Logograful grec
Hecateu (Ekataios) (sec. VI-V î. H.) din Milet a fost primul autor antic care a menționat popoare și așezări din regiunea Dunării de Jos, referindu-se la neamurile crobizilor și trizilor și la cetatea Orgame de la Istru.
Hecateu (c. 550 î. H - 470 î. H.) s-a născut în familia
aristocratului Hegesander orașul
grec Milet, cel mai important
polis de pe coasta de V a Asiei Mici (Turcia asiatică). Politician și cărturar, a participat la revolta orașelor grecești din Asia Mică împotriva
regelui persan Darius I , deși inițial a încercat în mod realist să-și descurajeze concitadinii, iar după înfrângere a fost trimis ca sol la învingători.
În urma unor lungi
călătorii în
Europa, Asia și Africa, el a scris
Periodos ges/
Călătorii în jurul pământului și
Genealogiai/
Genealogii, opere din care s-au păstrat câteva fragmente. De asemenea, o consecință a acestor călătorii a fost îmbunățirea hărții lui
Anaximandru (sec. VI î. h.) din Milet.
Hecateu din Milet este unul din cei mai reprezentanți ai
logografilor/
scriitori în proză greci, precursori ai disciplinei istoriei, inițiată de
Herodotos (cca 484 î. H. - 425 î. H.) din
Halicarnas (Asia Mică). Logografii au preluat de la poeții tradiționali
mitologia, pe care au conexat-o cu
documentarea pe teren, marcată de spiritul critic promovat de
filosofia în dezvoltare, așa cum reiese din următorul pasaj de la începutul
Genealogiilor: „
Astfel grăiește Hecateu milesianul: scriu acestea așa cun socot că a fost adevărat; căci spusele grecilor sunt multe și, după părerea mea, bune să stârnească râsul.”
Aspecte din călătoriile și activitatea
logografului sunt amintite în
Istoriai/Istoriile (V, 36, 125) lui
Herodot și în
Istorike Bibliotheke/Biblioteca istorică (X, 25
) a lui
Diodor din Sicilia (sec. I î. H.)
În scrierea geografică
Călătorii în jurul pământului, el descrie țările și popoarele din lumea cunoscută de
greci.
În cartea întâi, intitulată
Europa, călătorul menționează separat triburile
crobizilor și
trizilor ca „
neam la miazăzi de Istru (Dunăre)”.
Arheologul Dumitru Berciu (1907-1998) considera (1965) cele 2 triburi ca fiind
getice În aceeași carte, milesianul amintește
Orgame ca
„cetate la Istru”.
Dionisie Pippidi (1905-1933/Institutul de Arheologie București) considera (1976) că „poate” este aceeași cetate cu
Argamum de epocă romană. Spre deosebire de D. Pippdi,
D. Berciu și
Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța/Universitatea „Ovidius” Constanța) erau convinși de această identificare, localizând-o la
capul Dolojman/com. Jurilovca, ca urmare a unor săpături arheologice deschise în
1916 de
academicianul Vasile Pârvan (1882-1927), fondatorul școlii de arheologie românești.
Aceste mențiuni ale sale sunt citate de
literatul bizantin Stephanos (Constantinopol) din
sec. VI d. H. în
dicționarul geografic Ethnika.
Bibliografie cronologică
FELIX JACOBY, Die Fragmente der griechischen Historiker, Berlin, I, 1923, p. 28.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964, p.
DIONISIE M. PIPPIDI & DUMITRU BERCIU, Din istoria Dobrogei, vol. I: Geți și greci la Dunărea de Jos, Ed. Acad. RPR, București, 1965, p. 105-107 (Partea I - Băștinașii / D.B. - 5. Populația băștinașă în perioada târzie a Hallstattului (550-450 î. H.) - Geții din Dobrogea în lumina primelor izvoare literare)
DIONISIE M. PIPPIDI, Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic - sec. X, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 521 (Hecateu/D. P.)
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed II rev., Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 36, 42. (V. Prima epocă a fierului: Hallstatt. Traco-geții și unitatea etnică carapto-danubiană-pontică/A. R.)
HORIA DUMITRU OPREA, Istoriografia greacă și elenistică (I), „Istorii regăsite”, 13 februarie 2013,
https://istoriiregasite.worpress.com
HECATEU - „Călătorii în jurul pământului”
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Instituții Episcopiile creștine din provincia romană Scythia Minor (galerie foto)
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: