Invitati

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIII) - Anonim (Marea Britanie - Anglia) - galerie foto

Anonimul englez a călătorit în 1857 pe Dunăre şi Marea Neagră cu nave cu abur austriece, de la Budapesta la Constantinopol/Istanbul. Prin Pacea de la Adrianopol din 1829, Rusia anexase Delta Dunării şi deschisese navigaţia pe Dunăre. Ca urmare, în anii 30, în Austria au fost înfiinţate două companii de navigaţie: „Donau-Dampfschiffahrt Gesellschaft” (Viena), care opera până la Galaţi, şi „Österreichischer Lloyd” (Trieste/Italia), care opera din portul moldovenesc până în capitala otomană.
Englezul şi-a publicat memorialul de călătorie în august 1857, în revista literară „New Monthly Magazine”, cu titlul From Pesth, by the Danube and the Black Sea, to Constantinople. Institutul „N. Iorga” a folosit articolul pentru traducerea românească din noua serie Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea.
Anonimul menţionează următorul itinerar dobrogean al voiajului său: Silistra - Hirshova/Hârşova - Măcin - Tulkscha/Tulcea - Sulina. 
 
Silistra devenise celebră în timpul Războiului Crimeii (1853-1856), când rezistase cu succes asediului rusesc din 1854, salvând astfel Adrianopolul (azi, Edirne) şi poate chiar capitala otomană Constantinopol. Anonimul subliniază cu mândrie meritele conaţionalilor săi, ofiţerii Butler şi Nasmyth, în obţinerea acestei victorii de către armata otomană.
 
Silistra a aparţinut Ţării Româneşti în cursul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) şi a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, ce a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XIX: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), căpitanul austriac de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII), ofiţerul britanic de marină sir W. Smith (1792/XC), călugărul grec Mitrofan (1610-1611/XCVII; s), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), contele francez de Lagarde (1813/CIII), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), lt.-col. rus F. Nyberg (1828;1830/CVI.), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829/CVIII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), capelanul anglican N. Burton (1837/CXVIII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), ofiţerul englez A. Slade (1838/CXXV), negustorul american V. Nolte (1840/CXXVII), marchiza engleză de Londonderry (1840/CXXVIII), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII), austriaca L. Pfeiffer (1842/CXXXV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLII), filologul german J. Petermann (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), contele englez Carlisle (1853/CLV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII) şi subofiţerul rus L. Tolstoi (1854/CLXI).
 
Vasul Lloyd-ului austriac era „mai mic, mai încet şi foarte murdar” în comparaţie cu cel al companiei fluviale, căpitanul şi secundul de origine poloneză fiind „nepoliticoşi”. Pasagerii erau împărţiţi pe grupuri, cel al femeilor cu voal şi al copiilor fiind aşezat pe propriile lor saltele. Cele trei grupuri de bărbaţi erau formate din soldaţi turci comandaţi de un maior decorat, 12 civili turci fumători şi glumeţi reprezentând „o imagine a indiferenţei” şi evrei pelerini la Ierusalim, „atât de murdari şi respingători pe cât poate cineva să-şi imagineze”. Englezul a fost foarte mirat de faptul că, timp de două zile, aceşti pasageri s-au mulţumit cu pâine şi pepeni. După plecarea din Galaţi, călătorul a perceput Dobrudska/Dobrogea ca un ţinut „pestilenţial”.
 
Numele Dobrogea mai fusese folosit şi de alţi călători străini în secolele XVI-XVIII: cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), agentul comercial englez R. Bargrave (1652/XXXIV), episcopul catolic bulgar F. Stanislavov (ante 1659/XXXVI), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653 şi 1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.A; 1652/XXXVIII.5.C; 1652/XXXVIII.5.E; 1652/XXXVIII.5.F; 1656/XXXVIII.6.A; 1663/XXXVIII.3; 1667/XXXVIII.4), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), nobilul sol polonez J. K. Mniszech (1756/LXI), diplomatul otoman Șehdi Osman (1758/LXII), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), solul otoman Abdulkerim paşa (1776/LXXI), diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), locotenentul francez A. de Lafitte (1784/LXXX), ofiţerul de marină britanic W. Smith (1792/XC), agentul comercial german M Gruneweg (1582/XCIV.1/ s), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXVII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul catolic italian F. Nardi (1852/CL), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), artistul plastic francez C. Doussault (1843/CXLVIII), ofiţerul francez C. Fay (1854/CLXII), medicul francez F. Quesnoy (1854/CLXV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII), turistul francez J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII) şi cpt. englez Th. Spratt (1856/CLXIX).
 
Prin Hârşova trecuseră în secolele XVI - XIX şi alţi călători străini: sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul turc Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), nobilul sol polonez F. Orlik (1722/LV), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV) şi căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), M. Gruneweg (1584/XCIV.3; 1586/XCIV.4), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele de Langeron (1809/CI), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenstrom (1829-1830/CVIII), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitoarea englezoaică J. Pardoe (1836/CXIV) şi preotul englez C. Elliot (1835/CXV), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV), ofiţerul maritim englez A. Slade (1838/CXXV), austriaca L. Pfeiffer (1842/CXXXV), vicontesa franţuzoaică de Saint-Mars (1845/CXLI), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul italian F. Nardi (1852/CL), filologul german J. Petermann (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI) şi istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII).
 
Prin Măcin trecuseră şi alţi călători străini în secolele XVII - XIX: clericul armean S. Lehaţi (1608/Călători XXII), probabil soldatul german J. Wilden (1611/XXIII), agentul comercial italian T. Alberti (1612 şi 1613/XXIV), călugărul rus V. Gagara (1637/XXVII), nobilul sol polonez W. Miaskowski (1640/XXVIII), probabil soldatul german N. Schmidt (1651/XXXIII), englezul R. Bargrave (1652/XXXIV), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), J. Tavernier (1677/XLII), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), diplomaţii maghiari curuţi M. Bay şi G. Papay (1705-1706/XLIX), diplomatul maghiar curut J. Papai (1710/XLVIII), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), nobilul sol polonez J. K. Mniszech (1756/LXI), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII), iezuitul G. R. Boscovich (Ragusa; 1762/LXIV), diplomatul otoman Resmi Ahmed (1764/LXVI), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), solul otoman Abdulkerim paşa (1776/LXXI), nobilul sol rus N. Repnin (1776/LXXII), diplomatul polonez J. Mikoscha (1780/LXXVI), contele francez de Langeron (1791/LXXXVIII), ofiţerul de marină englez W. Smith (1792/XC), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), generalul rus de origine estonă F. Berg (1826/CV), lt. rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829/CIX), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), ieromonahul rus Partenie (1839/CXIX), prinţul prusian H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), inginerul geograf francez X. de Hell (1846/CXLIV), vicontesa franţuzoaică de Saint-Mars (1845/CXLI), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), arhitectul francez F. Pigeory (1850/CXLIX), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV) şi istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII).
Înălţimile şi morile de vânt de la Tulcea aduceau o schimbare în „monotonia mlăştinoasă”.
 
Utilizarea morilor la Dunărea de Jos a mai fost menţionată de: francezul de Pavie (1585/XV), olandezul van der Does (1597/XX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1651-1670/XXXVIII.1; XXXVIII.5.B; XXXVIII.6.A), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), clericul catolic ragusan R. Boscovich (1762/LXIV), austriacul G. Lauterer (1782/LXXV), ofiţerul austriac K. von Titelsberg (1783/LXXVIII), francezul d Hauterive (1785/LXXXII), englezul W. Witmann (1802/C), generalul rus de origine estoniană F. Berg (1826/CV), francezul X. de Hell (1846/CXLIV), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), filologul german J. Petermann (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV) şi baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI).
 
Prin Tulcea mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XVI - XIX: nobilul sol polonez A. Taranowski (1569/Călători VIII), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), negustorul italian P. Giorgi (ante 1595/XVIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1657/XXXVIII.6.D; 1657/XXXVIII.6.E; 1659/XXXVIII.7.A; 1659/XXXVIII.7.B), stareţul rus Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), baronul franco-maghiar F. de Tott (1769/LXVIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), contele francez A. de Langeron (1790-1791/LXXXVIII), generalul rus M. Kutuzov (1791/LXXXIX), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), generalul rus de origine estonă F. Berg (1826/CV), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CIX), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), scriitoarea englezoaică J. Pardoe (1836/CXIV), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), botanistul german A. Grisebach (/CXXI), misionarii scoţieni A. Bonar şi R. Mc Cheyne (1839/CXII), prinţul prusian H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), croitorul german P. Holthaus (1843/CXXXVII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), arhitectul francez F. Pigeory (1850/CXLIX), preotul catolic italian F. Nardi (1852/CL), studentul britanic în drept L. Oliphant (1852/CLI), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII) slt. englez Ch. Gordon (1856/CLXX).
 
În acest punct, Dunărea se ramifica în trei braţe care formau o deltă care semăna cu cea a Nilului. Călătoria a continuat pe braţul Sulina, „singurul navigabil”. Acest canal central era însă „dificil”, deoarece era „brusc” şi abrupt”, având adâncimea maximă de „cinci sau şase stânjeni marini” (1 stânjen marin = 185 cm).
 
Prin Sulina mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XVIII-XIX: căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), nobilul diplomat austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), caretaşul german E. Döbel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), misionarii scoţieni A. Bonar şi McCheyne (1839/CXXII), ofiţerul britanic A. Slade (1838/CXXV), francezul E. Thouvenel (1839/CXXVI), marchiza engleză de Londonderry (1840/CXXVIII), consulul prusian C. Kuch (1843/CXXXVI), croitorul german P. Holthaus (1843/CXXXVII), colonelul rus I. Botianov (1846/CXLII), inginerul geograf francez X. de Hell (1846/CXLIV), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXVII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul catolic italian F. Nardi (1852/CL), studentul britanic în drept L. Oliphant (1852/CLI), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLIII), filologul german J. Petermann (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), contele englez Carlisle (1853/CLV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), artistul plastic francez C. Doussault (1843/CLVIII), economistul francez T. Lefebvre (1853, 1857/CLX), cpt. englez E. Spencer (1853/CLXVI), slt. englez Ch. Gordon (1856/CLXX) şi istoricul danez F. Schiern (1857/CLXXI).
 
Avantajele braţului Sf. Gheorghe erau reprezentate de lăţimea mai mare ca cea a braţului Sulina şi lipsa mlaştinilor şi a solului poros. „Însărcinaţii guvernamentali” care studiaseră problema navigaţiei pe Dunăre, considerau că canalele braţului St. George/Sf. Gheorghe (sud) trebuie să fie „adâncite” şi „tăiate între curbe” pentru evitarea cursului întortocheat.
 
Şi anonimul era de părere că ar fi fost de „mare folos” ca braţul Kilia/Chilia şi braţul Sf. Gheorghe să fie „adâncite”. În acel moment, Dunărea era un fluviu „leneş, mocirlos”, cu o lăţime de maximum 80 de yarzi (1 yard = 0,91 m) şi acoperit de un câmp „interminabil” de stuf de 12 picioare înălţime (1 picior = 0,3 m). Dacă situaţia ar fi persistat, caracteristicile „bune” ale Dunării s-ar fi pierdut şi nu ar fi putut deveni „un canal important de comunicare internaţional”.
Speciile de păsări care trăiau în deltă erau raţele sălbatice, bâtlanii, pelicanii şi vulturii „uriaşi” care se hrăneau cu cadavre.
 
Diversitatea păsărilor la Dunărea de Jos, între care se remarcau pelicanii, a fost menţionată şi de: nobilul sol polonez J. Krasinski (1636/XXV), agentul comercial englez R. Bargrave (1652/XXXIV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1656/XXXVIII.6.D), iezuitul ragusan R. Boscovich (1762/LXIV), germanul J. von Struve (1792XCII/), mineralogul englez E. Clarke (1800/XCVIII), lt.-col. rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829/CIX), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), englezul E. Spencer (1836/CXVII), botanistul german A. Grisebach (1839/CXXI), prinţul prusian H. Puckler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV), francezul E. Thouvenel (1839/CXXVI), englezul R. Snow (1841/CXXXI), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul catolic italian F. Nardi (1852/CL), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV) şi medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.3).
 
Oraşul Sulina şi fortificaţiile cu care ruşii controlau Dunărea fuseseră distruse de franco-britanici în timpul Războiului Crimeii, rămânând în picioare doar biserica şi farul. Articolele de pescuit care se vindeau în casele de lemn construite recent şi grupul de nave staţionate arătau că redeschiderea navigaţiei stimula comerţul. Funcţionarii care au controlat vasul au fost interesaţi doar de echipaj şi alimente. Traversarea barei Sulina cu o adâncime de 11 picioare s-a făcut cu ajutorul unui pilot şi a geamandurilor reinstalate după retragerea ruşilor. Lipsa fluxului şi a refluxului Mării Negre favoriza transformarea gurii Dunării în bălţi, mlaştini, ape „leneşe” şi canale „înguste”.
 
După intrarea în „înşelătorul” Pont Euxin, călătorul englez a încercat fără succes să vadă cu ajutorul telescopului „celebra” Insulă a Şerpilor. Ca urmare, el a considerat „oarecum exagerată” ideea că poziţionarea acesteia afecta intrarea navelor pe Dunăre.
Predecesorii britanici ai lui Gordon din secolele XVI-XIX au fost englezi, cu excepţia scoţienilor J. B. of Antermony, James Fraser, A. Bonar şi R. McCheyne: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), lordul F. Calvert (1764/LXV), consulul W. Eton (1777/LXXIII), lady Craven (1786/LXXXIII), ofiţerul de marină W. Smith (1792/XC), cărturarul W. Hunter (1792/XCI), mineralologul E. Clarke (1800/XCVIII), lordul Bentinck (1801/XCIX), chirurgul W. Wittman (1802/C), scriitoarea J. Pardoe (1836/CXIV), preotul C. Elliot (1835/CXV), literatul J. Fraser (1836/CXVI), E. Spencer (1836/CXVII), preotul miliar N. Burton (1837/CXVIII), misionarii A. Bonar şi McCheyne (1839/CXXII), ofiţerul de marină A. Slade (1838/CXXV), marchiza de Londonderry (1840/CXXVIII), R. Snow (1841/CXXXI), reverendul G. Fisk (1842/CXXXIV), studentul în drept L. Oliphant (1852/CLI), mineralogul W. Smyth (1852/CLII), contele Carlisle (1853/CLV), căpitanul E. Spencer (1853/CLXVI), cpt. englez Th. Spratt (1856/CLXIX) şi slt. Ch. Gordon (1856/CLXX).
 
Alţi călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvio-maritimă în secolele XIV-XIX: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), solul veneţian V. di Alessandri (1572/XCIII; s), mineralogul englez E. Clarke (1800/XCVIII), medicul englez W. Wittman (1802/C), caretaşul E. Dobel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitoarea englezoiacă J. Pardoe (1836/CXIV), preotul englez C. Elliot (1835/CXV), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), literatul francez A. Labatut (1837/CXX), botanistul german A. Grisebach (/CXXI), misionarii scoţieni A. Bonar şi R. Mc Cheyne (1839/CXII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV), ofiţerul britanic A. Slade (1838/CXXV), francezul E. Thouvenel (1839/CXXVI), negustorul american V. Nolte (1840/CXXVII), marchiza engleză de Londonderry (1840/CXXVIII), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), gentlemanul englez R. Snow (1841/CXXXI), medicul american V. Mott (1841/CXXXII), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII), reverendul englez G. Fisk (1842/CXXXIV), austriaca L. Pfeiffer (1842/CXXXV), consulul prusian C. Kuch (1843/CXXXVI), croitorul german P. Holthaus (1843/CXXXVII), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX), botanistul prusian K. Koch (1843/CXLI), vicontesa franţuzoaică de Saint-Mars (1845/CXLI), jurnalistul francez X. Marmier (1846/CXLIII), inginerul geograf francez X. de Hell (1846/CXLIV), jurnalistul francez A. Joanne (1846/CXLV), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXVII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), arhitectul francez F. Pigeory (1850/CXLIX), preotul catolic italian F. Nardi (1852/CL), studentul britanic în drept L. Oliphant (1852/CLI), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLII), filologul german J. Petermann (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), contele englez Carlisle (1853/CLV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), generalul austriac H. von Hess (1839/CLXIV), căpitanul E. Spencer (1853/CLXVI), cpt. englez Th. Spratt (1856/CLXIX), slt. englez Ch. Gordon (1856/CLXX), istoricul danez F. Schiern (1857/CLXXI) şi diplomatul german/prusian R. Kunisch (1858/CLXXII).
 
Surse foto: 
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/
http://www.profudegeogra.eu/
https://de.wikipedia.org/
https://en.wikipedia.org/
http://blog.noviodunum.ro/
http://4.bp.blogspot.com/
https://destepti.ro/
http://www.romaniapozitiva.ro/
https://upload.wikimedia.org/
 
Documentare:
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Buşă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul VII, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012.
//www.ziuaconstanta.ro/
http://www.acad.ro/
https://archive.org/

Despre Marius Teja

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa
Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

 
Călători străini prin Dobrogea (CLXXII) - Richard Kunisch (Germania - Prusia) - galerie foto

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Tragedie în sudul Libiei. Un avion cargou s-a prăbuşit. Trei persoane au murit

29 Apr 2018 285

Călători străini prin Dobrogea (CLXXV) - Anonim (Franţa)

10 Feb 2018 1327

Constănțeanca Aylin Cadîr a devenit mamă pentru a doua oară. Ce nume a ales pentru bebeluș

07 Nov 2017 3344

Stare de alertă la Moscova. Apeluri anonime au anunțat amplasarea unor dispozitive explozive. Teatrul Bolșoi a fost evacuat

05 Nov 2017 952

Modificări în cadrul societăţii Jumbo SA. Ce decizii s-au luat

02 Oct 2017 3691

Denunţ anonim la IPJ Constanţa Pentru ce au fost trimişi în judecată Magdalena Olteanu şi Dumitru Orleanu, de la Primăria Fântânele (document)

22 Sep 2017 1764

Judeţul Constanţa Din suflet pentru suflete. Donaţii pentru copiii cu dizabilităţi (galerie foto)

20 May 2017 1638

Judeţul Constanţa O asociaţie ca o îmbrăţişare. Ajutor pentru copiii şi adulţii cu dizabilităţi

18 May 2017 2072

Călători străini prin Dobrogea (CIV) - Clausewitz (Danemarca)

10 May 2017 917

Mobilizare de urgenţă! Alertă cu bombă la două licee din România

24 Mar 2017 2780

Autorul volumului „Cântarea României”, care a fost tipărit anonim, s-a născut într-o zi de 17 martie

17 Mar 2017 543

Călători străini prin Dobrogea (LXVII) - Toma Alexandrovici (Polonia) (galerie foto)

09 Jan 2017 1119

Spital închis după o alertă cu bombă

18 Nov 2016 621

Călători străini prin Dobrogea (LII) - Anonim (Suedia) (galerie foto)

14 Nov 2016 912

Aproape 50 de persoane arestate în Londra

06 Nov 2016 1102

Călători străini prin Dobrogea (XLVI) - Lord William Paget (Anglia)

31 Oct 2016 831

Noi alerte false cu bombă în Belgia, la aeroportul și gara din Charleroi

05 Oct 2016 764

Brad Pitt, cercetat pentru că și-ar fi abuzat verbal şi fizic unul dintre copii

22 Sep 2016 799

Editorial Din toamnă, liber la „revoluţie“ în şcoli!

25 Aug 2016 1298

Ştiaţi că...? Un apreciat artist hip-hop din România se află la ceas aniversar (video)

02 Jun 2016 1426

Călători străini prin Dobrogea (II) - Itinerar grec anonim din secolul al XIV-lea (galerie foto)

25 May 2016 2244

Pompierii constănţeni demarează campania „Iepuraş pentru o zi"

26 Apr 2016 877

riseproject.ro #Panama_Papers. Fabrica de firme – secretele financiare ale elitelor mondiale (document)

04 Apr 2016 1948

Premierul bulgar Boiko Borisov, ameninţat cu moartea

23 Feb 2016 2008

Măsuri noi luate de Comisia Europeană pentru combaterea finanțării terorismului

02 Feb 2016 1202

Istoricul „atentatelor“ din Constanţa Ameninţare cu bombă la Gară. Perimetrul a fost evacuat, autorul, identificat

01 Feb 2016 1202

Revelionul swingerilor Sex de Anul Nou - 500 de lei intrarea pentru bărbati, 300 de lei pentru femei

27 Dec 2015 1031

Un offshore face profituri în Cipru pe seama SCJU Pozitron Medical Investigation, campioană la încasări de la CAS Constanţa

15 Dec 2015 3535

Supervizor.ro Bătaie pe Partidul Colectiv - trei cereri de marcă depuse la OSIM

16 Nov 2015 744

Au răsuflat uşuraţi. Încep înscrierile la liceu Absolvenţii de gimnaziu au trecut de ultima probă a Evaluării Naţionale 2015 (galerie foto)

25 Jun 2015 1979

A fost anunțat Ministerul Educației Incident la Evaluarea Națională la Școala nr.1 din Tuzla

24 Jun 2015 1123

Avion, escortat de aeronave militare în urma unui apel privind o amenințare la bord

25 May 2015 636

Filiera cipriotă prin care „se scurg“ banii din bugetul local are legături indirecte cu Mazăre, Constantinescu și Strutinsky (galerie foto+document)

23 Apr 2015 3738

Monitorizarea produselor de pe piaţa românească InfoCons - ce conţine pateul vegetal

21 Mar 2015 1383

A creat Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Familia celebrului spion „Marele Anonim“ a câştigat procesul la Curtea de Apel Constanţa!

16 Mar 2015 1270

Alertă cu bombă la Aeroportul din Chișinău

12 Mar 2015 739

Five Holding și Sigma Trading, două societăți care duc direct la persoanele fizice Mazăre-Constantinescu-Strutinsky

06 Mar 2015 4749

Un angajat de la Biobaza, surprins în timp ce chinuia un câineAnchetă în Năvodari, în urma unei filmări de pe Facebook (video)

09 Feb 2015 1463

CNADNR a anunţat oferanţii pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru drumul expres Constanța – Tulcea – Brăila

06 Feb 2015 764

Said Kouachi a fost înmormântat la Reims, într-un mormânt anonim

17 Jan 2015 662

Sediul cotidianului belgian francofon Le Soir, evacuat în urma unei alerte de bombă

11 Jan 2015 760

Ştiaţi că...? Una dintre cele mai vechi şi mai frumoase poveşti de Crăciun...

23 Dec 2014 1045

Ancheta ISJ Constanţa la şcoala din Corbu continuă Ce au descoperit până acum inspectorii şcolari

07 Nov 2014 1833

„Cronica“ unui final aşteptat Nicuşor Constantinescu, „trădat“ din interior? (video)

31 Jul 2014 4469

Doi bărbaţi din Constanţa, judecaţi în Vaslui pentru că ar fi obligat o tânără să se prostitueze în Germania

09 May 2014 891

Eroul anonim din ISU Dobrogea Nicoleta Buirencu, salvată din restaurantul Beirut din Constanţa de un pompier (galerie foto)

12 Apr 2014 4206

Fetița cu cea mai în vârstă mamă din România împlinește 9 ani

16 Jan 2014 6456

Homofobia semnată anonimă a celor de la Partidul Conservator

23 Aug 2013 515

Voi cât aţi cotizat pentru Bac?

20 Jun 2013 2155

CELE ŞAPTE PENE ALE VULTURULUI - Henri Gougaud

23 May 2012 953