Invitati

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (I) Satul cu ruine, Vizitatorul danez, Umbra holerei, Hangiul şi lupii, Venirea englezilor

În prima jumătate a veacului al XIX-lea, vechiul oraş antic Tomis - devenit în eră bizantină Constantia şi sub stăpânire otomană Kustenge (Kiustenge, Kostence, Kustendje - alte forme) - a fost la un singur pas de dispariţie. Vremurile erau extrem de tulburi, Dobrogea era răvăşită de sângeroasele războaie ruso-turce iar Constanţa avusese foarte mult de suferit de pe urma acestor confruntări, devenind un sat amărât, străjuit de ruine care abia dacă mai aminteau de extraordinara şi milenara istorie a locului. 
 
Războiul ruso-turc din 1828-1829 şi pacea ce i-a urmat (de la Adrianopole) conduc la distrugerea tuturor fortificaţiilor otomane din Dobrogea. La fel se întâmplă şi cu Kustenge, oraş asediat şi cucerit de ruşi şi care rămâne fără zidurile impunătoare de apărare de altădată.
 
Într-o zi de vară a anului 1840, scriitorul danez Hans Christian Andersen (venit de la Constantinopole) poposeşte  la Kustenge, unde rămâne câteva zile. El va povesti ulterior în memoriile sale (publicate în 1855) că localitatea era formată din "case sărăcăcioase şi dărăpănate aşezate de o parte şi de alta unei străzi late cât palma". Andersen a fost şocat de "tristeţea şi singurătatea caselor cu balcoane atârnate de-a lungul străzilor, sprijinite cu o bârnă sau cu o scândură de lemn ca să nu cadă".
Kustenge este la această dată un sat cu populaţie majoritar musulmană iar turcii pe care Andersen îi întâlneşte sunt indiferenţi faţă de străinii ajunşi în localitatea lor. Andersen scrie că ei îşi văd nepăsători de fumatul de ciubuce şi de cafele lor şi că adesea aceşti „bărbaţi în toată firea, cu bărbi lungi, turbane şi încălţări din piele de oaie, adunau de pe stradă balega lăsată de vite pentru a face focul din ea“.
 
Constanţa otomană îl şochează pe danez, care atunci când debarcase în port, călcase pe o coloană impunătoare din granit roşu, care în vechime fusese cu siguranţă folosită ca parte dintr-un templu antic. Portul Constanţa este şi el mic, nesigur şi la rândul său cu ruine (ale unor cheiuri genoveze ce datau din sec.XIII, pe când navigatorii italieni primiseră de la bizantini monopol comercial în Marea Neagră).
 
Andersen mai scrie în memoriile sale că a fost cazat la singurul hotel din oraş, deţinut de văduva unui armean. La acest hotel îl dusese proprietarul singurului han din oraş, un croat pe nume Toma Radicevici. Acest Radicevici era angajatul unei companii austriece şi se îngrijea de singurul far rămas în picioare după distrugerile din războaie. Radicevic făcea zilnic focul la Far şi când rămânea fără combustibil, folosea seu de oaie. Croatul i-a povestit lui Andersen că iarna, uneori intrau în sat haite de lupi iar el era forţat să meargă la far însoţit de ajutoare înarmate cu puşti şi săbii.
 
În Constanţa există şi astăzi o frumoasă legendă urbană, potrivit căreia Andersen s-ar fi îndrăgostit la Kustenge de actuala Stradelă a Vânturilor, pe care apoi ar fi descris-o într-una din scrierile sale ("Fetiţa cu chibrituri"). Este, din păcate însă, doar un mit, întrucât la 1840, Stradela nu exista, aceasta apărând abia în primii ani ai sec.XX (1902-1903), după o sistematizare a urbei Constanţa. Chiar şi aşa rămâne o frumoasă legendă...
 
Andersen a rămas câteva zile la Kustenge apoi a plecat cu un convoi de căruţe până la Bogazchioi (Satul de la Vărsare - Cernavodă de azi). De aici s-a urcat pe un vapor al Companiei Lloyd, care  a plecat apoi în amonte, spre Budapesta şi Viena.
 
Aşa cum spuneam, amintirile lui Andersen au fost publicate în anul 1855, la 15 ani de la vizita sa la Kustenge. Timpul nu a schimbat însă prea multe în acest interval. Ca şi cum nu ar fi fost deja o aşezare ruinată, în perioada 1853-1856, Kustenge primeşte alte noi lovituri. Dobrogea este iarăşi scena unui război (Războiul Crimeii - oct.1853-feb.1856), purtat de Imperiul Otoman (aliat cu Franţa şi Anglia) împotriva Rusiei Țariste.
 
În iunie 1854, impresionante forţe franco-engleze (peste 50.000 de soldaţi) debarcă la Varna, pentru a veni în ajutorul aliaţilor turci, care fuseseră deja atacaţi de ruşi la Silistra. Este o vară caniculară, pământurile sunt pustiite de război iar apa de băut este foarte puţină. O divizie franceză condusă de generalul de brigadă Charles Marie Esprit Espinasse porneşte spre Constanţa. Pe drum nu găseşte apă de băut, iar holera începe deja să producă victime printre oamenii săi. Este însă doar începutul tragediei, numărul morţilor este încă mic.
Espinasse se opreşte pe 28 iulie la Palazu, pe malul lacului Siutghiol, dar apa de aici nu rezolvă problemele. În fiecare zi, mor tot mai mulţi soldaţi aşa că generalul decide să se retragă la Kustenge, de unde îşi poate trimite bolnavii, cu vasul "Pluton", înapoi la Varna.
 
Pe 1 şi 2 august 1854, la Kustenge sunt înregistraţi 1300, respectiv 900 de morţi din cauza holerei. Cei mai mulţi vor fi înhumaţi în gropi comune, pe malul mării... Osemintele lor vor fi descoperite după decenii (în 1892 şi în 1902), atunci când în Constanţa modernă se vor construi Cazinul (1892) şi ulterior Cazinoul Comunal. Și astăzi, amintirea francezilor răpuşi de holeră este păstrată prin obeliscul memorial aflat în Cimitirul Comunal.
 
Războiul Crimeii este devastator pentru Dobrogea şi implicit pentru Constanţa. Paradoxal însă, deznodământul acestui conflict va avea şi aspecte benefice în ceea ce priveşte istoria Constanţei. Aliaţii turco-francezo-englezi câştigă războiul şi reuşesc să obţină numeroase beneficii în urma Tratatului de la Paris. Spre exemplu, ruşii pierd controlul dorit asupra Principatelor Române iar acest lucru va face posibilă ulterior Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, sub Alexandru Ioan Cuza.
 
După Tratatul de la Paris este decretată libera circulaţie pe Dunăre şi Marea Neagră şi se înfiinţează Comisia Europeană a Dunării, cu sediul la Sulina.
Toate statele vestice sunt dornice să facă afaceri la Gurile Dunării şi în Dobrogea, aducând cereale din zonă sau din ţările române. Regatul Marii Britanii este cel mai interesat de cereale, mai ales că trecuse încă din 1847 printr-o mare secetă şi invazie de insecte care îi afectaseră propriile culturi. Importul cerealelor devine aşadar o mare prioritate pentru englezi.
 
Aşa se naşte ideea unor afacerişti britanici, printre care se numără şi inginerul John Trevor Barkley, de a prelua un port dobrogean, unde să îmbarce cereale aduse din Principatele Române. Englezii îşi formează societatea DBSR (Danube Black Sea Railway) şi cer Imperiului Otoman dreptul de a construi calea ferată Cernavodă (Bogazchioi) - Constanţa (Kustenge) precum şi dreptul de a administra portul Kustenge.
 
Sultanul Abdul Medgid acceptă propunerea englezilor şi în septembrie 1857 le oferă concesiunea pe calea ferată şi pe portul Kustenge pentru o perioadă de 99 de ani (de la data dării în funcţiune a liniei feroviare)...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Colonelul M Ionescu Dobrogianu - Tomis - Constanţa, monografie 1931
MD Ionescu - Dobrogia în pragul veacului al XIX-lea, 1904
Petre Covacef - Onomastica străzilor din Constanţa, Ex Ponto 2010
Petre Covacef - Povestea Farului Genovez
Doina Păuleanu - Cazinoul din Constanţa, boemă, loisir şi patrimoniu european
 
Imaginile reprezintă ilustraţii din monografia „Tomi Constanţa“, a col. Marin Ionescu-Dobrogianu. Puteți vizualiza toate imaginile din această carte accesând Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 

Despre Cristian Cealera

 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895? Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

„Tomi - Constanța“, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu, 1931 

„Dobrogia în pagul veacului al XX-lea, de M.D. Ionescu“

 
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#Dobrogeaetnică Prefectul moşier Constantin D. Pariano, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Nov 2018 213

„Dragostea de oameni rămâne perenă…“ Elevii Colegiului Pedagogic „Constantin Brătescu“, impresionaţi de filmul documentar „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“ (galerie foto)

20 Nov 2018 416

ZIUA de Constanţa împlineşte astăzi 18 ani!

20 Nov 2018 369

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Tahsin Gemil, fiul Medgidiei care a făcut istorie din istorie. Primul președinte al UDTTMR (galerie foto)

20 Nov 2018 568

LIVE text Filmul documentar „Adrian V. Rădulescu – ctitorul“, proiectat, azi, la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu“ din Constanţa

19 Nov 2018 441

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Medicul sufletelor, Krikor Pambuccian - „L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită“

19 Nov 2018 349

Bandele de tâlhari suprimate de autoritățile române în Dobrogea anului 1880

19 Nov 2018 817

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

17 Nov 2018 492

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 388

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)

17 Nov 2018 878

Răsfăț culinar și cultural la 140 de ani de Dobrogea! La ce evenimente sunt invitați constănțenii

16 Nov 2018 368

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, Filiala Constanța La școlile din Siminoc și 23 August - sărbătorirea Zilei Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 436

La Mihail Kogălniceanu Noile generații ale comunității turco-tătarilor și aromânilor au cinstit Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 894

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 590

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

16 Nov 2018 493

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 1243

ZIUA de Constanţa vă prezintă „Imnul Centenar“, compus de Ovidiu Komornyik, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretat de vocile de aur ale muzicii uşoare

15 Nov 2018 686

Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)

15 Nov 2018 797

Târg cu produse tradiţionale de Ziua Dobrogei, la Pavilionul Expoziţional. Ce surprize le sunt pregătite constănţenilor (galerie foto)

15 Nov 2018 1037

Primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, mesaj pentru dobrogeni „Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulţi ani, Dobrogea!“

15 Nov 2018 300

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Din Medgidia până la Casa Albă a Statelor Unite - Kemal Karpat, istoric, sociolog şi om de bază pe trei continente

15 Nov 2018 450

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 433

Interviu live de Ziua Dobrogei Imnul Dobrogei, festivalurile Constanței îngropate politic și soarta artistului român pe care îl plângem trei zile și apoi îl uităm (video)

15 Nov 2018 549

Târg de bunătăți la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisil” Năvodari, cu ocazia Zilei Dobrogei (galerie foto)

14 Nov 2018 359

Seară folclorică de Ziua Dobrogei, la Sala Sporturilor din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 344

Ziua Dobrogei Mesaj transmis de Simona Halep

14 Nov 2018 375

De Ziua Dobrogei, mai mulți copaci au fost plantați la granița dintre județele Constanța și Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 764

Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

14 Nov 2018 245

“140 de ani de la Unirea dintre Dobrogea și Patria Mamă, România”, omagiați de Asociația “Dobrogea Unită”(galerie foto)

14 Nov 2018 455

Ziua Dobrogei, desfășurată la Liceul Tehnologic Poarta Albă, județul Constanța (galerie foto)

14 Nov 2018 244

Reuniune afectiv-memorială, închinată Dobrogei, la Şcoala „Ciprian Porumbescu”

14 Nov 2018 782

Ziua Dobrogei, sărbătorită la Monumentul Independenței din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 352

„Bibliografia Dobrogei - 425 a.Hr. - 1928 d.Hr.“, de S. Greavu - Dunăre

14 Nov 2018 184

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 356

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 217

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 598

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 249

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 231

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 357

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 333

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 290

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 251

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 479

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 400

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1168

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 1061

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 361

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 792

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4644

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 391