Invitati

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.6) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

Henry Barkley (1837-1903) s-a născut în familia unui reverend scoţian. Într-o epocă de dezvoltare rapidă a căilor ferate, el a devenit inginer în acest domeniu, asemenea fraţilor săi mai mari John şi George. Din 1850, John a lucrat la exploatarea de cărbuni din localitatea otomană Eregli.
 
În 1856, John a făcut parte dintr-o misiune tehnică britanică ce a vizitat Dobrogea otomană pentru a evalua posibilităţile de stimulare a comerţului ţării sale în regiunea Mării Negre. Inginerii britanici au redactat un raport favorabil construirii unei căi ferate între Cernavodă şi Constanţa, datorită forţei de muncă şi materialelor de construcţie locale ieftine.
 
Ca urmare, în marile oraşe englezeşti s-a constituit consorţiul „Danube and Black Sea Railway and Kustendje Harbour Co.”. Tratativele cu guvernul otoman au dus la anularea proiectului iniţial de construire a unui canal şi la semnarea unei convenţii feroviare la 1 septembrie 1857.
 
Documentul prevedea terminarea liniei ferate în trei ani şi amenajarea porturilor Cernavodă şi Constanţa. Încheierea lucrărilor la portul maritim era prevăzută pentru o perioadă de cinci ani, după care societatea britanică urma să încaseze taxe de la vasele care ancorau aici, estimându-se un profit anual de 22-40%.
 
Ca urmare, în septembrie 1857 debarcau în portul Varna din Bulgaria otomană fraţii George, Henry şi Robert Barkley, care au rămas în Dobrogea până în 1876. Construcţia căii ferate a început în primăvara lui 1858 şi a fost inaugurată în toamna lui 1860, cu costuri mai mari decât fusese estimat.
 
Henry Barkley şi-a publicat amintirile dobrogene de-abia în 1876, în contextul în care se declanşase o nouă criză orientală prin revoltele antiotomane din Bosnia şi Bulgaria. Volumul a apărut la Londra, cu titlu Between the Danube and Black Sea, or Five Years in Bulgaria. Institutul „N. Iorga” a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea.
 
Alături de cărturarul otoman Evlia Celebi din secolul XVII, agentul comercial german M. Gruneweg din secolul XVI, medicul francez C. Allard şi agronomul german W. Hamm, H. Barkely face parte din categoria călătorilor străini care au scris cel mai mult despre Dobrogea otomană.
 
Problema construirii unei căi ferate fusese discutată şi de: geograful francez A. Boue (1836-1838/CXXIX), scriitorul danez H. Andersen (/CXXX/1841), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLIII), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.5), pictorul elveţian J. Guillamord (1859/CLXXVIII), ducele belgian L. de Brabant (1860/CLXXIX) şi contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX).
 
În capitolul XIII este descrisă prima şi ultima dispută financiară cu muncitorii turci, la începutul lucrărilor propriu-zise, în septembrie 1858. În cursul verii, pe care şi-au petrecut-o în Constanţa jucând şah, scoţienii au reuşit să înveţe satisfăcător limba turcă.
 
Prezenţa comunităţilor turce în Dobrogea fusese semnalată şi de: abatele italian L. Spallanzano (1786/LXXXVI), englezul W. Hunter (1792/XCI), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), ofiţerul rus de origine estonă F. Berg (1826/CV), ofiţerul rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829/CIX), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1839;1841/CXXIX), botanistul german A. Grisebach (1839/CXXI), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), medicul american V. Mott (1841/CXXXII), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXLVII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul italian F. Nardi (1852/CL), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.1), turistul francez J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII), bancherul francez D. Schickler (1858/CLXXVI), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII), pictorul elveţian J. Guillamord (1859/CLXXVIII) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.2; 1857/CLXXXI.3; 1858/CLXXXI.5).
 
După ce au sosit uneltele, autorul a fost trimis de John, fratele său cel mai mare, să angajeze lucrători la Tchernavoda/Cernavodă şi în satele apropiate. Cu salariul promis, el a reuşit să atragă „vreo două sute” de tineri, „în principal” turci şi tătari.
 
Prezenţa tătarilor în Dobrogea mai fusese semnalată şi de alţi călători străini în secolele XIV-XIX: arabul Ibn Battuta (1330/Călători I), cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), probabil baronul francez F. de Pavie (1585/XV), agentul diplomatic habsburgic A. Radibrat (1603/XXI), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.A), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV) şi diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), ofiţerul de marină britanic W. Smith (1792/XC), agentul comercial german M. Gruneweg (1582/XCIV.1; 1583/XCIV.2; 1584/XCIV.3; 1585-1586/XCIV.4/s), nobilul sol austriac G. von Egenberg (1593/XCV/s), ofiţerul rus de origine estonă F. Nyberg (1826/CV), scriitorul danez H. Andersen (/CXXX), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX), botanistul prusian K. Koch (1843/CXLI), inginerul geograf francez X. de Hell (1846/CXLIV), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), polonezul convertit la islam M. Czajkowski/Sadyk-paşa (1854/CLXIII), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.1), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.2), contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.1; 1857/CLXXXI.2).
 
Prin Cernavodă au mai trecut în secolele XVII-XVIII şi alţi călători străini: cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVI.F), diplomatul maghiar transilvănean curut M. Kelemen (1738/LVIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), negustorul german J. Lebprecht (1786/LXXXIV), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenstrom (1829-1830/CVIII), botanistul german A. Grisebach (1839/CXXI), ofiţerul englez A. Slade (1838/CXXV), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI), reverendul englez G. Fisk (1842/CXXXIV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX), botanistul prusac K. Koch (1843/CXL), inginerul geograf francez X. de Hell (1846/CXLIV), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLIII), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), artistul plastic francez C. Doussault (1843/CLVIII), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.5), turistul francez J. D.de Bois-Robert (1855/CLXVIII), anonim francez (1857?1858/CLXXV), pictorul elveţian J. Guillamord (1859/CLXXVIII), ducele belgian L. de Brabant (1860/CLXXIX), contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.3; 1858/CLXXXI.4).
 
În localitatea dunăreană, Barkley a fost găzduit din nou de moldoveanul moş Vlatt/Vlad, proprietar şi primar. Aici, britanicul s-a confruntat iarăşi cu ţânţarii, care, atacând „cu milioanele”, i-au provocat şi o febră „puternică”. Pentru a se apăra de insecte, gazda a dat foc la „mormane” de bălegar, în jurul cărora s-a adunat toată familia şi animalele din gospodărie. În ceea ce priveşte impactul ţânţarilor, europeanul conchidea cu amărăciune: „Nimeni afară de un moldovean sau un drac n-ar fi putut dormi aici”.
 
Prezenţa moldovenilor în Dobrogea a fost menţionată în secolele XVII-XIX şi de: agentul diplomatic habsburgic de origine raguzană A. Radibrat (1603/XXI/), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F; 1659/XXXVIII.7.A; XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), nobilul sol polon I. Podolski (1759/LXIII), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), germanul J. von Struve (1794/XCII), agentul comercial german M. Gruneweg (1584/XCIV.2; 1586/XCIV.4), ofiţerul rus de origine estonă F. Berg (1826/CV), ofiţerul rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829/CIX), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), inginerul francez X. de Hell (1846/CXLIV), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.4; CLXXVII.4) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.3; 1858/CLXXXI.4).
 
Problema insectelor, în special a ţânţarilor, la Dunărea de Jos fusese semnalată şi de alţi călători străini: prizonierul italian G. Angiolello / sultanul Mehmed II (1476/V), clericul sirian ortodox Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.D), ofiţerul maritim francez A. de Lafitte/Clave (1784/LXXX), englezul W. Hunter (1792/XCI), scriitoarea engleză J. Pardoe (1836/CXIV), englezul E. Spencer (1836/CXVII), prinţul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), căpitanul englez E. Spencer (1853/CLXVI), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.4), anonim francez (1857?1858/CLXXV), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.3) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.3; 1858/CLXXXI.5).
 
La 1 septembrie, J. Barkley, numit de localnici „Buyuk Tchellaby” („mare domn”), a plecat la Varna (Bulgaria otomană), nu înainte de a inaugura şantierul prin întoarcerea cu lopata a primei brazde şi a-i anunţa pe muncitori că vor fi plătiţi în ultima zi a lunii de către fraţii săi, Henry şi Robert.
 
Dar după ce au lucrat „cu chef” zece zile, muncitorii s-au oprit şi au cerut insistent să fie plătiţi, începând să înjure. După o săptămână, sfătuindu-se cu guvernatorul Issa Effendi şi arnăutul Mehmet, H. Barkley a plecat călare la Varna pentru a discuta situaţia cu fratele său. În portul bulgăresc, el a fost nevoit să aştepte o zi întoarcerea acestuia de la Constantinopol/Istanbul, cu cursa companiei maritime Austrian Lloyds. J. Barkley era însoţit de un domn Boulby, amator de vânătoare.
 
Prezenţa arnăuţilor (mercenari albanezi) în Dobrogea în secolul XIX fusese semnalată şi de medicul american J. Noyes (1854/CLIX), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.3) şi inginerul scoţian H. Barkley (1858/CLXXXI.5)
După 50 de mile (1 milă terestră anglo-saxonă = 1609 m), călătorii au poposit în localitatea neidentificată Delemby Keui (köy = sat). La poşta din sat au fost schimbaţi caii, iar autorul a aflat de la bătrânul prieten Halilaga „tot ce se întâmpla în lume în afara Bulgariei”.
 
Şi după întoarcerea lui John Barkley, lucrurile au decurs la fel până în ultima zi a lunii, în pofida apariţiei lui Issa Efendi şi a şefului poliţiei. La 30 septembrie, John a adus în tabără un cal încărcat cu saci grei şi escortat de poliţişti. Dar când muncitorii neîncrezători l-au atacat, el l-a lovit în cap cu un bici „serios” pe Anapey-oglu-Shimsheck („Anapey, fiul fulgerului”), conducătorul grupului de revoltaţi. Aceştia au fugit imediat şi de-abia după „multe” ore au fost aduşi de zapcii pentru a-şi încasa lefurile. Anapey a venit ultimul, rugându-i pe europeni cu umilinţă: „Sunteţi atotputernici şi sunt convins că şi atotbuni. Aveţi milă de un prost şi lăsaţi-l să muncească pentru dvs. din nou şi plătiţi-l după comportamentul lui”. Apoi, muncind „cu pricepere”, Anapey a primit un salariu „tot mai mare”, iar cu banii câştigaţi şi-a cumpărat o soţie, o casă, şase boi, trei vaci şi „o mică” turmă de oi.
 
Creşterea vitelor în secolele XVI-XIX a fost amintită de: baronul francez F. de Pavie (1585/XV), raguzanul Paolo Giorgi (ante 1595/XVIII); episcopul catolic bulgar P. Baksic (1641/XXX), agentul comercial englez R. Bargrave (1652/XXXIV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1651/XXXVIII.5.B), cărturarul englez W. Hunter (1792/XCI), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), gentlemanul englez R. Snow (1841/CXXXI), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXIX), botanistul german K. Koch (1843/CXL), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), medicul francez C. Allard (1855/CLXXVII.3; CLXVII.4), turistul francez J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.2), contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.3)
Creşterea oilor în Dobrogea a fost consemnată în secolele XVII–XIX şi de: , cărturarul otoman Evlia Celebi (1651/XXXVIII.5.B; 1656/XXXVIII.6.1), episcopul catolic bulgar P. Baksic (1641/XXX), englezul W. Hunter (1792/XCI), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), chirurgul W. Wittman (1802/C), călugărul catolic armean M. Bajaskian (1808/CIII), englezul R. Snow (1831/CXXXI), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.5), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.4) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.2).
Prin Constanţa mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XIV - XIX: anonimul grec din secolul XIV (Călători II), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), negustorul italian P. Giorgi (ante 1595/XVIII), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.F), francezul J. Tavernier (1677/XLII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1714/LIII.2), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul polonez K. Chrazanowski (1780/LXXVI), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), contele de Langeron (1809/CI), locotenentul francez H. de Béarn (1828/CVII), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829-1830/CVIII), lt.-col. rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829-1830/CIX), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI), reverendul englez G. Fisk (1842/CXXXIV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), italianul G. Smancini (1843/CXXXIX), botanistul prusac K. Koch L), geologul francez X. de Hell (1846/CXLIV), baronul irlandez P. O'Brien (1853/CLVI), artistul 843/CLVIII), medicul francez F. Quesnoy (1854/CLXV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.1), turistul francez J. D. de Bois-Robert (1855/CLXVIII), pictorul elveţian J. Guillamord (1859/CLXXVIII), contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.1; 1858/CLXXXI.5).
 
Predecesorii britanici ai lui Barkley din secolele XVI-XIX au fost englezi, cu excepţia scoţienilor J. B. of Antermony, James Fraser, A. Bonar şi R. McCheyne: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), lordul F. Calvert (1764/LXV), consulul W. Eton (1777/LXXIII), lady Craven (1786/LXXXIII), ofiţerul de marină W. Smith (1792/XC), cărturarul W. Hunter (1792/XCI), mineralogul E. Clarke (1800/XCVIII), lordul Bentinck (1801/XCIX), chirurgul W. Wittman (1802/C), scriitoarea J. Pardoe (1836/CXIV), preotul C. Elliot (1835/CXV), literatul J. Fraser (1836/CXVI), E. Spencer (1836/CXVII), preotul miliar N. Burton (1837/CXVIII), misionarii A. Bonar şi McCheyne (1839/CXXII), ofiţerul de marină A. Slade (1838/CXXV), marchiza de Londonderry (1840/CXXVIII), R. Snow (1841/CXXXI), reverendul G. Fisk (1842/CXXXIV), studentul în drept L. Oliphant (1852/CLI), mineralologul W. Smyth (1852/CLII), contele Carlisle (1853/CLV), căpitanul E. Spencer (1853/CLXVI), cpt. englez Th. Spratt (1856/CLXIX), slt. Ch. Gordon (1856/CLXX) şi anonim englez (1857/CLXXIII).
 
Surse foto:
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2012/01/tarile-romane-in-secolele-xviii-xix.jpg
http://www.romanianmuseum.com/Romania/RomaniaEthnoTurci.html
//www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2016/02/09/poze/primii-francezi/1853%20Constanta_thumb2.JPG
 
http://www.romanianmuseum.com/Romania/tatar/TatarCostumeDobrogea.jpg
http://www.primaria-cernavoda.ro/Fisiere/AlbumFoto/pozeCernavoda/geamia.jpg
https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/tantarul-8culex-pipiens9-184.html
 

Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Buşă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul VII, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012.
//www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2016/11/04/1_Pic/calatori_prin_dobrogea/logo_institut_istorie_nicolae_iorga.jpg
http://www.acad.ro/com2011/img1006Aman/DSCN0668.jpg
https://sites.google.com/site/barkleyfamilyhistory/home/henry-charles
https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=588&tbm=isch&sa=1&ei=XbqiWtXhI8r6Ur7pryA&q=Between+the+Danube+and+Black+Sea%2C+or+Five+Years+in+Bulgaria&oq=Between+the+Danube+and+Black+Sea%2C+or+Five+Years+in+Bulgaria&gs_l=psy-ab.3...246770.246770.0.248252.1.1.0.0.0.0.108.108.0j1.1.0....0...1c.1.64.psy-ab..0.0.0....0.i9OeZ0j-HdE#imgrc=IIBHco1Ch2Ns0M
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.5) - Henry Barkley (MB - Scoţia) - galerie foto
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Călători străini prin Dobrogea (CXCV) - Gabriel Aubaret (Franţa) - galerie foto

29 Jun 2018 808

Călători străini prin Dobrogea (CXCIV) - Baronul d'Avril (Franţa) - galerie foto

27 Jun 2018 902

Călători străini prin Dobrogea (CXCIII) - James de Chambrier (Elveţia) - galerie foto

22 Jun 2018 884

Călători străini prin Dobrogea (CXCII) - Felix Martin (Franţa) (galerie foto)

20 Jun 2018 946

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.4) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

11 Jun 2018 997

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.3) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

08 Jun 2018 889

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.2) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

06 Jun 2018 1265

Călători străini prin Dobrogea (CXC) - Vicontele de Caston (Franţa) (galerie foto)

01 Jun 2018 1065

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXIX) - Adéle de Hell (Franţa) (galerie foto)

30 May 2018 1065

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVIII) - Robert Arnold (MB - Anglia) (galerie foto)

28 May 2018 843

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVII.2) - Ernest Desjardins (Franţa) (galerie foto)

16 May 2018 1556

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVII.1) - Ernest Desjardins (Franța) (galerie foto)

14 May 2018 1054

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXVI) - Contesa de Gasparin (Elveţia) (galerie foto)

11 May 2018 1103

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXV) - Grigori Danilevski (Rusia) (galerie foto)

09 May 2018 1379

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXIV) - John Stokes (MB - Anglia) (galerie foto)

07 May 2018 709

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXIII) - Olympe Audouard (Franţa) (galerie foto)

02 May 2018 1332

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXII) - Léon Verhaeghe de Nayer (Belgia) (galerie foto)

30 Apr 2018 1474

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.20) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

27 Apr 2018 795

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.19) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

25 Apr 2018 959

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.18) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

23 Apr 2018 556

Călători străini prin Dobrogea (CLXXI.17) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

20 Apr 2018 862

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.16) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

18 Apr 2018 1011

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.15) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

16 Apr 2018 1124

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.14) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

13 Apr 2018 604

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.13) - Henry Barkley (MB-Scoţia) (galerie foto)

11 Apr 2018 964

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.12) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

06 Apr 2018 923

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.11) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

04 Apr 2018 1145

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.10) - Henry Barkley (MB - Scoția) (galerie foto)

02 Apr 2018 839

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.9) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

30 Mar 2018 1000

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.8) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

28 Mar 2018 881

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.7) - Henry Barkley (MB - Scoția)

26 Mar 2018 802

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.5) - Henry Barkley (MB - Scoţia) - galerie foto

21 Mar 2018 586

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.4) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

19 Mar 2018 638

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.3) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

16 Mar 2018 636

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.2) - H. Barkley (MB-Scoția)

14 Mar 2018 753

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.1) - Henry Barkley (MB - Scoția)

12 Mar 2018 808

Călători străini prin Dobrogea (CLXXX) - Henri de Bourbon (Franţa) - galerie foto

09 Mar 2018 915

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIX) - Leopold de Brabant (Belgia)

07 Mar 2018 771

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVIII) - Jules Guillamord (Elveţia) - galerie foto

05 Mar 2018 608

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.4) - Wilhelm Hamm (Germania) - galerie foto

28 Feb 2018 1036

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.3) - W. Hamm (Germania)

21 Feb 2018 871

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.2) - Wilhelm Hamm (Germania) - galerie foto

16 Feb 2018 1386

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.1) - Wilhelm Hamm - galerie foto

14 Feb 2018 827

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVI) - David Schickler (Franţa)

12 Feb 2018 1253

Călători străini prin Dobrogea (CLXXV) - Anonim (Franţa)

10 Feb 2018 1540

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIV) - Guillaume Lejean (Franța)

07 Feb 2018 987

#scrieDobrogea Călători străini despre Dobrogea şi despre necesitatea construirii unui canal de la Cernavodă la Constanţa (galerie foto)

05 Oct 2017 2348

Călători străini prin Dobrogea (CXI). Ernst Döbel (Germania/Saxa) - galerie foto

29 May 2017 1535

Călători străini prin Dobrogea (LXXIII) - William Eton (Marea Britanie) (galerie foto)

27 Jan 2017 1685

Călători străini prin Dobrogea (LXXII) - cneazul Nikolai Repnin (Rusia) (galerie foto)

25 Jan 2017 1262