Invitati

#citeșteDobrogea Activitatea juridică și polițienească în Dobrogea centrală

Încă din perioada medievală exista un șef al poliției locale, ales numai din rândul musulmanilor, ce se numea subașă (subașî). Până în 1860, guvernul otoman construise în Medgidia "noul oraș al sultanului", trei clădiri publice, acestea fiind casa guvernamentală (hukumet Konagi), tribunalul (mahkeme) și închisoarea (hapistane). Costul final al lucrărilor a fost de 52.444 de kuruși, depășind suma preconizată inițial de 38.127 de kuruși.
 
Actul de justiție era asigurat de Tribunalul de ocol din Medgidia, care a fost transferat pentru scurt timp la Cernavodă, în anul 1883, precum și Tribunalele de apel de la Medgidia și Rasova. Tocmai din aceste considerente, sultanul mutase pe timpul bâlciului Panairului, tribunalele de comerț din Tulcea și Constanța, la Medgidia, cu scopul de a facilita tranzacțiile comerciale și fixarea prețurilor.
 
Prin decizia numărul 19.254 din 23 decembrie 1912, comisarul V. Marinescu, șeful poliției din Medgidia, a fost detașat la Constanța, iar locul său a fost preluat de subcomisar II C. Frangopol. Cu același prilej a mai fost detașat și subcomisarul III, I. Vâlcu, de la poliția Hârșova, prin decizia numărul 19.255, având aceiași dată.
 
Întreținerea și repararea localului subprefecturii totaliza 2.000 de lei, iar costurile subprefecturii Medgidia erau de 3.000 de lei. Ion Petrescu va fi numit copist în cadrul Poliției Cernavodă, în locul lui C.P. Eftușanu, al cărui loc va fi luat ulterior, după demisie, de către George Antonescu, la 7 octombrie 1880.
 
Prin Decretul Regal nr. 20.009, Dimitrie Crăiniceanu este numit polițist în Cernavodă, în locul lui Dimitrie Cantuniani, care decedase. De asemenea, prin decretul Regal nr. 20.406, Ambrozie Bădulescu era numit polițist în Cernavodă.
 
Avocatul Ioan N. Roman, fost judecător, fost primar al Medgidiei și al Constanței, fost senator în Parlamentul României, apăra gratuit în procese văduvele și oamenii fără mijloace materiale.
 
Dintre primarii Cernavodei care aveau pregătire juridică, fiind avocați, îi putem aminti pe: Leon Butter (primar în perioada 1887-1888) și N. Chirescu (primar în perioada 1907-1911; 1914-1919). Plutonierul jandarm Deca Ion, prin ordinul nr. 541, era detașat timp de o lună, din Ialomița, la Cernavodă, la 1 iulie 1919, pentru a asigura ordinea în numita localitate.
 
Din punct de vedere juridic funcționa Judecătoria de Ocol Medgidia, președinte fiind Ioan C. Rădulescu, Mircea Rădescu - ajutor de judecător, Sotir Gheorghiu – copist grefier, Hristache Zisu – copist grefier, Nicolae Georgescu – arhivar, Gheorghe Cornea – copist, Neculae Cocârlea – camerier.
 
Comisia interimară a comunei urbane Medgidia era compusă în 1932 din Dumitru Șteflea, președinte, Vasile Țața, Dumitru Ioniță, Anton Romila, Emil de Hillerin și va aproba bugetul general. Peste un an, funcționari ai Primăriei erau Spiru Tănăsescu Tănase – secretar, Anghel Curty – contabil, Ion V. Stoica – funcționar, Dumitru Mușat – casier comunal, Teodor Cârciova – agent de urmărire. Tot în cadrul instituției lucrau patru gardieni, un veterinar, o moașă, un preot, trei lampagii, un intendent pentru abator și hală, agenți de urmărire, un casier și un arhivar.
 
În 1939, la Medgidia, existau un protopopiat, o judecătorie și un serviciu sanitar subvenționat de stat, în această perioadă, iar judecător al comunei era Zamfir Coadă.  
 
În anii 1942-1943, din Consiliul local făceau parte preot Teodor Voineagu, colonelul Golgoteanu, comandantul garnizoanei, Constanța Petrovici - medicul orașului, dr. Schneider – medic veterinar, Traian Popovici, Manole Ioan - comandantul Poliției, Mircea Dragomirescu, Theodor Mihuțescu – pretor al Plasei Medgidia, Ioan Țugui, Ionescu Ilie și Ștefan Popa. În aceeași perioadă este amintit în documentele Primăriei, ca urmare a faptului că executase anumite lucrări la localul acesteia, tinichigiul Țuțuianu Ion Dumitru, născut în 1910, fiind lăsat la vatră caporal și care se declara apolitic.
     
Din Consiliul de colaborare al comunei urbane făceau parte: colonelul Golgoteanu, comandantul garnizoanei, dr. Constanța Petrovici, medicul orașului, Traian Popovici, comandantul pregătirii premilitare și Manole Ioan, șeful comisariatului polițienesc. Reinstalat pentru a doua oară în funcția de primar al urbei, Gheorghe Rotaru (1941-1944) era de profesie avocat.
 
Putem conchide prin a spune că în zona centrală a Dobrogei a existat o organizare judecătorească și una polițienească, care au asigurat ordinea și respectarea legilor.
 
Surse bibliografice
 
A.N.I.C., Fond I.G.J.C., dosar nr. 2/1919
S.J.A.N.C ,Fond Prefectura Constanța, dosar nr. 1/1897; dosar nr. 1/1911-1912
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia , Dosar 2/1922-1949
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 4/1931-1942
***Bugetul general al Dobrogei, Imprimeria Statului Curtea Șerban Vodă, București, 1879
***Enciclopedia României, volum II, București, 1938
D. Stoicescu, Justiția românească în Dobrogea, în volumul Cincizeci de ani de vieață românească,București, 1928
M.D. Ionescu, Dobrogea în pragul veacului XX, București, 1904
Adrian Ilie, Valea Kara-Su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008
Idem, Medgidia. Istoria orașului de la 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
 
#citeșteDobrogea Activitatea sanitară pe Valea Kara-su
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi

22 Oct 2019 259

#citeşteDobrogea O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii

21 Oct 2019 649

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (II) (galerie foto)

16 Oct 2019 783

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Acum un secol, oraşul Ovidiu era satul Canara - „loc de unde se scoate piatra“

12 Oct 2019 1850

#citeşteDobrogea Valentin Ciorbea - istoricul născut ardelean, devenit dobrogean prin vocaţie

12 Oct 2019 900

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Descoperirea Monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian

11 Oct 2019 669

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Descrierea orașului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol

10 Oct 2019 531

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (I)

09 Oct 2019 802

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Dilema tumulului de la Adamclisi. Mormântul bravilor soldați, căzuți în războiul dacic, sau al unui ofițer superior roman?

09 Oct 2019 579

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Columna de la Roma şi Monumentul de la Adamclisi, „isvorâte din aceeaşi concepţie“

08 Oct 2019 554

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Curiozități de-acum un secol despre Monumentul de la Adamclisi

07 Oct 2019 1049

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Pe drumul lui Adam-clisi, prin Medgidia unui alt secol

04 Oct 2019 638

#citeșteDobrogea 159 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța, pe care le-o datorăm englezilor

04 Oct 2019 668

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească” (1908) O legendă a Tekir-Ghiolului, povestită acum 100 de ani (galerie foto)

03 Oct 2019 587

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) „La Tekir-Ghiol vine lumea pentru toate boalele“ (galerie foto)

02 Oct 2019 1198