#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (II) (galerie foto)

Primarul Anghel Popescu a deținut două mandate de primar, între 1930-1931 și 1932-1933, pentru perioade scurte, localitatea confruntându-se cu situația crizei economice. Primarul desfășura activități comerciale, fiind un om respectat al localității. Funcția de contabil al primăriei Medgidia a fost deținută de Anghel Curty, ce cunoștea limbile franceză, italiană, greacă, bulgară și turcă. Acesta depunea jurământul în fața primarului Anghel Popescu, la 9 august 1930. Îl regăsim în funcție, semnând o serie de acte ale Primăriei, în anul 1934.





Primăria organizează spațiile comerciale de pe strada Halelor, unde se comercializau produse animaliere și zarzavaturi, iar cele 14 spații urmau a fi închiriate. În anul 1930, dr. Ibrahim Themo va forma o filială a Partidului Poporului, condus de Alexandru Averescu, solicitând și un spațiu de la Primărie.


Primarul Dumitru Șteflea (1931-1932) participase ca soldat și mai apoi ca sergent al contingentului 1904, în Regimentul 34 Infanterie. A luat parte la campania militară de la sud de Dunăre, fiind decorat cu medalia «Avântul Țării» în anul 1913 și la campaniile militare din perioada 1916-1918, fiind decorat cu medalia «Crucea comemorativă a Marelui război. 1916-1918 ». Era căsătorit cu Elena și avea doi copii, pe Mircea și Doina. Avea proprietăți funciare, fiind considerat un important proprietar agricol al urbei. În aceste condiții, având stare materială și o bună imagine în comunitate, va ajunge să dețină și funcția de primar al localității, în dificilii ani ai crizei economice.


Comisia interimară a comunei urbane era compusă în anul 1932 din: Dumitru Șteflea- președinte, Vasile Țața, Dumitru Ioniță, Anton Romila și Emil de Hillerin. Această comisie va aproba bugetul general al orașului. Peste un an, în 1933, funcționari ai Primăriei erau Spiru Tănăsescu Tănase – secretar, Anghel Curty – contabil, Ion V. Stoica – funcționar, Dumitru Mușat – casier comunal, Teodor Cârciova – agent de urmărire. Tot în cadrul instituției lucrau patru gardieni, un veterinar, o moașă, un preot, trei lampagii, un intendent pentru abator și hală, agenți de urmărire, un casier și un arhivar.
După cum se poate observa, exista un aparat funcționăresc însemnat al primăriei, ce se subordona primarului.


În anul 1933 au condus trei primari: Gheorghe Ionașcu, Nicolae Frecea și Gheorghe Rotaru, dovadă a instabilității politice, cauzate de criza economică și de efectele acesteia pe termen lung.
Anul 1933 este considerat un an de vârf al crizei economice la Medgidia. Criza economică va afecta și viața politică a orașului, înregistrându-se o instabilitate politică și numirea a trei primari într-un singur an, pentru perioade scurte. Meseriașii și comercianții au încercat cu toate puterile să depășească situația de criză, organizându-se în asociații și corporații care să le apere interesele. Târgul Panairului se organiza și reușea să salveze comercianții de la faliment și închiderea prăvăliilor.


În anul 1933, Radu Ciutacu, ce deținea funcția de șofer mecanic, solicita angajare pe autoturismele Primăriei, mărcile Ford și Fiat. Prezența celor două automobile în proprietatea Primăriei demonstrează potențialul financiar al instituției. O parte din aceste venituri proveneau din închirierea tarabelor din târg și fuseseră achiziționate anterior declanșării crizei economice.


Director al gimnaziului din localitate era Vasile Vasilescu, ce avea cuvântul de deschidere a serbării școlare din anul 1933. După piesele de teatru «De râs și de plâns», «Două surde», «Unirea» ș.a., au fost acordate premiile de către vicepreședintele comitetului școlar I. Mitache. La festivitatea de deschidere erau prezenți și reprezentanții autorităților locale.
Din Adunarea Comitetului Județean, al organizației agrare făceau parte Ioan Oancea și Stan Sorescu, cel din urmă fiind un agricultor important din Medgidia, fost primar al urbei, ce devine membru al Partidului Național Agrar.


Putem conchide prin a spune că perioada 1930-1933 a fost marcată de instabilitate politică, de schimbări dese ale primarilor și de înregistrarea unor probleme de ordin economic pentru locuitorii urbei.


Surse bibliografice:


S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 2/1922-1949; Dosar 7/1935; Dosar 5/1933
Stoica Lascu, Aspecte privind prezența organizațiilor partidelor burgheze în județul Constanța (1918-1938), în “Pontica”, XVII, Constanța, 1984
Adrian Ilie, Târgul Panairului sau sărbătoarea Sfântului Dumitru, în Ziua de Constanța, 18 octombrie 2017.
Farul, an I, nr.16, 17 iulie 1933
Idem, an. I, nr. 18, din 26 august 1933
Registrul cazier al demobilizaților, volumul I, 1919 (Colecția George Neacșu).
Adrian Ilie, Primarii Medgidiei. Creștini și musulmani, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017


Despre Adrian Ilie


Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:


#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (I)