Călători străini prin Dobrogea (CLXI) - Lev Tolstoi (Rusia) (galerie foto)

Lev Tolstoi (1828-1910) s-a născut într-o familie de boieri și a putut astfel urma facultatea de limbi orientale de la universitatea din Kazan, pe care a abandonat-o însă în 1847. După ce a eșuat în administrarea domeniului părintesc, el s-a înrolat în 1852 ca subofițer în trupele trimise pentru cucerirea completă a Caucazului, perioadă în care a și debutat cu succes în plan literar.
 
În 1853, armatele ruse au invadat Principatele Române vasale sultanului, declanșând Războiul Crimeii. În martie 1854, Tolstoi a fost detașat în armata de la Dunărea de Jos, inițial ca aghiotant al rudei sale, generalul prinț Gorceakov.
 
În acest context, viitorul mare romancier a participat la asediul cetății dunărene Silistra, eveniment menționat în jurnalul său și descris în ultima din cele cinci scrisori trimise mătușii sale Tatiana Ergolskaia. Pentru noua serie Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea, Institutul „N. Iorga“ a folosit traducerea volumului unu din Jurnal, realizată de Janina Ianoși pentru editura Univers în 1975.
 
În cursul lunii mai, Tolstoi fusese detașat ca ordonanță a generalului A. Seriputovski, comandantul artileriei. În această calitate, el a fost prezent la faza finală a eșecului surprinzător al forțelor ruse la Silistra, pe care-l prezintă laconic într-o însemnare din 15 iunie: „Asediul Silistrei a fost ridicat (...)“. Scrisoarea trimisă mătușii a fost publicată de P. Birukov, la Paris, în 1906, în volumul Leon Tolstoi, Vie et oeuvre. Memoires, souvenirs, lettres, notes et document biografiques.
 
Silistra a aparținut Țării Românești în cursul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) și a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, ce a aparținut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Prin Silistra trecuseră și alți călători străini în secolele XV-XIX: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim pașa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), căpitanul austriac de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII), ofițerul britanic de marină sir W. Smith (1792/XC), călugărul grec Mitrofan (1610-1611/XCVII; s), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), contele francez de Lagarde (1813/CIII), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), lt.-col. rus F. Nyberg (1828;1830/CVI.), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829/CVIII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), capelanul anglican N. Burton (1837/CXVIII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), ofițerul englez A. Slade (1838/CXXV), negustorul american V. Nolte (1840/CXXVII), marchiza engleză de Londonderry (1840/CXXVIII), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI), botanistul elvețian C. Guebhart (1842/CXXXIII), austriaca L. Pfeiffer (1842/CXXXV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), preotul catolic elvețian J. Mislin (1848/CXLVIII), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLII), filologul german J. Petermann (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), contele englez Carlisle (1853/CLV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI) și istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII).
 
Alți călători ruși care au străbătut Dobrogea în secolele XVI-XIX: diacul T. Korobeinikov (1593/XVII), călugărul V. Gagara (1637/XXVII), starețul A. Suhanov (1651/XXXI), ierodiaconul I. Travelski (1651/XXXII), starețul Leontie (1701/XLV), ieromonahii Macarie și Silvestru (1704/XLVII), călugării Silvestru și Nicodim (1722/LVI), ambasadorul cneaz N. Repnin (1776/LXXII), generalul M. Kutuzov (1791/LXXXIX), generalul de origine estonă F. Berg (1826/CV), lt. col. de origine finlandeză F. Nyberg (1828; 1830/CVI), lt. de origine finlandeză (1829-1830/CVIII), lt. col. de origine finlandeză G. Ramsay (1829-1830/CIX), ieromonahul Partenie (1839;1841/CXIX) și colonelul I. Botianov (1846/CXLII).

Surse foto: 

istoriiregasite.files.wordpress.com
www.balcanii.ro
4.bp.blogspot.com

Documentare:  

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Bușă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul VI, Editura Academiei Române, București, 2009.
www.ziuaconstanta.ro
p.calameoassets.com/
www.acad.ro
ro.wikipedia.org
www.anticariat-unu.ro
images-eu.ssl-images-amazon.com

Despre Marius Teja 

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.

Citește și:

Colaborare ZIUA de Constanţa
Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
Călători străini prin Dobrogea (CLX) -Thibault Lefebvre (Franţa) - galerie foto