Invitati
Frederick Calvert (1731-1771), din familia lorzilor englezi Baltimore, a studiat la celebrul colegiu Eton, unde s-a specializat în poezia clasică latină. Ca și alți tineri aristocrați britanici ai epocii, a întreprins o călătorie în Europa și Orient în anii 1763-1764.
La întoarcere, Calvert a pornit din Constantinopol / Istanbul și a trecut și prin Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reședința în orașul dunărean Silistra.
Englezul și-a relatat sumar călătoria într-un mic volum, apărut la Londra în 1767, cu titlul A Tour in The East in the years 1763 and 1764, with remarks on the city of Constatinople and the Turks. Institutul „N. Iorga” a folosit ediția engleză pentru traducerea românească din seria Călători străini despre Țările Române.
Aristocratul englez a traversat Dobrogea de la nord la sud, în perioada 31 mai - 4 iunie, pe itinerarul: Hagi Oglou Bazarith / Bazargic (31 mai) - Convada (1 iunie) - Cievin (2 iunie) - Jegni Koy / Jenikioi (3 iunie). Calvert a ajuns „foarte anevoie” la Bazargic (azi, Dobrici) din cauza „stării rele” a drumurilor. Bazargicul și Silistra au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparținut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei. Prin Bazargic trecuseră în secolele XVI-XVIII și alți călători străini: diacul rus T. Korobeinikov (1593/Călători XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), clericul armean S. Lehați (1608/XXII), nobilul sol polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1652/XXXVIII.5.C; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez I. Gnisnki (1677/XLI), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos / 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1711/LIII.1), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX) și nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII).
Satul Convada și Cievinul nu au putut fi identificate de istoricii de la „N. Iorga”. La Convada, turcii aveau „reputația de a fi bandiți și hoți”. Călătorul englez a dormit la Cievin, unde a găsit locuință „destul de bună”. Pe segmentul Cievin - Jenikioi, aristocratul britanic a remarcat „câmpii întinse nelucrate” și a zărit Dunărea. Relieful de câmpie dominant a fost remarcat și de pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), diplomatul otoman Șehdi Osman (1758/LXII) și de iezuitul ragusan G. R. Bosocvich (1762/LXIV).
El a înnoptat la Jenikioi (azi, Satu Nou, comuna Mihai Bravu, județul Tulcea), care era un sat „grecesc”. În izvoarele occidentale, catolice și protestante, termenul „grec” nu avea numai un înțeles strict etnic, ci și unul larg religios, adică ortodox. Jenikioi fusese tranzitat și de cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.C), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV) și de iezuitul ragusan G. R. Bosocvich (1762/LXIV).
Prezența „grecilor” în Dobrogea fusese menționată în secolele XVI-XVIII de: nobilul sol polonez A. Tarnowski (1569/VIII), nobilul sol polonez J. Krasinski (1636/XXV), nobilul sol polonez W. Miaskowski (1640/XXVIII), agentul comercial englez R. Bargrave (1652/XXXIV), episcopul catolic F. Stanislavov (ante-1659/XXXVI), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez J. Gnisnki (1677/XLI), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV) și pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2) și diplomatul rus de origine scoțiană J. B. of Antermony (1738/LVII).
Dunărea a fost traversată în seara zilei de 4 iunie, cu două „vase mari”, în dreptul portului moldovenesc Galați.
Toți călătorii britanici care au străbătut Dobrogea în secolele XVI-XVIII au fost englezi cu excepția lui J. B. of Antermony: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI) și diplomatul rus de origine scoțiană J. B. of Antermony (1738/LVII).
2.bp.blogspot.com
upload.wikimedia.org
mediartv1.freenode.ro
www.magazinistoric.ro
images10.okr.ro
upload.wikimedia.org
archive.org
Călători străini prin Dobrogea (LXV) - Frederick Calvert (Marea Britanie / Anglia) (galerie foto)
04 Jan, 2017 00:00
2366
Frederick Calvert (1731-1771), din familia lorzilor englezi Baltimore, a studiat la celebrul colegiu Eton, unde s-a specializat în poezia clasică latină. Ca și alți tineri aristocrați britanici ai epocii, a întreprins o călătorie în Europa și Orient în anii 1763-1764.La întoarcere, Calvert a pornit din Constantinopol / Istanbul și a trecut și prin Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reședința în orașul dunărean Silistra.
Englezul și-a relatat sumar călătoria într-un mic volum, apărut la Londra în 1767, cu titlul A Tour in The East in the years 1763 and 1764, with remarks on the city of Constatinople and the Turks. Institutul „N. Iorga” a folosit ediția engleză pentru traducerea românească din seria Călători străini despre Țările Române.
Aristocratul englez a traversat Dobrogea de la nord la sud, în perioada 31 mai - 4 iunie, pe itinerarul: Hagi Oglou Bazarith / Bazargic (31 mai) - Convada (1 iunie) - Cievin (2 iunie) - Jegni Koy / Jenikioi (3 iunie). Calvert a ajuns „foarte anevoie” la Bazargic (azi, Dobrici) din cauza „stării rele” a drumurilor. Bazargicul și Silistra au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparținut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei. Prin Bazargic trecuseră în secolele XVI-XVIII și alți călători străini: diacul rus T. Korobeinikov (1593/Călători XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), clericul armean S. Lehați (1608/XXII), nobilul sol polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1652/XXXVIII.5.C; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez I. Gnisnki (1677/XLI), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos / 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1711/LIII.1), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX) și nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII).
Satul Convada și Cievinul nu au putut fi identificate de istoricii de la „N. Iorga”. La Convada, turcii aveau „reputația de a fi bandiți și hoți”. Călătorul englez a dormit la Cievin, unde a găsit locuință „destul de bună”. Pe segmentul Cievin - Jenikioi, aristocratul britanic a remarcat „câmpii întinse nelucrate” și a zărit Dunărea. Relieful de câmpie dominant a fost remarcat și de pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), diplomatul otoman Șehdi Osman (1758/LXII) și de iezuitul ragusan G. R. Bosocvich (1762/LXIV).
El a înnoptat la Jenikioi (azi, Satu Nou, comuna Mihai Bravu, județul Tulcea), care era un sat „grecesc”. În izvoarele occidentale, catolice și protestante, termenul „grec” nu avea numai un înțeles strict etnic, ci și unul larg religios, adică ortodox. Jenikioi fusese tranzitat și de cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.C), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV) și de iezuitul ragusan G. R. Bosocvich (1762/LXIV).
Prezența „grecilor” în Dobrogea fusese menționată în secolele XVI-XVIII de: nobilul sol polonez A. Tarnowski (1569/VIII), nobilul sol polonez J. Krasinski (1636/XXV), nobilul sol polonez W. Miaskowski (1640/XXVIII), agentul comercial englez R. Bargrave (1652/XXXIV), episcopul catolic F. Stanislavov (ante-1659/XXXVI), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez J. Gnisnki (1677/XLI), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV) și pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2) și diplomatul rus de origine scoțiană J. B. of Antermony (1738/LVII).
Dunărea a fost traversată în seara zilei de 4 iunie, cu două „vase mari”, în dreptul portului moldovenesc Galați.
Toți călătorii britanici care au străbătut Dobrogea în secolele XVI-XVIII au fost englezi cu excepția lui J. B. of Antermony: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI) și diplomatul rus de origine scoțiană J. B. of Antermony (1738/LVII).
Surse foto:
3.bp.blogspot.com2.bp.blogspot.com
upload.wikimedia.org
mediartv1.freenode.ro
Documentare:
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. IX, București, 1987.www.magazinistoric.ro
images10.okr.ro
upload.wikimedia.org
archive.org
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
Nu exista articole asemanatoare.
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: