Invitati

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.1) - Henry Barkley (MB - Scoția)

Henry Barkley (1837-1903) s-a născut în familia unui reverend scoțian. Într-o epocă de dezvoltare rapidă a căilor ferate, el a devenit inginer în acest domeniu, asemenea fraților săi mai mari John și George. Din 1850, John a lucrat la exploatare de cărbuni din localitatea otomană Eregli.
 
În 1856, John a făcut parte dintr-o misiune tehnică britanică care a vizitat Dobrogea otomană pentru a evalua posibilitățile de stimulare a comerțului țării sale în regiunea Mării Negre. Inginerii britanici au redactat un raport favorabil construirii unei căi ferate între Cernavodă și Constanța, datorită forței de muncă ieftine și materialelor de construcție locale ieftine.
 
Ca urmare, în marile orașe englezești s-a constituit consorțiul „Danube and Black Sea Railway and Kustendje Harbour Co.”. Tratativele cu guvernul otoman au dus la anularea proiectului inițial de construire a unui canal și la semnarea unei convenții feroviare la 1 septembrie 1857. Documentul prevedea terminarea liniei ferate în trei ani și amenajarea porturilor Cernavodă și Constanța. Încheierea lucrărilor la portul maritim era prevăzută pentru o perioadă de cinci ani, după care societatea britanică urma să încaseze taxe de la vasele care ancorau aici, estimându-se un profit anual de 22-40%.
 
Ca urmare, în septembrie 1857 debarcau în portul Varna din Bulgaria otomană frații George, Henry și Robert Barkley, care au rămas în Dobrogea până în 1876. Construcția căii ferate a început în primăvara lui 1858 și a fost inaugurată în toamna lui 1860, cu costuri mai mari decât fusese estimat.
 
Henry Barkley și-a publicat amintirile dobrogene de-abia în 1876, în contextul în care se declanșase o nouă criză orientală prin revoltele antiotomane din Bosnia și Bulgaria. Volumul a apărut la Londra, cu titlu Between the Danube and Black Sea, or Five Years in Bulgaria. Institutul „N. Iorga” a foloit această ediție pentru traducerea românească din noua serie Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea.
 
Alături de cărturarul otoman Evlia Celebi din secolul XVII, agentul comercial german M. Gruneweg din secolul XVI, medicul francez C. Allard și agronomul german W. Hamm, H. Barkely face parte din categoria călătorilor străini care au scris cel mai mult despre Dobrogea otomană.
 
Problema construirii unei căi ferate fusese discutată și de: geograful francez A. Boue (1836-1838/CXXIX), scriitorul danez H. Andersen (/CXXX/1841), preotul catolic elvețian J. Mislin (1848/CXLVIII), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLIII), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.5), pictorul elvețian J. Guillamord (1859/CLXXVIII), ducele belgian L. de Brabant (1860/CLXXIX) și contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX).
 
De la Varna, frații Barkley, împreună cu doi prieteni francezi, au traversat călare Dobrudja/Dobrogea de la sud spre nord, de-a lungul litoralului.
 
Numele Dobrogea mai fusese folosit și de alți călători străini în secolele XVI-XVIII: cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), agentul comercial englez R. Bargrave (1652/XXXIV), episcopul catolic bulgar F. Stanislavov (ante 1659/XXXVI), clericul creștin sirian Paul din Alep (1653 și 1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.A; 1652/XXXVIII.5.C; 1652/XXXVIII.5.E; 1652/XXXVIII.5.F; 1656/XXXVIII.6.A; 1663/XXXVIII.3; 1667/XXXVIII.4), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), nobilul sol polonez J. K. Mniszech (1756/LXI), diplomatul otoman Șehdi Osman (1758/LXII), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), solul otoman Abdulkerim pașa (1776/LXXI), diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), locotenentul francez A. de Lafitte (1784/LXXX), ofițerul de marină britanic W. Smith (1792/XC), agentul comercial german M Gruneweg (1582/XCIV.1/ s), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXVII), preotul catolic elvețian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul catolic italian F. Nardi (1852/CL), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), artistul plastic francez C. Doussault (1843/CXLVIII), ofițerul francez C. Fay (1854/CLXII), medicul francez F. Quesnoy (1854/CLXV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII), turistul francez J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII), cpt. englez Th. Spratt (1856/CLXIX), anonim englez (1857/CLXXIII), anonim francez (1857?1858/CLXXV), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.3), ducele belgian L. de Brabant (1860/CLXXIX) și contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX).
 
Regiunea era o câmpie cu iarbă și cu „nici zece” copaci. Singurele repere erau „numeroșii” tumuli (morminte preistorice și antice acoperite de o movilă înaltă din pământ) romani, asemănători cu cei din Anglia.
 
Referiri despre istoria antică a Dobrogei au mai făcut și alți călători străini în secolele XV - XIX: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445/IV), nobilul poet polonez E. Otwinowski (1557/VII), cărturarul Iacob Paleologul (1573/IX), cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584-1585/XIII), baronul francez F. de Pavie (1585/XIV), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII; 1714/LIV), diplomatul rus de origine scoțiană J. B. of Antermony (1738/LVII), nobilul grec M. Katsaitis (Veneția; 1742/LIX), iezuitul G. R. Boscovich (Republica Ragusa; 1762/LXIV), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LIX), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII), agentul comercial german M. Gruneweg (1582/XCIV.1/s), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenstrom (1830/CVIII), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), ofițerul maritim britanic A. Slade (1838/CXXV), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI), reverendul G. Fisk (1842/CXXXIV), austriaca L. Pfeiffer (1842/CXXXV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX), botanistul prusian K. Koch (1843/CXLI), vicontesa franțuzoaică de Saint-Mars (1845/CXLI), inginerul geograf francez X. de Hell (1846/CXLIV), diplomatul francez A. Billecocq (1846/CXLVI), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXVII), preotul catolic elvețian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul italian F. Nardi (1852/CL), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), artistul plastic francez C. Doussault (1843/CLVIII), economistul francez T. Lefebvre (1853;1857/CLX), polonezul convertit la islam M. Czajkowski/Sadyk-pașa (1854/CLXIII), medicul francez F. Quesnoy (1854/CLXV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII), turistul francez J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII), cpt. englez Th. Spratt (1856/CLXIX) și contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX).
 
„Cele mai multe” sate erau bulgărești, dar existau și sate turcești și tătărești. Localitățile erau situate la „cel puțin” zece mile (1 milă terestră anglo-saxonă = 1609 m) distanță. Constau dintr-o „adunătură jalnică” de case de lut, casele izolate din Imperiul Otoman prezentând riscul că „proprietarii s-ar trezi, într-o săptămână, cu gâturile tăiate”.
Prezența bulgarilor în Dobrogea a fost semnalată și de alți călători străini în secolele XVI- XIX: călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), clericul rus I. Travelski (1651/XXXII), episcopul catolic F. Stanislavov (ante 1659/XXXVI), clericul creștin sirian Paul de Alep (1653/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez J. Gninski (1677/XLI), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), diplomatul rus de origine scoțiană J. B. Of Antermony (1738/LVII), diplomatul maghiar curut M. Kelemen (1738/LVIII), iezuitul ragusan G. Boscovich (Dubrovnik; 1762/LXIV), diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), lt. col rus de origine finlandeză G. Ramsay (1830/CIX), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), botanistul german A. Grisebach (1839/CXXI), englezul R. Snow (1831/CXXXI), reverendul englez G. Fisk (1842/CXXXIV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), preotul catolic elvețian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul italian F. Nardi (1852/CL), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.1), anonim francez (1857?1858/CLXXV) și agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.4).
Prezența tătarilor în Dobrogea mai fusese semnalată și de alți călători străini în secolele XIV-XIX: arabul Ibn Battuta (1330/Călători I), cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), probabil baronul francez F. de Pavie (1585/XV), agentul diplomatic habsburgic A. Radibrat (1603/XXI), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.A), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV) și diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), ofițerul de marină britanic W. Smith (1792/XC), agentul comercial german M. Gruneweg (1582/XCIV.1; 1583/XCIV.2; 1584/XCIV.3; 1585-1586/XCIV.4/s), nobilul sol austriac G. von Egenberg (1593/XCV/s), ofițerul rus de origine estonă F. Nyberg (1826/CV), scriitorul danez H. Andersen (/CXXX), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX), botanistul prusian K. Koch (1843/CXLI), inginerul geograf francez X. de Hell (1846/CXLIV), preotul catolic elvețian J. Mislin (1848/CXLVIII), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), polonezul convertit la islam M. Czajkowski/Sadyk-pașa (1854/CLXIII), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.1), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.2) și contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX).
 
Prezența comunităților turce în Dobrogea fusese semnalată și de: abatele italian L. Spallanzano (1786/LXXXVI), englezul W. Hunter (1792/XCI), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), ofițerul rus de origine estonă F. Nyberg (1826/CV), ofițerul rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829/CIX), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1839;1841/CXXIX), botanistul german A. Grisebach (1839/CXXI), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), medicul american V. Mott (1841/CXXXII), botanistul elvețian C. Guebhart (1842/CXXXIII), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXLVII), preotul catolic elvețian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul italian F. Nardi (1852/CL), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.1), turistul francez J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII), bancherul francez D. Schickler (1858/CLXXVI), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII) și pictorul elvețian J. Guillamord (1859/CLXXVIII).
 
Spre dezamăgirea autorului, care își imaginase Constanța ca „un mare oraș oriental”, localitatea era „doar o mică adunătură de case amărâte de lut”, dominate de minaretul moscheii. „Satul” era așezat pe un promontoriu îngust care forma un golf și mai întâi călătorii au trebuit să pătrundă prin „spărtura” din Valul lui Traian, să se strecoare printre „numeroșii” tumuli de la baza promontoriului și apoi să ajungă pe faleză, care despărțea moscheea de Marea Neagră.
 
Imediat, „întreaga” populație masculină, „cu gurile căscate fețe toante și stupide”, a înconjurat „ființele stranii” venite de la „multe mile dincolo de Stambul”. Călătorii s-au cazat în propriul cort, unde și-au atârnat cu grijă puștile și pistoalele, după care au făcut o baie în mare.
 
În capitolul IV sunt descrise numeroasele vizite făcute noilor veniți de către notabilii Constanței: „mudir” (guvernator), mollah (hoge), șeful zapciilor și alte personalități, toți fumători și băutori de cafea. Aceștia s-au prezentat separat, deoarece toți doreau „mai mulți” bani și sperau ca europenii să pună „o vorbă bună” în capitala otomană pentru a ajunge guvernatori. Concluzia lui Barkley despre protipendada localității: „Dacă jumătate din ce spuneau despre cel actual (guvernator) era adevărat, trebuie să fi fost un bătrân tare ticălos; iar dacă un sfert din ce afirma fiecare despre sine însuși era adevărat, atunci aici era un locușor plin de persoane foarte potrivite să ajungă mari viziri!”. Deși turcii le-au oferit ospitalitate, când englezii au vrut să închirieze o casă au aflat că locuințele aparțineau doar musulmanilor și „nici un ghiaur” nu avea permisiunea să locuiască printre aceștia.
 
Prin Constanța mai trecuseră și alți călători străini în secolele XIV - XIX: anonimul grec din secolul XIV (Călători II), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), negustorul italian P. Giorgi (ante 1595/XVIII), clericul creștin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.F), francezul J. Tavernier (1677/XLII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1714/LIII.2), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul polonez K. Chrazanowski (1780/LXXVI), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), contele de Langeron (1809/CI), locotenentul francez H. de Béarn (1828/CVII), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829-1830/CVIII), lt.-col. rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829-1830/CIX), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI), reverendul englez G. Fisk (1842/CXXXIV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX), botanistul prusac K. Koch L), geologul francez X. de Hell (1846/CXLIV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), artistul 843/CLVIII), medicul francez F. Quesnoy (1854/CLXV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.1), turistul francez J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII), pictorul elvețian J. Guillamord (1859/CLXXVIII) și contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX).
Predecesorii britanici ai lui Gordon din secolele XVI-XIX au fost englezi, cu excepția scoțienilor J. B. of Antermony, James Fraser, A. Bonar și R. McCheyne: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI), diplomatul rus de origine scoțiană J. B. of Antermony (1738/LVII), lordul F. Calvert (1764/LXV), consulul W. Eton (1777/LXXIII), lady Craven (1786/LXXXIII), ofițerul de marină W. Smith (1792/XC), cărturarul W. Hunter (1792/XCI), mineralologul E. Clarke (1800/XCVIII), lordul Bentinck (1801/XCIX), chirurgul W. Wittman (1802/C), scriitoarea J. Pardoe (1836/CXIV), preotul C. Elliot (1835/CXV), literatul J. Fraser (1836/CXVI), E. Spencer (1836/CXVII), preotul miliar N. Burton (1837/CXVIII), misionarii A. Bonar și McCheyne (1839/CXXII), ofițerul de marină A. Slade (1838/CXXV), marchiza de Londonderry (1840/CXXVIII), R. Snow (1841/CXXXI), reverendul G. Fisk (1842/CXXXIV), studentul în drept L. Oliphant (1852/CLI), mineralologul W. Smyth (1852/CLII), contele Carlisle (1853/CLV), căpitanul E. Spencer (1853/CLXVI), cpt. englez Th. Spratt (1856/CLXIX), slt. Ch. Gordon (1856/CLXX) și anonim englez (1857/CLXXIII).
 
Surse foto:
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2012/01/tarile-romane-in-secolele-xviii-xix.jpg
http://www.romanianmuseum.com/Romania/tatar/TatarCostumeDobrogea.jpg
http://www.romanianmuseum.com/Romania/RomaniaEthnoSLAVSdobrogea.html
http://www.romanianmuseum.com/Romania/RomaniaEthnoTurci.html
http://www.xplorio.ro/wp-content/2009/02/valul_lui_traian_001.jpg
//www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2016/02/09/poze/primii-francezi/1853%20Constanta_thumb2.JPG
 
Documentare:
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Bușă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul VII, Editura Academiei Române, București, 2012.
//www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2016/11/04/1_Pic/calatori_prin_dobrogea/logo_institut_istorie_nicolae_iorga.jpg
http://www.acad.ro/com2011/img1006Aman/DSCN0668.jpg
https://sites.google.com/site/barkleyfamilyhistory/home/henry-charles
https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=588&tbm=isch&sa=1&ei=XbqiWtXhI8r6Ur7pryA&q=Between+the+Danube+and+Black+Sea%2C+or+Five+Years+in+Bulgaria&oq=Between+the+Danube+and+Black+Sea%2C+or+Five+Years+in+Bulgaria&gs_l=psy-ab.3...246770.246770.0.248252.1.1.0.0.0.0.108.108.0j1.1.0....0...1c.1.64.psy-ab..0.0.0....0.i9OeZ0j-HdE#imgrc=IIBHco1Ch2Ns0M:
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi: 
 
Colaborare ZIUA de Constanţa
Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

 
Călători străini prin Dobrogea (CLXXX) - Henri de Bourbon (Franţa) - galerie foto
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Călători străini prin Dobrogea (CLXXI.17) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

20 Apr 2018 356

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.16) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

18 Apr 2018 652

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.15) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

16 Apr 2018 604

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.14) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

13 Apr 2018 358

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.13) - Henry Barkley (MB-Scoţia) (galerie foto)

11 Apr 2018 656

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.12) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

06 Apr 2018 701

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.11) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

04 Apr 2018 778

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.10) - Henry Barkley (MB - Scoția) (galerie foto)

02 Apr 2018 606

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.9) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

30 Mar 2018 730

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.8) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

28 Mar 2018 634

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.7) - Henry Barkley (MB - Scoția)

26 Mar 2018 576

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.6) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

23 Mar 2018 758

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.5) - Henry Barkley (MB - Scoţia) - galerie foto

21 Mar 2018 408

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.4) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

19 Mar 2018 428

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.3) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

16 Mar 2018 485

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.2) - H. Barkley (MB-Scoția)

14 Mar 2018 490

Călători străini prin Dobrogea (CLXXX) - Henri de Bourbon (Franţa) - galerie foto

09 Mar 2018 675

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIX) - Leopold de Brabant (Belgia)

07 Mar 2018 599

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVIII) - Jules Guillamord (Elveţia) - galerie foto

05 Mar 2018 465

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.4) - Wilhelm Hamm (Germania) - galerie foto

28 Feb 2018 740

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.3) - W. Hamm (Germania)

21 Feb 2018 620

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.2) - Wilhelm Hamm (Germania) - galerie foto

16 Feb 2018 618

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.1) - Wilhelm Hamm - galerie foto

14 Feb 2018 607

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVI) - David Schickler (Franţa)

12 Feb 2018 909

Călători străini prin Dobrogea (CLXXV) - Anonim (Franţa)

10 Feb 2018 1269

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIV) - Guillaume Lejean (Franța)

07 Feb 2018 791

#scrieDobrogea Călători străini despre Dobrogea şi despre necesitatea construirii unui canal de la Cernavodă la Constanţa (galerie foto)

05 Oct 2017 1989

Călători străini prin Dobrogea (CXI). Ernst Döbel (Germania/Saxa) - galerie foto

29 May 2017 1335

Călători străini prin Dobrogea (LXXIII) - William Eton (Marea Britanie) (galerie foto)

27 Jan 2017 1620

Călători străini prin Dobrogea (LXXII) - cneazul Nikolai Repnin (Rusia) (galerie foto)

25 Jan 2017 1149

Călători străini prin Dobrogea (XLVII) - călugării Macarie şi Silvestru (Rusia) - galerie foto

02 Nov 2016 1527

Călători străini prin Dobrogea - Achacy Taszycki (XXIX) (galerie foto)

27 Jul 2016 930

Călători străini prin Dobrogea - Woicieh Miaskowski (XXVIII) (galerie foto)

25 Jul 2016 1293

Cum era promovată Mamaia la începutul secolului XX

09 Dec 2011 1170

PARINTELE CLEOPA – 12 ani de la plecarea “in gradinile Raiului” (†2 dec. 1998) “MANCA-V-AR RAIUL SA VA MANANCE!” (inedit audio si video)

02 Dec 2010 1617

Mii de turisti straini, in portul Constanta

10 Oct 2003 749