Revista Zări Alb Astre ZăriAlbAstre2021. „Foşti elevi, stimaţi profesori“ de Anca-Ioana Andrieș, clasa a X-a F

Redăm în cele ce urmează articolul scris de Anca-Ioana Andrieș, X F, publicat în numărul 1 din anul X al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei. 

„Interviu cu doamna Sanda Oprea, profesor de fizică

Este important să nu îi uităm pe aceia care se dedică în fiecare zi meseriei, care ne sunt profesori și care ne sunt alături într-o perioadă esențială în viața fiecărui viitor adult, adolescența.

În acest sens, cu ocazia ediției aniversare a revistei, astăzi le aducem un omagiu acelora care nu doar că s-au dedicat pedagogiei, dar care au dus șablonul învățământului de calitate mai departe, pregătind următoarea generație de elevi mirciști. 

Unul dintre acești oameni este doamna profesor Oprea Sanda, care predă fizică în liceu de 30 de ani. După o discuție avută într-o sâmbătă dimineața, am aflat perspectiva unui absolvent al promoției ‘81.

A. I. A.: Unde vă vedeați în perioada liceului și ce planuri de viitor aveați? Cum s-au schimbat planurile de-a lungul timpului?

S. O.: Nu mi-a fost dintotdeauna foarte clar ce vreau să urmez. Îmi doream ingineria, nu m-am gândit nicio secundă la a deveni profesor. Tatăl meu, însă, mi-a prezentat o altă perspectivă. Mi-a spus că mi s-ar potrivi meseria de profesor. Astfel că în perioada liceului am schimbat puțin drumul, iar mai departe la facultate am ales fizica, la București. M-am obișnuit cu ideea de a deveni profesor. Am primit un post la o școală din Năvodari și, surprinzător, a început să îmi placă activitatea de predare, așa că am continuat pe acest drum.

A. I. A.: Cum v-a influențat viața faptul că ați fost «mircistă»?

S. O.: Făceam parte dintre cei mai buni. O cunoștință mi-a spus când eram a XII-a: «Uita-te bine în jurul tău, oameni ca cei pe care i-ai avut aici nu o să întâlnești peste tot.» Și a avut dreptate, era vorba de un anumit nivel de comunicare, de competențe. 

Profesori de calitate am avut și în facultate, dar nu am avut norocul să mai am colegi cum am avut în liceu. Atunci, noi eram o elită. Nu vreau s-o numesc neapărat o carte de vizită, dar faptul că am terminat un liceu recunoscut prin intermediul calității învățământului ne-a oferit acel «ceva» care ne poziționa la un anumit nivel în raport cu ceilalți. 

A. I. A.: Ce schimbări (în bine sau în rău) ați observat în liceul nostru de-a lungul timpului?

S. O.: Aș spune că o parte bună a fost schimbarea mentalității profesorilor. Cât am fost elevi, noi nu am avut libertatea, înțelegerea pe care acum, ca profesori, le-o oferim copiilor. Acum nu căutăm să-i constrângem să învețe, ne dorim să-i atragem astfel încât să o facă din plăcere.

Cu siguranță, o altă parte bună a fost pregătirea mai intensă pe care le-am oferit-o elevilor. Mi-am dorit să aduc și în «Mircea» olimpici, deoarece știam că sunt copii capabili în liceul nostru. Acum, olimpiada e «un trend», elevii au devenit mai motivați să facă performanță și să plece la olimpiade și de aceea liceul este în prezent recunoscut național pentru rezultatele obținute de elevii 30 săi. În rău, n-aș putea numi ceva. Nemulțumirile nu au legătură directă cu activitatea liceului, sunt lucruri eronat rezolvate la un nivel mai înalt. 

A. I. A.: Ce schimbare ați aduce dumneavoastră în învățământ?

S.O.: Aș oferi mai multă libertate profesorilor. De ce trebuie să-mi țin lecția mereu la fel? De ce nu pot să-mi țin ora pe malul mării? Ar trebui să existe mai multe ore în afara celor patru pereți ai clasei. Să mergem la un muzeu, la un laborator de cercetare… mai multe activități care să le permită elevilor să interacționeze mai bine cu materia, dar și unii cu alții. Acum cu scoală online este și mai greu pentru ei să se cunoască, să se apropie. Nici eu nu ajung să-i cunosc așa cum trebuie. 

A. I. A.: Este perioada aceasta în online cea mai dificilă din viața dumneavoastră?

S. O.: Nu, sincer nu este. Mi-a fost greu la începutul carierei mele de profesor, când predam la o școală unde nivelul de competențe al elevilor era scăzut, făceam naveta, aveam foarte multe ore, mă trezeam la 4:30 dimineața. Perioada aceasta nu e cea mai dificilă. Mijloace tehnice avem, iar copiii din «Mircea» au deja un anumit nivel de pregătire. 

A. I. A.: Descrieți succint anii de liceu petrecuți în colegiul nostru.

S. O.: Nu știu ce ar putea descrie în mod unic ce am simțit. Mi-a dat foarte multă încredere. Ca orice adolescent, credeam că pot muta munții. Perioada liceului a fost încărcată de schimbări, dar, din nou, orice tânăr are trăirile acestea. 

A. I. A.: Dar perioada de predare în «Mircea»? Cum o puteți îngloba într-un singur cuvânt?

S. O.: Aici spun fără să clipesc «provocare». Mi-am dorit să aduc olimpici în «Mircea» și nu știam cum să o fac. Informația există în orice manual, dar mi-am dorit să fac ceva cu această informație, să o pot da mai departe elevilor, astfel încât ei să o înțeleagă pe deplin.

A. I. A.: Ca de la un fost elev la unul actual, ce «tehnici de supraviețuire» recomandați pentru anii de liceu? 

S.O.: Depinde în ce arie mă întrebi. Dacă este vorba de profesori, îți pot spune că unii adulți pot fi ranchiunoși, așa că cel mai bun sfat ar fi implementarea diplomației ca stil de viață în liceu. Este foarte important modul în care te adresezi profesorilor, ce relație îți creezi cu ei ca să-ți fie bine. În raport cu ceilalți tineri, în schimb, «supraviețuirea» înseamnă de fapt cum te raportezi tu la grupul căruia vrei să-i aparții. Aici nu am reușit nici eu să mă afirm decât mai târziu, la facultate, dar pot spune că cel mai bine manageriezi relația cu grupul ascultându-i pe ceilalți, încercând să-i înțelegi.

A. I. A.: Împărtășiți, vă rog, o amintire din liceu.

S.O.: Am rămas marcată de profesorul de matematică din liceu. Era extraordinar de amuzant când unii colegi ajungeau mai târziu la oră și erau puși de domnul profesor să cânte imnul în fața clasei. Asta, plus celelalte șotii pe care, cumva, profesorul nostru sever le sesiza imediat. Cred că și acum foștii mei colegi mai țin minte toată matematica predată de dumnealui în liceu.“, de Anca-Ioana Andrieș, X F.

Articol și foto preluate de pe site-ul revistei Zări Alb Astre