Invitati

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (I) Satul cu ruine, Vizitatorul danez, Umbra holerei, Hangiul şi lupii, Venirea englezilor

În prima jumătate a veacului al XIX-lea, vechiul oraş antic Tomis - devenit în eră bizantină Constantia şi sub stăpânire otomană Kustenge (Kiustenge, Kostence, Kustendje - alte forme) - a fost la un singur pas de dispariţie. Vremurile erau extrem de tulburi, Dobrogea era răvăşită de sângeroasele războaie ruso-turce iar Constanţa avusese foarte mult de suferit de pe urma acestor confruntări, devenind un sat amărât, străjuit de ruine care abia dacă mai aminteau de extraordinara şi milenara istorie a locului. 
 
Războiul ruso-turc din 1828-1829 şi pacea ce i-a urmat (de la Adrianopole) conduc la distrugerea tuturor fortificaţiilor otomane din Dobrogea. La fel se întâmplă şi cu Kustenge, oraş asediat şi cucerit de ruşi şi care rămâne fără zidurile impunătoare de apărare de altădată.
 
Într-o zi de vară a anului 1840, scriitorul danez Hans Christian Andersen (venit de la Constantinopole) poposeşte  la Kustenge, unde rămâne câteva zile. El va povesti ulterior în memoriile sale (publicate în 1855) că localitatea era formată din "case sărăcăcioase şi dărăpănate aşezate de o parte şi de alta unei străzi late cât palma". Andersen a fost şocat de "tristeţea şi singurătatea caselor cu balcoane atârnate de-a lungul străzilor, sprijinite cu o bârnă sau cu o scândură de lemn ca să nu cadă".
Kustenge este la această dată un sat cu populaţie majoritar musulmană iar turcii pe care Andersen îi întâlneşte sunt indiferenţi faţă de străinii ajunşi în localitatea lor. Andersen scrie că ei îşi văd nepăsători de fumatul de ciubuce şi de cafele lor şi că adesea aceşti „bărbaţi în toată firea, cu bărbi lungi, turbane şi încălţări din piele de oaie, adunau de pe stradă balega lăsată de vite pentru a face focul din ea“.
 
Constanţa otomană îl şochează pe danez, care atunci când debarcase în port, călcase pe o coloană impunătoare din granit roşu, care în vechime fusese cu siguranţă folosită ca parte dintr-un templu antic. Portul Constanţa este şi el mic, nesigur şi la rândul său cu ruine (ale unor cheiuri genoveze ce datau din sec.XIII, pe când navigatorii italieni primiseră de la bizantini monopol comercial în Marea Neagră).
 
Andersen mai scrie în memoriile sale că a fost cazat la singurul hotel din oraş, deţinut de văduva unui armean. La acest hotel îl dusese proprietarul singurului han din oraş, un croat pe nume Toma Radicevici. Acest Radicevici era angajatul unei companii austriece şi se îngrijea de singurul far rămas în picioare după distrugerile din războaie. Radicevic făcea zilnic focul la Far şi când rămânea fără combustibil, folosea seu de oaie. Croatul i-a povestit lui Andersen că iarna, uneori intrau în sat haite de lupi iar el era forţat să meargă la far însoţit de ajutoare înarmate cu puşti şi săbii.
 
În Constanţa există şi astăzi o frumoasă legendă urbană, potrivit căreia Andersen s-ar fi îndrăgostit la Kustenge de actuala Stradelă a Vânturilor, pe care apoi ar fi descris-o într-una din scrierile sale ("Fetiţa cu chibrituri"). Este, din păcate însă, doar un mit, întrucât la 1840, Stradela nu exista, aceasta apărând abia în primii ani ai sec.XX (1902-1903), după o sistematizare a urbei Constanţa. Chiar şi aşa rămâne o frumoasă legendă...
 
Andersen a rămas câteva zile la Kustenge apoi a plecat cu un convoi de căruţe până la Bogazchioi (Satul de la Vărsare - Cernavodă de azi). De aici s-a urcat pe un vapor al Companiei Lloyd, care  a plecat apoi în amonte, spre Budapesta şi Viena.
 
Aşa cum spuneam, amintirile lui Andersen au fost publicate în anul 1855, la 15 ani de la vizita sa la Kustenge. Timpul nu a schimbat însă prea multe în acest interval. Ca şi cum nu ar fi fost deja o aşezare ruinată, în perioada 1853-1856, Kustenge primeşte alte noi lovituri. Dobrogea este iarăşi scena unui război (Războiul Crimeii - oct.1853-feb.1856), purtat de Imperiul Otoman (aliat cu Franţa şi Anglia) împotriva Rusiei Țariste.
 
În iunie 1854, impresionante forţe franco-engleze (peste 50.000 de soldaţi) debarcă la Varna, pentru a veni în ajutorul aliaţilor turci, care fuseseră deja atacaţi de ruşi la Silistra. Este o vară caniculară, pământurile sunt pustiite de război iar apa de băut este foarte puţină. O divizie franceză condusă de generalul de brigadă Charles Marie Esprit Espinasse porneşte spre Constanţa. Pe drum nu găseşte apă de băut, iar holera începe deja să producă victime printre oamenii săi. Este însă doar începutul tragediei, numărul morţilor este încă mic.
Espinasse se opreşte pe 28 iulie la Palazu, pe malul lacului Siutghiol, dar apa de aici nu rezolvă problemele. În fiecare zi, mor tot mai mulţi soldaţi aşa că generalul decide să se retragă la Kustenge, de unde îşi poate trimite bolnavii, cu vasul "Pluton", înapoi la Varna.
 
Pe 1 şi 2 august 1854, la Kustenge sunt înregistraţi 1300, respectiv 900 de morţi din cauza holerei. Cei mai mulţi vor fi înhumaţi în gropi comune, pe malul mării... Osemintele lor vor fi descoperite după decenii (în 1892 şi în 1902), atunci când în Constanţa modernă se vor construi Cazinul (1892) şi ulterior Cazinoul Comunal. Și astăzi, amintirea francezilor răpuşi de holeră este păstrată prin obeliscul memorial aflat în Cimitirul Comunal.
 
Războiul Crimeii este devastator pentru Dobrogea şi implicit pentru Constanţa. Paradoxal însă, deznodământul acestui conflict va avea şi aspecte benefice în ceea ce priveşte istoria Constanţei. Aliaţii turco-francezo-englezi câştigă războiul şi reuşesc să obţină numeroase beneficii în urma Tratatului de la Paris. Spre exemplu, ruşii pierd controlul dorit asupra Principatelor Române iar acest lucru va face posibilă ulterior Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, sub Alexandru Ioan Cuza.
 
După Tratatul de la Paris este decretată libera circulaţie pe Dunăre şi Marea Neagră şi se înfiinţează Comisia Europeană a Dunării, cu sediul la Sulina.
Toate statele vestice sunt dornice să facă afaceri la Gurile Dunării şi în Dobrogea, aducând cereale din zonă sau din ţările române. Regatul Marii Britanii este cel mai interesat de cereale, mai ales că trecuse încă din 1847 printr-o mare secetă şi invazie de insecte care îi afectaseră propriile culturi. Importul cerealelor devine aşadar o mare prioritate pentru englezi.
 
Aşa se naşte ideea unor afacerişti britanici, printre care se numără şi inginerul John Trevor Barkley, de a prelua un port dobrogean, unde să îmbarce cereale aduse din Principatele Române. Englezii îşi formează societatea DBSR (Danube Black Sea Railway) şi cer Imperiului Otoman dreptul de a construi calea ferată Cernavodă (Bogazchioi) - Constanţa (Kustenge) precum şi dreptul de a administra portul Kustenge.
 
Sultanul Abdul Medgid acceptă propunerea englezilor şi în septembrie 1857 le oferă concesiunea pe calea ferată şi pe portul Kustenge pentru o perioadă de 99 de ani (de la data dării în funcţiune a liniei feroviare)...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Colonelul M Ionescu Dobrogianu - Tomis - Constanţa, monografie 1931
MD Ionescu - Dobrogia în pragul veacului al XIX-lea, 1904
Petre Covacef - Onomastica străzilor din Constanţa, Ex Ponto 2010
Petre Covacef - Povestea Farului Genovez
Doina Păuleanu - Cazinoul din Constanţa, boemă, loisir şi patrimoniu european
 
Imaginile reprezintă ilustraţii din monografia „Tomi Constanţa“, a col. Marin Ionescu-Dobrogianu. Puteți vizualiza toate imaginile din această carte accesând Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 

Despre Cristian Cealera

 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895? Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

„Tomi - Constanța“, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu, 1931 

„Dobrogia în pagul veacului al XX-lea, de M.D. Ionescu“

 
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Ineditul ghid turistic al Tulcei de la 1958 (galerie foto)

22 Sep 2018 23

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Florin Stan - „Prof. univ. dr. Adrian Rădulescu făcea să prindă viaţă viaţa de demult...“ (galerie foto)

22 Sep 2018 21

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Istoricul Adrian Rădulescu şi legăturile cu viaţa spirituală a Tomisului (galerie foto)

21 Sep 2018 667

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Adrian Bavaru - „Câţi dintre cei care s-au perindat la conducerea oraşului sau a judeţului Constanţa au reuşit să mai ctitorească precum Adrian Rădulescu?“ (galerie foto)

20 Sep 2018 914

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 737

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 722

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 679

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1298

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 605

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 835

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 710

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 127

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1387

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 747

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 763

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1183

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 572

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 703

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 860

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1228

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 878

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 765

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 1023

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1570

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2217

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 2983

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 727

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1067

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1353

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 899

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 1993

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1304

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1039

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4338

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 925

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 923

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 568

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 943

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 556

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1109

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1463

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1139

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 808

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2429

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 806

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 2003

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4862

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 769

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1866

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1413