lua măsuri ca elevele şi elevii hotărâţi a veni la gară să părăsească ultima oră de curs cu 15-20 minute înainte de sunare, ca să aibă timp să ajungă înainte de sosirea trenului. Vă mai rog să stăruiţi pe lângă domnii profesori care n’au oră să ia parte la primirea maestrului Enescu şi să îndemnaţi elevele şi elevii să asiste la concert“. Pentru a fi mai convingători şi a atrage tineretul spre cultură, la final se menţiona: „Li s’a făcut o reducere de 50 la sută la balcoane“. Semna tot un inspector-şef.
 
Îndemnul profesorilor elevi venea şi atunci când la Teatrul Naţional conferenţia Liviu Rebreanu sau cu ocazia altor manifestări, precum Ziua Copilului sau a Laptelui, după cum reiese din următoare informare:
 
„Onorată Direcţiune
Conform ordinului Onor Minister al Instrucţiunii, Societatea Principele Mircea este autorizată a organiza serbarea pentru Ziua Copilului, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a lua parte împreună cu întreg corpul profesoral şi elevii liceului Dvs. la serviciul religios, care va avea loc Duminică, 23 Mai, ora 9 dimineaţa, la Biserica Sf. Dumitru.

După aceia se va vorbi copiilor şi se va face o procesiune pe Calea Unirii.La ora 10.30 dimineaţa se va sărbători şi Ziua Laptelui, dându-se copiilor lapte, în Parcul Romanescu. Se anexează muzica şi cântecul făcut pentru Ziua Copilului, rugându-vă să rugaţi profesorii de muzică să înveţe copii să-l cânte“.

Regulile vremii

Timpul trebuia valorificat, nu era permisă orice fel de activitate. Dacă se întâmpla cumva ca aceasta să fie considerată nepotrivită, elevul plătea pentru fapta necugetată.

„…Pentru a împiedica vagabondajul şi pierderea de timp fără folos, se interzice tuturor elevilor accesul pe stradă de la ora 8 în sus, iar între orele 6 şi 8 plimbarea pe Calea Unirei între Palatul Rezidenţei Regale şi Hotel Minerva în grupuri sau individual…“. De asemenea, trebuia ca „elevii să nu frecventeze cinematografele decât Sâmbăta, Dumineca şi în zilele de sărbătoare dela 4-8 şi numai la filme culturale sau cele care nu contravin scopurilor morale şi educative ale şcoalei. Elevii trebue să fie însoţiţi de părinţi sau să aibă neapărat asupra lor un permis scris dela direcţiunea şcoalei. Cel care va fi prins fără permis va fi arestat imediat de organele poliţiei. Patronii cinematografelor vor pune pe afişe menţiunea: «Sunt admişi eleve şi elevi», iar direcţia va griji ca în primele zile ale săptămânii să ia cunoştinţă prin mijloacele ce va crede de cuviinţă, dacă filmul poate fi văzut de elevi sau nu“.

Cu farmecul ei aparte, viaţa elevului de odinioară era coordonată de reguli stricte, uneori greu de digerat, căci „tinerimea şcolară, ca una ce va forma clasa conducătoare de mâine“ trebuia să crească sănătos, fără factori perturbatori care să-i afecteze structura solidă.

Sursa: istorie-pe-scurt.ro