Invitati

Călători străini prin Dobrogea (CLXXI.17) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

Henry Barkley (1837-1903) s-a născut în familia unui reverend scoţian. Într-o epocă de dezvoltare rapidă a căilor ferate, el a devenit inginer în acest domeniu, asemenea fraţilor săi mai mari John şi George. Din 1850, John a lucrat la exploatare de cărbuni din localitatea otomană Eregli.
 
În 1856, John a făcut parte dintr-o misiune tehnică britanică ce a vizitat Dobrogea otomană pentru a evalua posibilităţile de stimulare a comerţului ţării sale în regiunea Mării Negre. Inginerii britanici au redactat un raport favorabil construirii unei căi ferate între Cernavodă şi Constanţa, datorită forţei de muncă şi materialelor de construcţie locale ieftine.
 
Ca urmare, în marile oraşe englezeşti s-a constituit consorţiul „Danube and Black Sea Railway and Kustendje Harbour Co.”. Tratativele cu guvernul otoman au dus la anularea proiectului iniţial de construire a unui canal şi la semnarea unei convenţii feroviare la 1 septembrie 1857.
 
Documentul prevedea terminarea liniei ferate în trei ani şi amenajarea porturilor Cernavodă şi Constanţa. Încheierea lucrărilor la portul maritim era prevăzută pentru o perioadă de cinci ani, după care societatea britanică urma să încaseze taxe de a vasele care ancorau aici, estimându-se un profit anual de 22-40%.
Ca urmare, în septembrie 1857 debarcau în portul Varna din Bulgaria otomană fraţii George, Henry şi Robert Barkley, care au rămas în Dobrogea până în 1876. Construcţia căii ferate a început în primăvara lui 1858 şi a fost inaugurată în toamna lui 1860, cu costuri mai mari decât fusese estimat.
 
Henry Barkley şi-a publicat amintirile dobrogene de-abia în 1876, în contextul în care se declanşase o nouă criză orientală prin revoltele antiotomane din Bosnia şi Bulgaria. Volumul a apărut la Londra, cu titlu Between the Danube and Black Sea, or Five Years in Bulgaria. Institutul „N. Iorga” a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea.
 
Alături de cărturarul otoman Evlia Celebi din secolul XVII, agentul comercial german M. Gruneweg din secolul XVI, medicul francez C. Allard şi agronomul german W. Hamm, H. Barkely face parte din categoria călătorilor străini care au scris cel mai mult despre Dobrogea otomană.
 
Problema construirii unei căi ferate fusese discutată şi de: geograful francez A. Boue (1836-1838/CXXIX), scriitorul danez H. Andersen (/CXXX/1841), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLIII), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.5), pictorul elveţian J. Guillamord (1859/CLXXVIII), ducele belgian L. de Brabant (1860/CLXXIX) şi contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX).
 
Capitolul XXXI este dedicat inaugurării liniei ferate în toamna lui 1860. Pe parcursul lucrărilor, inginerii britanici îşi imaginau reacţia de uimire a localnicilor turci când vor vedea trenul în mişcare. Dar, spre mirarea lor, doar „20-30 de raiale (supuşi nemulsumani) amărâte” şi „câţiva” copii turci au alergat să vadă minunea.
 
Prezenţa comunităţilor turce în Dobrogea fusese semnalată şi de: abatele italian L. Spallanzano (1786/LXXXVI), englezul W. Hunter (1792/XCI), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), ofiţerul rus de origine estonă F. Berg (1826/CV), ofiţerul rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829/CIX), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1839;1841/CXXIX), botanistul german A. Grisebach (1839/CXXI), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), medicul american V. Mott (1841/CXXXII), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXLVII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul italian F. Nardi (1852/CL), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.1), turistul francez J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII), bancherul francez D. Schickler (1858/CLXXVI), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII), pictorul elveţian J. Guillamord (1859/CLXXVIII) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.2; 1857/CLXXXI.3; 1858/CLXXXI.5; 1858/CLXXXI.6; 1858/CLXXXI.7; 1859/CLXXXI.8; 1859/CLXXXI.9; 1859/CLXXXI.11; 1859/CLXXXI.12; 1860/CLXXXI.16).
 
După o lună de funcţionare a căii ferate, servitorul Mustafa al lui H. Barkley i-a explicat astfel lipsa de reacţie adulţilor turci: „Sunt un bărbat care nu aleargă după spectacol ca un copil”. După ce a văzut trenul, Mustafa s-a dus să bea o cafea la han, unde un turc „destul de priceput” a explicat conaţionalilor funcţionarea motoarelor cu aburi. Apoi, servitorul a concluzionat în faţa stăpânului său: „Păi, Tchellaby (celebi = domnule), nu este adevărat, cum ne-a spus vorbitorul, că în Anglia prindeţi un drac tânăr şi puternic şi-l închideţi în cutia aia mare de fier de pe roţi, unde îl faceţi să întoarcă o manivelă legată la roţi, şi-l plătiţi pentru asta dându-i apă rece să-şi mai uşureze chinurile?” În discuţiile avute cu „mulţi” ţărani, Barkley a constatat că „teoria” avusese impact.
 
Consumul de cafea şi funcţionarea cafenelelor au fost amintite în secolele XVII-XIX de: cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.D; 1652/XXXVIII.5.H; 1652/XXXVIII.5.I; ; 1657/XXXVIII.6.B; 1657/XXXVIII.6.F), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), generalul rus de origină estonă F. Berg (1826/CV), ofiţerul francez H. de Béarn (1828/CVII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), jurnalistul francez X. Marmier (1846/CXLIII), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLII), medicul american J. Noyes (1854/CLIX), medicul francez C. Allard (1855/CLXXVII.4), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.4) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.1; 1858/CLXXXI.5; 1859/CLXXXI.12).
 
„Încetineala” lor caracteristică i-a împiedicat „mult timp” pe turci să înţeleagă viteza trenului şi de multe ori săreau la 20-30 de mile pe oră pentru a vorbi cu o cunoştinţă sau pentru a recupera un obiect. De asemenea, nu realizau că trenul nu putea să frâneze într-un metru şi traversau linia cu turmele de animale când locomotiva se afla la 100 de metri şi erau „foarte indignaţi” de consecinţe.
H. Barkley a fost martor pe locomotivă la două incidente, în care a fost distrusă o căruţă cu fân trasă de doi boi şi au fost măcelărite cel puţin 70 de oi.
 
Creşterea oilor în Dobrogea a fost consemnată în secolele XVII-XIX şi de: cărturarul otoman Evlia Celebi (1651/XXXVIII.5.B; 1656/XXXVIII.6.1), episcopul catolic bulgar P. Baksic (1641/XXX), englezul W. Hunter (1792/XCI), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), chirurgul W. Wittman (1802/C), călugărul catolic armean M. Bajaskian (1808/CIII), englezul R. Snow (1831/CXXXI), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.5) şi agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.4) şi şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.2).
 
În scopul prevenirii unor astfel de accidente, înainte de intrarea în funcţiune a liniei, inginerii o izolaseră cu un gard din pari şi grinzi. Ţăranii nu au rezistat însă la această „tentaţie” şi în prima iarnă au furat tot lemnul. Deoarece autorităţile otomane s-au mulţumit doar să promită protejarea proprietăţii companiei britanice, aceasta a refuzat să acorde despăgubiri pentru animalele ucise şi a prevăzut trenurile cu boturi de locomotivă americane, supranumite şi „strivitoare de vite”.
Deoarece vapoarele de la Constantinopol aveau „adesea” întârzieri, pasagerii trebuiau uneori să aştepte chiar şi 12 ore în Constanţa, până prindeau legătura cu vaporul care pleca de la Cernavodă pe Dunăre. Aşteptarea se făcea în hotelul construit de ingineri în Constanţa, de unde călătorii britanici trimiteau celebrului ziar londonez „The Times” scrisori cu reclamaţii.
 
Prin Constanţa mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XIV - XIX: anonimul grec din secolul XIV (Călători II), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), negustorul italian P. Giorgi (ante 1595/XVIII), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.F), francezul J. Tavernier (1677/XLII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1714/LIII.2), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul polonez K. Chrazanowski (1780/LXXVI), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), contele de Langeron (1809/CI), locotenentul francez H. de Béarn (1828/CVII), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829-1830/CVIII), lt.-col. rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829-1830/CIX), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI), reverendul englez G. Fisk (1842/CXXXIV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX), botanistul prusac K. Koch L), geologul francez X. de Hell (1846/CXLIV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), artistul (1843/CLVIII), medicul francez F. Quesnoy (1854/CLXV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.1), turistul francez J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII), pictorul elveţian J. Guillamord (1859/CLXXVIII), contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.1; 1858/CLXXXI.5; 1858/CLXXXI.6; 1858/CLXXXI.7; 1859/CLXXXI.8; 1859/CLXXXI.9; 1859/CLXXXI.12; CLXXXI.13; 1860/CLXXXI.16).
 
Predecesorii britanici ai lui Barkley din secolele XVI-XIX au fost englezi, cu excepţia scoţienilor J. B. of Antermony, James Fraser, A. Bonar şi R. McCheyne: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), lordul F. Calvert (1764/LXV), consulul W. Eton (1777/LXXIII), lady Craven (1786/LXXXIII), ofiţerul de marină W. Smith (1792/XC), cărturarul W. Hunter (1792/XCI), mineralogul E. Clarke (1800/XCVIII), lordul Bentinck (1801/XCIX), chirurgul W. Wittman (1802/C), scriitoarea J. Pardoe (1836/CXIV), preotul C. Elliot (1835/CXV), literatul J. Fraser (1836/CXVI), E. Spencer (1836/CXVII), preotul miliar N. Burton (1837/CXVIII), misionarii A. Bonar şi McCheyne (1839/CXXII), ofiţerul de marină A. Slade (1838/CXXV), marchiza de Londonderry (1840/CXXVIII), R. Snow (1841/CXXXI), reverendul G. Fisk (1842/CXXXIV), studentul în drept L. Oliphant (1852/CLI), mineralogul W. Smyth (1852/CLII), contele Carlisle (1853/CLV), căpitanul E. Spencer (1853/CLXVI), cpt. englez Th. Spratt (1856/CLXIX), slt. Ch. Gordon (1856/CLXX) şi anonim englez (1857/CLXXIII).
 
Surse foto:
 
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2012/01/tarile-romane-in-secolele-xviii-xix.jpg
//www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2016/02/09/poze/primii-francezi/1853%20Constanta_thumb2.JPG
 
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cafenelele_%C8%99i_cafeaua_%C3%AEn_Imperiul_Otoman#/media/File:T%C3%BCrk_Kahvesi_-_Bakir_Cezve.jpg
http://www.primaria-cernavoda.ro/Fisiere/AlbumFoto/pozeCernavoda/geamia.jpg
http://www.romanianmuseum.com/Romania/RomaniaEthnoTurci.html
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/cultura/la-muzeul-de-istorie-calea-ferata-engleza-cernavoda-constanta-expozitie-foto-documentara-643257.html?imagini=1&open
 
Documentare:
 
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Buşă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul VII, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012.
//www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2016/11/04/1_Pic/calatori_prin_dobrogea/logo_institut_istorie_nicolae_iorga.jpg
http://www.acad.ro/com2011/img1006Aman/DSCN0668.jpg
https://sites.google.com/site/barkleyfamilyhistory/home/henry-charles
https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=588&tbm=isch&sa=1&ei=XbqiWtXhI8r6Ur7pryA&q=Between+the+Danube+and+Black+Sea%2C+or+Five+Years+in+Bulgaria&oq=Between+the+Danube+and+Black+Sea%2C+or+Five+Years+in+Bulgaria&gs_l=psy-ab.3...246770.246770.0.248252.1.1.0.0.0.0.108.108.0j1.1.0....0...1c.1.64.psy-ab..0.0.0....0.i9OeZ0j-HdE#imgrc=IIBHco1Ch2Ns0M
 

Despre Marius Teja

 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.16) - Henry Barkley (MB - Scoţia)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Călători străini prin Dobrogea (CXCV) - Gabriel Aubaret (Franţa) - galerie foto

29 Jun 2018 809

Călători străini prin Dobrogea (CXCIV) - Baronul d'Avril (Franţa) - galerie foto

27 Jun 2018 902

Călători străini prin Dobrogea (CXCIII) - James de Chambrier (Elveţia) - galerie foto

22 Jun 2018 884

Călători străini prin Dobrogea (CXCII) - Felix Martin (Franţa) (galerie foto)

20 Jun 2018 946

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.4) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

11 Jun 2018 997

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.3) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

08 Jun 2018 889

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.2) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

06 Jun 2018 1266

Călători străini prin Dobrogea (CXC) - Vicontele de Caston (Franţa) (galerie foto)

01 Jun 2018 1066

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXIX) - Adéle de Hell (Franţa) (galerie foto)

30 May 2018 1066

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVIII) - Robert Arnold (MB - Anglia) (galerie foto)

28 May 2018 843

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVII.2) - Ernest Desjardins (Franţa) (galerie foto)

16 May 2018 1558

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVII.1) - Ernest Desjardins (Franța) (galerie foto)

14 May 2018 1056

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVI) - Contesa de Gasparin (Elveţia) (galerie foto)

11 May 2018 1105

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXV) - Grigori Danilevski (Rusia) (galerie foto)

09 May 2018 1379

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXIV) - John Stokes (MB - Anglia) (galerie foto)

07 May 2018 709

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXIII) - Olympe Audouard (Franţa) (galerie foto)

02 May 2018 1333

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXII) - Léon Verhaeghe de Nayer (Belgia) (galerie foto)

30 Apr 2018 1474

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.20) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

27 Apr 2018 795

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.19) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

25 Apr 2018 962

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.18) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

23 Apr 2018 556

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.16) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

18 Apr 2018 1012

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.15) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

16 Apr 2018 1125

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.14) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

13 Apr 2018 604

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.13) - Henry Barkley (MB-Scoţia) (galerie foto)

11 Apr 2018 964

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.12) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

06 Apr 2018 923

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.11) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

04 Apr 2018 1145

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.10) - Henry Barkley (MB - Scoția) (galerie foto)

02 Apr 2018 840

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.9) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

30 Mar 2018 1001

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.8) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

28 Mar 2018 881

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.7) - Henry Barkley (MB - Scoția)

26 Mar 2018 803

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.6) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

23 Mar 2018 951

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.5) - Henry Barkley (MB - Scoţia) - galerie foto

21 Mar 2018 587

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.4) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

19 Mar 2018 638

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.3) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

16 Mar 2018 636

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.2) - H. Barkley (MB-Scoția)

14 Mar 2018 753

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.1) - Henry Barkley (MB - Scoția)

12 Mar 2018 809

Călători străini prin Dobrogea (CLXXX) - Henri de Bourbon (Franţa) - galerie foto

09 Mar 2018 915

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIX) - Leopold de Brabant (Belgia)

07 Mar 2018 771

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVIII) - Jules Guillamord (Elveţia) - galerie foto

05 Mar 2018 609

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.4) - Wilhelm Hamm (Germania) - galerie foto

28 Feb 2018 1037

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.3) - W. Hamm (Germania)

21 Feb 2018 871

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.2) - Wilhelm Hamm (Germania) - galerie foto

16 Feb 2018 1389

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.1) - Wilhelm Hamm - galerie foto

14 Feb 2018 827

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVI) - David Schickler (Franţa)

12 Feb 2018 1254

Călători străini prin Dobrogea (CLXXV) - Anonim (Franţa)

10 Feb 2018 1542

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIV) - Guillaume Lejean (Franța)

07 Feb 2018 988

#scrieDobrogea Călători străini despre Dobrogea şi despre necesitatea construirii unui canal de la Cernavodă la Constanţa (galerie foto)

05 Oct 2017 2348

Călători străini prin Dobrogea (CXI). Ernst Döbel (Germania/Saxa) - galerie foto

29 May 2017 1539

Călători străini prin Dobrogea (LXXIII) - William Eton (Marea Britanie) (galerie foto)

27 Jan 2017 1686

Călători străini prin Dobrogea (LXXII) - cneazul Nikolai Repnin (Rusia) (galerie foto)

25 Jan 2017 1262