Invitati

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (IV) (galerie foto)

După reintegrarea Dobrogei în cadrul statului român, se vor organiza activităţi economice productive la Cernavodă şi în alte aşezări ale provinciei.
 
Încă din anul 1878 se instalase o moară cu motor, ce aparţinea fraţilor Papaianopulo, iar în anul 1899, în timpul mandatului de primar al lui Ghiţă Calu, Consiliul Comunal a hotărât întocmirea unui plan de urbanism al oraşului, ce urma să fie pus în aplicare începând cu anul 1902. Tot în anul 1899, la 1 mai, se aprobă lui Paul Rottenberg, solicitarea de a construi o fabrică de ciment, pe o suprafaţă de 4 hectare, în partea de nord a oraşului. În anul 1903, primarul Papaianopulo, va lua măsura denumirii străzilor din localitate, care vor fi pavate în 1910, de primarul N.D. Chirescu.
Iluminatul public până în anul 1910 a fost asigurat de felinare, iar apoi de uzina electrică. Suprafaţa ocupată de oraş era de 7339 de ha., iar populaţia era de 2.257 de locuitori, din care 422 erau contribuabili, locuind în 687 de case, din care 193 erau bordeie. Străzile erau regulate, bine pavate, întreţinute şi luminate.
         
Fabrica de ciment de la Cernavodă, înfiinţată în anul 1900, avea un capital iniţial de 1.286.500 de lei, majorat în anul 1909 la 1,5 milioane lei, iar în anul 1910 la 1,8 milioane lei. Fabrica dispunea de 10 cuptoare sistem Dietsch şi Schneider, un cuptor rotativ, iar materia primă se găsea în curtea fabricii. La conducerea acesteia s-a aflat J. Duque în perioada 1900-1906, Raymond Flamand şi Francisc Sachetti, în perioada 1906-1912. În anul 1909, primul cuptor avea 45 metri lungime şi un diametru de 2,5 metri, iar în anul 1912, se amplasează al doilea cuptor ce avea aceiaşi lungime şi un diametru de 2,8 metri. Ambele cuptoare au fost afectate în timpul Primului Război Mondial. Au existat iniţial 37 de acţionari, iar durata de funcţionare a societăţii a fost stabilită iniţial la 30 de ani. De la 2 ha. iniţial, se ajunge la o suprafaţă de 36 ha., bogate în argilă şi calcar. Oraşul era comutat la centrala electrică a fabricii. Fabrica nu a funcţionat la întreaga capacitate, niciodată şi a înregistrat însemnate pagube în timpul Primului Război Mondial.
 
Amplasarea acestei fabrici la Cernavodă, s-a făcut din următoarele considerente economice:
- calitatea superioară a materiilor prime din zonă,
- procurarea avantajoasă a combustibilului,
- posibilitatea de transport pe Dunăre şi Marea Neagră,
- costul produsului finit era inferior celor din alte state, permiţând exportul în statele vecine.
  În ceea ce priveşte capitalul investit în fabrică, acesta era de 1,5 milioane franci, la momentul constituirii, din 10 iunie 1899, fiind majorat permanent în anii următori.
 
La 17 martie 1912, în şedinţa miniştrilor se acorda fabricii de ciment, scutirea de vamă, pentru importul de maşini, părţi de maşini, şi accesorii ale acestora, necesare în cursul funcţionării, precum şi în cazul pieselor de schimb, dar şi reducerea taxelor de transport pe căile ferate şi scutirea de orice alt impozit către statul român. Producţia era destinată pieţei interne şi celei externe. În anul 1912, pentru intern au fost comercializate 7.097.000 de tone, plus alte 5.259.656 de tone comenzi speciale, iar pentru export au fost destinate 75.000 de tone, plus o altă comandă specială de 610.500 de tone.
 
Societatea de ciment şi var hidraulic avea sediul central la Anvers, iar sediul secundar la Cernavodă. Capacitatea de producţie se cifra la 100.000 de tone anual.
În 1909 şi-a sporit capitalul la 1.5000.000 lei, iar în anul 1910, cu încă 300.000 lei, la aceste sume adăugându-se suma de 300.000 lei a obligaţiunilor.
Fabrica dispunea de următoarele maşini:
- o maşină cu aburi de 750 H.P.,
- o maşină de rezervă de 180 H.P.,
- un motor de 20 H.P. ce furniza lumină electrică,
- 4 cazane multitubulare cu o suprafaţă de încălzire de 500 m²,
- două pompe de o capacitate de 250 m³ ( una utilizând forţa aburilor, iar cealaltă utilizând curentul electric).
Personalul era format din români, cu excepţia personalului tehnic care era format din specialişti străini. Fabrica avea cabinet medical unde se acordau consultaţii şi medicamente gratuite salariaţilor, precum şi băi, ce deserveau personalul.
 
Alte întreprinderi din Cernavoda erau, Fabrica de şuruburi „Japy, Vieillard, Herzog & C-nie”, care producea 300 de vagoane de şuruburi pe an. Capitalul investit era de 500.000 de lei fiind de origine franco-elveţiană. Construcţia a început în anul 1908, fiind finalizată în 1909 şi având 60-100 de muncitori.
  Rafinăria „Columbia” din Cernavodă producea 10.000 de vagoane pe an din diferite derivate ale petrolului. Ea fusese construită în anul 1899, avându-l ca proprietar pe C. Langeveld, ocupând o suprafaţă de 5 hectare şi fiind poziţionată în zona de nord a oraşului, în locaţia „Zăvoiu”.
  Amplasarea unei conducte de petrol pe linia Băicoi – Cernavodă - Constanţa, ale cărei costuri se ridicau la 12.000.000 de lei, avea o lungime totală de 304,4 km. La Cernavodă urmau să fie amplasate 4 rezervoare cu o capacitate de 3.000 m³, iar la punctul terminus, urmau a fi amplasate 5 rezervoare, cu o capacitate de 15.000 m³.
 Constanţa devenea astfel un important centru industrial din Europa acelor vremuri, iar Cernavodă, prin rafinăria „Columbia”, cel mai important centru industrial din Dobrogea.
 
Surse bibliografice:
 
A.N.I.C., Fond Casa Regală, dosar nr. 4/1899
S.J.A.N.C , în prefaţa Fondului Fabricii de Ciment Cernavodă, nr. 131
Idem, Fondul Fabricii de Ciment Cernavodă , dosar nr. 2/1900-1948; dosar nr. 2/1899-1943; dosar nr. 1/1915; dosar nr. 1/1908; dosar nr. 1/1912.
M.D.Ionescu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea, Bucureşti, 1904
Ioan Păunescu, Un colţ dobrogean. Schiţă monografică, Institutul de arte grafice Albania, Constanţa, 1945.
Ioan I. Muşat, Istoricul oraşului Cernavodă, Tipografia Viaţa Literară, Bucureşti, 1938.
Dobrogea ilustrată”, III, nr. 1, aprilie 1912, nr. 2 din mai-iunie 1912;
Adrian Ilie, Cernavodă – Bogazchioi, în „Cuget Liber”, Constanţa, 2-3 decembrie 2006
Idem, Valea Kara-su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Medgidia, 2007
Vasile Stavru Teodorof, Puntea dintre zări. Cernavodă, dragostea mea, Editura Dobrogea, 1996.
 
Surse foto:
 Anuarul dobrogean pe anul 1911. Constanţa şi Tulcea.
 
 
Despre Adrian Ilie

Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti. 
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea. 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România. 


Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (III)
 
Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (II) (galerie foto)
 
#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#Dobrogeaetnică Arheologul D. M. Teodorescu, profesor la Cluj-Napoca, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

21 Nov 2018 159

Comunități etnice alogene stabilite în Dobrogea și la Medgidia. Turcii (II) (galerie foto)

21 Nov 2018 233

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Între filozofie și matematică - Aram Frenkian, vorbitor de sanscrită, născut la Constanța

21 Nov 2018 202

#citeşteDobrogea 152 de ani de la naşterea unui „autentic dobrogean“. Medalie instituită de ZIUA de Constanţa în memoria colonelului Marin Ionescu Dobrogianu

21 Nov 2018 207

#Dobrogeaetnică Prefectul moşier Constantin D. Pariano, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Nov 2018 235

„Dragostea de oameni rămâne perenă…“ Elevii Colegiului Pedagogic „Constantin Brătescu“, impresionaţi de filmul documentar „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“ (galerie foto)

20 Nov 2018 528

ZIUA de Constanţa împlineşte astăzi 18 ani!

20 Nov 2018 411

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Tahsin Gemil, fiul Medgidiei care a făcut istorie din istorie. Primul președinte al UDTTMR (galerie foto)

20 Nov 2018 713

LIVE text Filmul documentar „Adrian V. Rădulescu – ctitorul“, proiectat, azi, la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu“ din Constanţa

19 Nov 2018 452

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Medicul sufletelor, Krikor Pambuccian - „L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită“

19 Nov 2018 362

Bandele de tâlhari suprimate de autoritățile române în Dobrogea anului 1880

19 Nov 2018 883

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

17 Nov 2018 497

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 395

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)

17 Nov 2018 907

Răsfăț culinar și cultural la 140 de ani de Dobrogea! La ce evenimente sunt invitați constănțenii

16 Nov 2018 374

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, Filiala Constanța La școlile din Siminoc și 23 August - sărbătorirea Zilei Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 441

La Mihail Kogălniceanu Noile generații ale comunității turco-tătarilor și aromânilor au cinstit Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 900

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 595

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

16 Nov 2018 499

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 1335

ZIUA de Constanţa vă prezintă „Imnul Centenar“, compus de Ovidiu Komornyik, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretat de vocile de aur ale muzicii uşoare

15 Nov 2018 697

Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)

15 Nov 2018 808

Târg cu produse tradiţionale de Ziua Dobrogei, la Pavilionul Expoziţional. Ce surprize le sunt pregătite constănţenilor (galerie foto)

15 Nov 2018 1044

Primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, mesaj pentru dobrogeni „Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulţi ani, Dobrogea!“

15 Nov 2018 306

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Din Medgidia până la Casa Albă a Statelor Unite - Kemal Karpat, istoric, sociolog şi om de bază pe trei continente

15 Nov 2018 454

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 439

Interviu live de Ziua Dobrogei Imnul Dobrogei, festivalurile Constanței îngropate politic și soarta artistului român pe care îl plângem trei zile și apoi îl uităm (video)

15 Nov 2018 556

Târg de bunătăți la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisil” Năvodari, cu ocazia Zilei Dobrogei (galerie foto)

14 Nov 2018 365

Seară folclorică de Ziua Dobrogei, la Sala Sporturilor din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 348

Ziua Dobrogei Mesaj transmis de Simona Halep

14 Nov 2018 380

De Ziua Dobrogei, mai mulți copaci au fost plantați la granița dintre județele Constanța și Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 768

Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

14 Nov 2018 246

“140 de ani de la Unirea dintre Dobrogea și Patria Mamă, România”, omagiați de Asociația “Dobrogea Unită”(galerie foto)

14 Nov 2018 457

Ziua Dobrogei, desfășurată la Liceul Tehnologic Poarta Albă, județul Constanța (galerie foto)

14 Nov 2018 245

Reuniune afectiv-memorială, închinată Dobrogei, la Şcoala „Ciprian Porumbescu”

14 Nov 2018 801

Ziua Dobrogei, sărbătorită la Monumentul Independenței din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 353

„Bibliografia Dobrogei - 425 a.Hr. - 1928 d.Hr.“, de S. Greavu - Dunăre

14 Nov 2018 189

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 360

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 220

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 599

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 254

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 232

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 359

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 334

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 291

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 254

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 484

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 403

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1184

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 1072