Invitati

#citeșteDobrogea „Industria“ Dobrogei așa cum era la 1900. Județul Tulcea (II)

Continuăm prezentarea „industriei” Dobrogei cu județul Tulcea, la 1900, așa cum a fost ea expusă ministrului Comerțului și Industriei de  președintele Camerei, Ion Berberianu, și de secretarul acesteia, E. Nicolaescu.   

Județul Tulcea. Orașul Tulcea

Acest oraș se prezintă din punctul de vedere industrial foarte înapoeat, locuitorii se ocupă mai mult cu comerciul.
Industriile ce esistă astă-zi sunt:3 mori cu aburi pentru măcinat făină, întrebuințând fie-care câte 4 lucrători, 39 mori de vânt, având fie-care câte 1 lucrător, 1 fabrică cu aburi de fasonat lemne, având 12 lucrători, o fabrică de uleiu cu caii întrebuințând  3 lucrători, 1 fabrică cu aburi de băuturi spirtuoase, având 2 lucrători, 1 mașină cu aburi de scărmănat lână, care are 2 lucrători,2 idem cu cal, având fie-care câte 1 lucrător, 6 cărămidari, întrebuințând fie-care 8 lucrători, 3 fabrici de oale, întrebuințând fie-care câte 3 lucrători, o fabrică de caici și lotci care are 4 lucrători,1 atelier de frângherie având 3 lucrători și idem de trăistărie întrebuințând fie-care câte 10 lucrători, produsul tuturor acestor fabrici nu se poate ști întru cât nu se ține nici o comptabilitate.
În trecut n-a existat nici un fel de industrii.
Industriile ce s-ar putea înființa sunt:
1 fabrică de paste făinoase, 1 fabrică de spirt, jamaică etc. și 1 fabrică de postavuri, având destulă lână pentru atari lucrări.
 
Plasa Tulcea
 
Această plasă se prezintă din punctul de vedere industrial foarte înapoeat, locuitorii se ocupă cu plugăria. Industriile ce esistă în coprinsul plășei sunt: În comunele Cataloiul și Niculițelu, 2 mori cu aburi cu câte un mecanic, al căror produs nu poate fi cunoscut întrucât nu se ține comptabilitate și câte-va mori de vânt și de apă care se conduc de proprietarii lor.
 
Industriile ce au esistat în trecut n-a fost decât industria casnică, care consta în faceri de haine, așternuturi de lână și bumbac pentru trebuințele familiei, astă-zi însă și aceste industrii fiind concurate de produsele importate din străinătate a diminuat și este pe cale de a se neglija cu totul.
Industriile ce s-ar putea înființa sunt:
Două fabrici de preparat conserve de pește, din care una în comuna Satu-nou și alta la urba Mahmudia, localități cari fiind situate pe malul Dunărei, au avantagiul de a transporta produsele pe apă.
Una fabrică (ferăstrău) de fasonat lemne pentru lucru, la comuna Niculițel, unde se află păduri.
Una fabrică de dogărie tot în acea comună.
Trei fabrici de făcut coșuri din mlaje pentru a servi la transportul peștelui, din care una la comuna Satu-nou, alta la Mahmudia și alta la Malcoci. Tot în aceste comune să se înființeze și 4 fabrici, din care una pentru facere de cercuri de alun, pentru coșuri de zarzavat și cărbuni de pământ și trei de făcut rogojini și una fabrică de rudărie (copaei etc.) la comuna Meidanchioi.
 
Plasa Măcin
 
Această plasă se prezintă din punctul de vedere industrial foarte înapoeată, majoritatea populațiunea se ocupă numai cu plugăria și parte cu crescerea vitelor.
În această plasă ca industrii sunt:
În comuna Cerna, una moară cu aburi la care se întrebuințează 3 lucrători și produce lei 1500 anual.
În comuna Greci, asemenea 1 moară cu aburi, având 6 lucrători și producând anual lei 2000.
În comuna urbană Măcin, idem o moară cu aburi care are 3 lucrători și producând lei 6000 anual.
În comuna Satu-nou tot 1 moară cu aburi, având 10 lucrători și producând 5000 lei anual.
În comuna Turcoaia, 2 mori cu aburi, din care una are 3 lucrători și produce 4000 lei anual și alta întrebuințează 4 lucrători, producând anual lei 5000.
În comunele Jijila și Măcin, 12 mori de vânt, având fie-care câte 1 lucrător, producând 6 mori lei 300 anual, iar 6 150 lei anual.
În comuna Măcin 2 fabrici de apă și limonadă gazoasă, întrebuințând fie-care câte 5 lucrători și producând, una 5000 lei anual și alta 1500 lei anual.
Industrii n-au esistat în trecut.
Industriile ce s-ar putea înființa sunt:
La comuna Balabancea, o uzină pentru rafinarea ferului, care se găsește în minele de la acea comună.
În comuna Isaccea, 1 fabrică (ferăstrău) pentru a lucra lemnul brut.
În comuna Jijila și Luncavița câte o moară de aburi pentru măcinat făina.
În comuna urbană Măcin 1 fabrică de cărămidă, 1 de olan, 1 de olărie și 1 tăbăcărie.
În comuna Turcoaia una fabrică de ciment, având cariere cu piatră specială.
 
Plasa Sulina
 
Această plasă se prezintă din punctul de vedere industrial foarte înapoeată, majoritatea populațiunii se ocupă cu agricultura iar parte ca lucrători la puținele pescării ce esistă în această plasă.
Industriile ce esistă în coprinsul plășei sunt:
În comuna urbană Sulina, 1 fabrică (ferăstrău) de tăeat scânduri care întrebuințează 4 lucrători, 1 moară cu aburi, având 5 lucrători producând lei 2000 anual, 1 moară de vânt care are 1 lucrător producând 300 lei anual, și 2 fabrici de apă și limonadă gazoasă, având una 4 lucrători și alta 2 lucrători.
În comuna urbană Chilia-veche, 2 fabrici de uleiu vegetal, care are 2 lucrători, 21 mori de vânt, și 1 moară de apă, a căror patroni sunt și lucrători. Aceste fabrici și mori, producând fie-care câte 300 lei anual.
În comuna Satu-nou, 6 mori de vânt care se conduc de patronii lor, producând fie-care câte 200 leianual.
În comuna Cara-orman, 3 mori de vânt, conducându-se de patronii lor, și produce una lei 350 anual și două câte lei 320 anual.
Industriile ce au esistat în trecut n-au fost altele de cât că femeile române se ocupau cu țesutul pânzei de casă etc. iar femeile ruse și lipovene cu împletitul uneltelor de pescărie.
Industriile ce s-ar putea înființa sunt:
În comunele Cara-orman, Sf. George și Șfiștofca, câte un atelier pentru confecționarea ustensilelor de pescărie, localități cari produc pește.
În comuna urbano Chilia-veche 1 fabrică de cărămidă.
În comuna urbană Sulina 1 fabriăp pentru țesutul rogojânilor.
 
Plasa Babadag
 
Această plasă se prezintă din punctul de vedere industrial, napoiată, căci locuitorii ei se ocupă cu agricultura.
Industriile ce esistă în coprinsul plășei sunt:
În comuna Armutlia, una moară cu aburi de măcinat care întrebuințează trei lucrători, producând lei 6000 anual, una idem de apă, având un lucrător și produce 2000 lei anual.
În comuna Alibechioi, nouă mori de apă, cu câte un lucrător dând un venit anual fie-care 1200 lei, două mori cu aburi la care se întrebuințează, câte 2 lucrători și dând fie-care un venit anual de lei 4000.
În comuna urbană Babadag, una moară cu aburi, pentru măcinat făină, cu 4 petre, având 4 lucrători, un maşinistru, şi 1 comptabil şi produce 70-80 mii lei anual, 4 tăbăcării în care se tăbăceşte piei de tot felul, ca lucrători când funcţionează, sunt câte 10-15 persoane, și aduce un venit anual fie-care lei 15000, trei fabrici de cergi și traiste de păr de capră, în care lucrează câte 2-5 persoane, și producând 3000-5000 lei anual fie-care, și două cărămidării, care întrebuințează  3-6 lucrători, și aducând un venit anual fie-care lei 2000.
În comuna Bașchioi, una moară cu aburi, având 3 lucrători și dând un venit anual de 4000 lei, și 4 mori de apă, care are câte un lucrător dând un venit anual fie-care, lei 1200.
În comuna Cogealac două mori cu aburi, cu câte două perechi de pietre având câte 2 lucrători și producând lei 10000 anual.
La comuna Congaz una moară cu aburi, cu un număr de 3 lucrători producând anual lei 3000.
În comuna Casimcea două mori cu aburi la care se întrebuințează câte 3 lucrători și producând fie-care anuale lei 5000, nouă mori de apă, având câte 2 lucrători aducând un venit anual fie-care 3000 lei, una fabrică de uleiu, care are un lucrător și produce anual lei 1000.
 
În comuna Jurilofca, această comună fiind aproape de Gura Portiței lângă Marea Neagră și Danov un lac mare, se pescuiește de la cea dintâiu în mari cantități, morun, nisetru, chefali etc. iar de la cea d-al douilea, șalău, crap, știucă etc. așa că în această localitate esistă 9 cuptoare în care se afumează, anual aproape 50000 kgr. de pește care se vinde. Dacă în convențiunile încheiate cu diferite state, s-ăr fi prevăzut taxe mai însemnate la producțiunile de afumături aduse din acele state, această comună ar fi procurat pește afumat îndoit de cât acela ce-l procură astăzi.
 
Industrile ce a esistat în trecut, n-a fost altele de cât o fabrică de spirt în comuna Babadag, însă din causă că nu fabrica calitate bună de spirt s-a distrus cu desăvârșire, și industria casnică pentru țesutul pânzei de casă cu răsboaie de tot primitive.
Industriile ce s-ar putea înființa în această plasă sunt:
În comuna Jurilofca, există un lac cu numele Redem, care are stuh, din trestia căreia se poate estrage foarte mult zahăr, care se crede că ar fi egal cu sfecla. Afară de aceasta în apropiere de comună se află păduri de tei a le căror flori are multă esență, cari au prețuri fabuloase de scumpe în străinătate la fabricarea diferitelor parfumuri.
Este dar de dorit ca să se înființeze în această localitate, o fabrică pentru estragerea acestor esențe, care fac parte din industria țărei noastre, în special a Dobrogei.
Cu aceste esplicațiuni terminând espunerea în ce privește partea economică a Dobrogei, vă rog să bine-voiți a primi asigurările înaltei noastre considerații.
p. Președinte I. BERBERIANU.
Secretar, E. NICOLAESCU”
 
Sursa foto: Imaginea reprezintă o ilustrație din cartea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.

Despre Lavinia Dumitraşcu
 
Lavinia Dacia Dumitraşcu s-a născut la Constanţa pe data de 9.12.1966. A fost atrasă, în clasele generale, de gimnastică, a scris poezie, a frecventat cenaclurile constănţene, a publicat în reviste literare şi a luat premii. A ales însă istoria pentru că era fascinată de modul în care scotocea tatăl său, regretatul Gheorghe Dumitraşcu, prin arhive şi biblioteci pentru a „dezgropa“ ceea ce era îngropat şi uitat. A activat ca lector asociat la Universitatea „Ovidius“ Constanţa - Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, iar anterior, ca preparator/lector univ. în cadrul Universităţii „Andrei Şaguna“ din Constanţa. Din 2005 şi până în prezent este muzeograf 1 A în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. 

 
Citește și:
 
#citeşteDobrogea „Industria“ Dobrogei aşa cum era la 1900. Judeţul Constanţa (I)

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea „Istoria Moscheii Carol I“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Jul 2019 1190

#citeșteDobrogea Legendele orașului „Chiustengea“, consemnate de cel mai cunoscut călător turc. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Jun 2019 2333

#citeşteDobrogea Seimeni, o aşezare a seimenilor domneşti

05 Jun 2019 924

#citeșteDobrogea Remember Dumitru Lupu, la 67 de ani de la naștere. Lucrarea sa de suflet, „Adio, Chiustenge“, încă așteaptă

25 May 2019 1156

#citeşteDobrogea „Simplitatea în viaţă este adevărata libertate“. O perspectivă inedită a celui mai important muzician român din toate timpurile

04 May 2019 883

#citeşteDobrogea In Memoriam Georgeta Mărtoiu, teatrolog. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

03 May 2019 764

#citeşteDobrogea Liberalism şi liberali în Dobrogea centrală (III) (galerie foto)

01 May 2019 716

#citeşteDobrogea La mulţi ani, maestre Virgil Andriescu! Omagiu pentru o viaţă dedicată scenei (galerie foto)

26 Apr 2019 930

#citesteDobrogea Centenarul veteran de război Radu Popa - „Treceau gloanțele pe lângă mine și pe lângă cal” (galerie foto)

16 Mar 2019 1270

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 1555

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 1616

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2988

#citeșteDobrogea 146 de ani de la nașterea creatorului școlii geologice românești, Gheorghe Munteanu Murgoci

20 Jul 2018 1426

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

20 Jul 2018 1463

#citesteDobrogea Scriitorul dobrogean Octavian Georgescu sărbătoreşte 81 de ani

23 May 2018 1118