riseproject.ro #LAUNDROMAT - BANII NEGRI AI RUSIEI

• Peste 20 de miliarde de dolari au fost spălați în Moldova și au traversat apoi 96 de țări, inclusiv România
• Miliardele au plecat din Rusia și s-au întors, în parte, la oligarhii lui Putin și la organizații pro-Kremlin

Mașina rusească de spălat bani a funcționat timp de patru ani la turație maximă. Între 2011 și 2014, 20,8 miliarde de dolari au inundat  sistemul financiar global. În total, peste 26 de mii de transferuri bancare. 

Reporterii OCCRP, RISE și Novaya Gazeta au obținut recent documentele bancare și au început o investigație la care s-au alăturat reporteri din 32 de țări. OCCRP, organizația din care face parte și RISE Project, a dezvăluit acum trei ani proiectul „Laundromat” – cea mai mare spălare de bani din regiune.

Au fost implicați atunci: vărul președintelui rus Vladimir Putin, ofițeri FSB, bănci din Rusia, Moldova și Letonia, firme rusești și companii offshore și judecători moldoveni. Acum, reporterii au descoperit unde au ajuns banii deturnați în Rusia, spălați în Moldova, și transferați în conturile a 5140 de companii din 96 de țări.

Din 2011, Republica Moldova a fost prinsă într-un tsunami financiar. Cele 20,8 miliarde de dolari, o sumă mai mare decât produsul intern brut al țării, au tranzitat conturile unei singure bănci din Chișinău,  Moldindconbank, iar de aici banii s-au împrăștiat în întreaga lume.
Moldova a început o investigație oficială, dar eforturile sale s-au lovit de lipsa de cooperare a Moscovei, provocând recent tensiuni diplomatice între cele două state.

CIRCUITUL FINANCIAR

Cei care au pus la punct schema financiară au folosit zeci de firme din paradisuri fiscale și au creat între ele circuite financiare fictive. Au inventat datorii, au simulat contracte și au orchestrat dispute juridice.

Pe hârtie, moldoveni sărmani au garantat, fără să știe, plata a sute de milioane de dolari între firmele-fantomă. În numele lor, cei care au orchestrat operațiunea și-au mutat în Republica Moldova “disputele juridice” pentru datoriile inventate. Schema a inclus magistrați și executori judecătorești.  

La final, aproximativ opt miliarde de dolari au fost retrași din banca moldovenească și transferate în diverse companii din întreaga lume. Alte circa 13 miliarde de dolari au mers mai întâi la bancă letonă Trasta Komercbanka – închisă, între timp,  și de aici, mai departe, în conturile a mii de firme. 
Viorel Morari, șeful Procuraturii Antiorupție din Moldova, a declarat că au fost acuzați până acum 16 judecători. El a explicat și amploarea anchetei: “Avem 14 cazuri în justiție. Patru executori judecătorești (n.r.- care au pus în executare deciziile instanțelor) sunt puși sub acuzare. Unul lipsește și am emis mandat de arestare, iar două cazuri sunt deja în tribunal. Șapte angajați ai Moldindconbank sunt de asemenea cercetați”.

Reprezentații Moldindconbank susțin în continuare că nu au făcut nimic greșit, deși mai mulți oficiali ai săi au fost puși oficial sub acuzare.

Surse oficiale din Moldova, care au dorit să rămână anonime, susțin că s-au simțit ca într-un joc de ping-pong cu Moscova. De fiecare dată când încercau să ia legătura cu cineva de acolo, ajungeau să discute telefonic cu departamente diferite ale FSB-ului – serviciul rus de informații, succesorul KGB-ului. Ofițeri ai FSB au fost implicați direct în conducerea executivă a cel puțin unei bănci care a scos bani din Rusia.

Igor Putin, vărul președintelui rus, a fost, la rândul său, director în consiliul executiv al “Russkiy Zemelniy Bank”, instituție financiară care a transferat 9,7 miliarde dolari în conturile Moldindconbank.

BENEFICIARII

Analiza documentelor arată că printre beneficiarii reali ai banilor s-au numărat: Alexey Krapivin – afacerist din cercul apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Georgy Gens – deținătorul grupului de firme Lanit, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse Apple, Samsung sau ASUS din Rusia sau Sergey Girdin, patronul grupului rusesc Marvel, implicat în industria IT și client fidel al celei mai mari bănci din Moscova.

Alți bani au fost direcționați către companii deținute de cetățeni ruși în străinătate. Una dintre ele este Trident International Corp., deținută de Pavel Semenovich Flider. Mai nou cetățean american, Flider a fost acuzat că a livrat ilegal componente electronice din SUA către producători de tehnică militară din Rusia. 

În final, banii au fost folosiți pentru achiziția de obiecte de lux, pentru trupe rock care au concertat în Rusia, dar și pentru finanțarea unui ONG polonez care a împins agenda Rusiei pe masa Uniunii Europene.

Corporații occidentale au fost, fără să știe, parte din întreaga schemă, atunci când beneficiarii banilor cumpărau diverse bunuri sau servicii. Samsung, Ericsson sau Black & Decker au primit bani spălați. La fel, o companie americană numită Total Golf Construction Inc, care a renovat un teren de golf al lui Donald Trump, a încasat 500.000 de dolari. O sumă similară a primit și corporația japoneză Hitachi de la o firmă britanică dirijată de Sergey Magin, cunoscut în lumea interlopă ca „Sergey-două procente”, condamnat pentru fraude și spălări de bani.

PRODUCĂTORUL DE CĂMĂȘI

Bani din Laundromat au ajuns și în România. Cea mai mare sumă, respectiv 63 de mii de euro, a fost încasată de Braiconf SA Brăila, producător tradițional de cămăși. Banii au fost plătiți într-o singură tranșă, în ianuarie 2014, de firma britanică Westburn Enterprises Limited. Justificarea transferului bancar de la Moldinconbank a fost una neobișnuită pentru profilul de activitate al companiei românești: “echipamente computer”.

Reporterii RISE au trimis în urmă cu o săptămână mai multe întrebări companiei, dar nu au primit niciun răspuns până la publicarea materialului. Contactat telefonic, Dan Simionescu, președintele companiei, ne-a spus că nu este posibil ca suma să fi fost încasată pentru “echipamente computer”, deoarece astfel de operațiuni nu fac parte din obiectul de activitate al companiei. A spus că va reveni cu un răspuns, dar nu a mai făcut-o.

Braiconf, companie listată pe bursa bucureșteană, avea în 2013 ca acționari semnificativi mai multe fonduri de investiții, dar și o firmă controlată de Cătălin Chelu – controversat investitor pe piața locală de capital. În ianuarie 2014, Chelu era judecat pentru corupție, după ce încercase să mituiască un secretar de stat din Ministerul de Interne. A fugit din țară ca să scape de închisoare și a murit în Iordania, în decembrie 2014.

Westburn Enterprises Ltd. a fost înființată în Scoția în martie 2004, de o altă firmă locală, Axiano Company Secretaries Ltd, și condusă mulți ani de cipriotul Marios Papantoniou.

Acesta a fost director în alte 66 companii britanice, unele dintre ele implicate în dispariția miliardului de dolari din băncile moldovenești – un alt scandal financiar care l-a trimis după gratii pe fostul premier Vlad Filat.

Conturile firmei Westburn au fost inactive timp de șapte ani, adică până în 2011, conform registrului britanic al comerțului. Cu un capital social de o liră, firma nu a raportat niciodată profit. Era o companie “de raft”, proiectată să fie folosită la momentul oportun. 
Din 2012 și până-n 2014, Westburn a fost extrem de activă. A încasat peste 2,5 miliarde de dolari, bani rusești, în conturile deschise la Moldinconbank. 

Aproape un miliard de dolari a fost folosit apoi pentru a cumpăra acțiuni la o altă bancă moldovenească.
Oficiali ai Băncii Naționale a Moldovei au fost arestați anul trecut în acest caz. Recent, fostul guvernator și alți trei angajați cu funcții executive au fost trimiși în judecată pentru că au permis spălarea unor sume uriașe de bani.

Procurorii susțin că oficialii bancari nu au știut cine deținea Westburn Enterprises, dar nici nu au raportat activitățile suspecte. La fel ca Westburn, alte 20 de companii similare au primit bani din Rusia și apoi au făcut transferuri în diverse țări.

AGENȚIA DE TURISM

Aproape 20 de mii de euro au fost încasați de o mică agenție de turism din județul Neamț  de la o altă firmă britanică implicată în spălarea de bani – Crystalord Limited.

Britanicii au făcut plata către Corporate Voyage SRL în contul unor “servicii de călătorie”, contractate pentru perioada 20-24 septembrie 2013. Trei săptămâni mai târziu, pe 10 octombrie 2013, agenția a falimentat. Zeci de clienți ai firmei au acuzat-o atunci că le-a înșelat încrederea după ce au plătit pentru sejururi în diferite zone de pe glob, dar n-au mai primit nimic în schimb.
Ovidiu Doru Chescu, proprietarul agenției, nu a putut fi contactat.

Avocatul Corneliu Mititelu, cel care a administrat falimentul agenției, ne-a spus: “Domnul Ovidiu Chescu nu a fost de găsit și nici nu a predat documentele contabile ale Corporate Voyage”.

Agenția a lăsat în urmă datorii de peste 100 de mii de euro,  bani care mai pot fi recuperați, potrivit avocatului, din averea personală a proprietarului.

SPIONUL POLONEZ

ECGA este filiala poloneză a CIS-EMO, un ONG transfrontalier care se vrea alternativa rusească la OSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

În ultimul deceniu, Piskorski a coordonat misiuni de observatori de vot la alegerile din statele separatiste din jurul Federației Ruse.
De exemplu, Zagyva Gyorgy Gyula, fost parlamentar Jobbik și lider al HVIM, mișcare ultranaționalistă maghiară cu membri și în Transilvania, a fost observator de vot la alegerile prezidențiale din Abkhazia din 2011.

Ne-a spus inițial că a fost trimis pe postul de observator de vot de ONG-ul polonezului.
Contactat din nou, în 2016, după arestarea lui Piskorski, Zagyva și-a schimbat declarația anterioară, susținând că a fost observator în Abkhazia din partea Parlamentului de la Budapesta și că nu a primit bani. Zagyva și Piskorski sunt doi dintre actorii principali din „Autonomie și Petarde”, documentar lansat anul trecut de RISE Project. (Detalii, AICI)
 

MARILE BĂNCI

Banii spălați prin platforma rusească au circulat prin conturile unor mari corporații bancare – HSBC, Deutsche Bank, Danske Bank, UBS, Bank of China sau The Royal Bank of Scotland. În total, peste 700 de bănci au fost implicate în transferuri. Reporterii OCCRP și partenerii săi au rugat zeci de bănci să comenteze plățile făcute prin intermediul lor. Unele au invocat confidențialitatea clienților ca să evite un comentariu în acest caz. Altele au reiterat angajamentul lor pentru stoparea transferurilor de bani murdari.

Spre exemplu, HSBC, una dintre cele mai puternice bănci din lume, a facilitat plăți de peste jumătate de miliard de dolari – bani proveniți de la companiile implicate în “Laundromat”. Reprezentanții conglomeratului financiar au declarat: “HSBC este puternic angajată în combaterea criminalității financiare. Acest caz arată că e nevoie de un schimb de informații mai bun între sectorul public și cel privat. Fiecare deține informații pe care celălalt nu le are.”

În 2012, HSBC a fost implicată într-un alt scandal cu multe miliarde de dolari, iar din cauza unor reguli bancare slabe anti-spălare, sume uriașe de bani au ajuns în Statele Unite ale Americii de la teroriști, carteluri de droguri și regimuri dictatoriale.

În general, autoritățile de reglementare din sectorul financiar le impun băncilor să respecte un program anti-spălare de bani, care stabilește reguli și proceduri în raportarea tranzacțiilor pe care le detectează ca fiind suspecte. În afară de regrete și promisiuni de reformă internă, băncile oferă puține explicații despre cum le-au scăpat transferurile masive din spălătoria rusească.

Sursa: riseproject.ro