Participare inedită la Olimpiada Internaţională de Lectură de la Constanţa. Patru elevi qatarezi (galerie foto)

Astăzi se încheie, la Constanţa, cea de-a V-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Lectură, competiţie iniţiată şi organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale, la care au participat 58 de elevi din România, Cipru, Ucraina, Republica Moldova şi Qatar, cu vârste cuprinse între 13 şi 19 ani, alături de 27 de profesori însoţitori şi 30 de membri ai Comisiei centrale.
 
Aseară, la Centrul Cultural Multifuncţional „Jean Constantin” a avut loc festivitatea de premiere, Clubul Rotary Pontus Euxinus Constanţa, Editura Art şi Banca BRD oferind premii elevilor care s-au situat pe primele locuri.
De cinci ani, această olimpiadă oferă prilejul elevilor pasionaţi de lectură, cu achiziţii culturale de nivel ridicat, să-şi dovedească abilităţile de a folosi lectura în vederea dezvoltării personale, prin înţelegerea textelor, prin capacitatea de a reflecta asupra acestora, de a formula opinii, argumente şi interpretări proprii, în scris sau în cadrul dezbaterii.
 
Ediţia din acest an va intra în istorie cu o participare inedită, şi ne referim aici la cei patru elevi sosiţi din Orientul Mijlociu, aflaţi pentru prima dată nu numai în competiţie, dar şi în România. Doi dintre qatarezi au vârsta de 13 ani şi sunt în clasa a VIII-a, un altul - 16 ani şi celălalt aproape 17 ani, ambii în clasa a XI-a.

Ce condiţii au avut de îndeplinit concurenţii din Qatar 

Pentru a afla cum au ajuns aceşti candidaţi de origine arabă la olimpiada găzduită de Constanţa, ieri am stat de vorbă cu inspectorul Abdel Fattah Sghaier, cel care a însoţit echipa din Qatar şi care este originar din Tunisia. „Am fost abordaţi de Ministerul român al Educaţiei, prin intermediul consulatului din Doha, capitala Qatar. Am primit o invitaţie de a participa, evident în cazul în care suntem interesaţi. Şi am acceptat invitaţia, engleza fiind a doua limbă vorbită în această ţară. Apoi România constituia o destinaţie nouă pentru participarea la un eveniment internaţional ca acesta şi ni se oferea posibilitatea de a vizita ţara dvs., aşa că am acceptat. Şi de ce nu, de a construi un pod de colaborare între ţările noastre. Am vorbit cu un coleg din minister pentru a organiza acelaşi eveniment în Doha, având la bază colaborarea cu România, şi i-a surâs ideea. 
 
Pentru noi, România chiar nu a fost departe, la doar cinci ore de zbor cu avionul. Nu ne-a fost deloc uşor să obţinem viza, a fost extrem de greu. Dar am colaborat extrem de bine cu o doamnă de la consulatul dvs., care a fost extrem de amabilă. Costurile deplasării la această olimpiadă sunt suportate în mare parte de guvernul nostru, pentru că încurajează aceste participări, dar o parte şi de familiile copiilor, pentru suveniruri şi alte cumpărături. De asemenea, statul le oferă şi o diurnă, de circa 150 de euro zilnic. Nu am sosit convinşi că vom ocupa locurile 1 sau 2, mai ales că nu am avut timp suficient să ne pregătim, pentru că am fost abordaţi cu doar trei zile înainte de vacanţa de vară. Iar vara găsim greu copiii, pentru că sunt plecaţi peste tot în lume, Thailanda, Franţa, Germania, împreună cu familiile”. 
 
La întrebarea cum au fost aleşi cei patru elevi arabi, interlocutorul ne-a declarat că au fost trimise mailuri departamentelor de limba engleză din şcolile arabe, pentru a selecta cei mai buni elevi vorbitori de engleză. Iniţial au fost şase elevi acceptaţi, dar doi dintre ei aveau paşapoartele cu ei, peste graniţă, şi nu s-a putut obţine viza la timp. „Dar am văzut ţări care au participat cu un singur concurent, deci noi am fost norocoşi să avem patru participanţi. Am avut în vedere să aibă performanţe medii spre înalte la engleză, să fie capabili să călătorească, să poată participa la acest gen de competiţie pentru prima dată, să le placă să citească şi în cele din urmă părinţii să accepte să ne dea consimţământul. Şi astfel am ajuns să alegem şase din aproape 30 de candidaţi din şase şcoli diferite. Majoritatea nu puteau călători în această perioadă, pentru că este finalul vacanţei lor de vară”.
 
De ce patru băieţi şi nicio fată? „Mda, ar fi fost de dorit, pentru că în toate cele şase ţări în care am lucrat am descoperit că fetele sunt mai bune la învăţătură. Dar pentru a se putea deplasa într-o altă ţară, pentru fete este prevăzută o pregătire specială, întrucât ele trebuie să fie însoţite. Fie de tată, mamă, frate sau soţ. Nimeni altcineva. Aşa încât nu am avut destul timp pentru a pregăti deplasarea lor”.
 
În cele câteva zile de şedere la Constanţa au vizitat Piaţa Ovidiu, Portul Tomis, faleza din Mamaia, mallul Vivo, dar şi câteva restaurante cu specific turcesc, ştiut fiind faptul că în meniul lor sunt interzise preparatele din porc. „Ne-a plăcut foarte mult seara de duminică, o seară culturală organizată la hotelul Victoria, unde, de altfel, am şi fost cazaţi. Fiecare ţară participantă şi-a prezentat obiceiurile. În general, elevii cu care ne-am prezentat nu sunt uşor de mulţumit întrucât călătoresc foarte mult, dar consideră Constanţa o destinaţie specială, diferită, dar care le-a plăcut”.
 
Structura anului şcolar în Orientul Mijlociu este asemănătoare cu a celui românesc, în sensul că şcoala începe tot în septembrie, cu o vacanţă de două săptămâni în ianuarie, iar cel de-al doilea semestru începe din luna mai. Cât despre niveluri de educare, şi ei au prevăzuţi tot 12 ani de studiu, în unităţi de învăţământ separate pentru fete şi băieţi. În învăţământul primar de 4 ani, predau numai femei, apoi în clasa a V-a şi a VI-a predau bărbaţi.