Invitati

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (II) Renaşterea oraşului, Casele engleze, Farul lui Aslan şi alte edificii moderne (galerie foto)

Dobrogea a fost provincie otomană până în 1878, dar, după 1856, când se încheie Războiul Crimeii, statele vestice profită de potenţialul economic şi reuşesc să desfăşoare operaţiuni comerciale extrem de profitabile. Astfel, la Sulina se naşte Comisia Europeană a Dunării, care va transforma acest vechi sat de pescari greci într-un porto-franco ce devine un adevărat El Dorado pentru negustorii din întreaga Europă şi nu numai.
 
Încă numită Kustenge, Constanţa se dezvoltă şi ea, tot ca urmare a intereselor occidentale în exploatarea zonei dunăreano-pontice. Englezii obţin concesiunea Portului pe o perioadă de 99 de ani şi construiesc calea ferată Cernavodă - Kustenge. Cerealele din principatele române sunt aduse cu trenul în micul port tomitan şi încărcate pe vase pentru a merge în Albionul dornic de grâne. La Constanţa, în 1860 este deja dată în funcţiune Gara oraşului (care va funcţiona un veac, până în 1960).
 
Trebuie să recunoaştem că, indiferent de motivele economice oneroase pe care le-au avut, englezii au salvat practic oraşul Constanţa, prin preluarea Portului şi prin construirea căii ferate cu punct terminus Cernavodă. În următoarele două decenii, britanicii au transformat vechiul sat de păstori musulmani într-un orăşel cu viaţă cosmopolită, într-o urbe cu activitate economică intensă. Aceste realizări au reprezentat temelia reconstrucţiei ulterioare realizate de statul român, după anul 1878.
 
Englezii s-au apucat imediat de crearea unui port potrivit necesităţilor lor. Astfel, au efectuat reparaţii, au adâncit portul ruinat al genovezilor şi au creat o radă în care vasele să nu mai fie în bătaia vântului necruţător. DBSR (Danube Black Sea Railway) a construit în scurt timp un atelier al căilor ferate, magazii de piatră pentru cereale, birouri şi case pentru funcţionarii săi. Astfel de edificii să găsesc şi lângă gară, dar mai ales în Peninsulă, pe coasta de deasupra portului. Toate construcţiile lor sunt trainice, din piatră, în mare contrast cu bordeiele autohtonilor.
 
Diverşi călători străini ajunşi la Kustenge în jurul anului 1860 vorbesc despre un orăşel de 3-4.000 de locuitori, din care câteva sute sunt comercianţi greci. Oraşul se dezvoltă în fiecare an, iar MD Ionescu scrie că în 1867 număra deja peste 6.000 de locuitori. El scrie şi despre 400 de case ale englezilor, dar. potrivit specialiştilor contemporani, cifra este exagerată.
 
După cinci ani, în 1872, un membru al Societăţii de Geografie din Paris, E. Isambert, menţionează că urbea Kustenge este reşedinţă de kaza din sangeacul Varna şi că aici, pe lângă englezi şi musulmani, trăiesc şi aproximativ de 1.000 de greci, care se ocupă de comerţ.
 
Întrucât apa de băut a fost mereu o problemă, englezii aduc în vagoane cisterne cu apă proaspătă, tocmai de la Murfatlar. De asemenea, din porunca expresă a sultanului reformator Abdul Aziz, în 1864 este creată şi Cişmeaua de la marginea oraşului (azi, punctul La Cişmea - spre Ovidiu), unde fusese captată o sursă veche de apă potabilă. De aici, sacagiii aduceau zilnic apă proaspătă pentru nevoile urbei. Aceluiaşi Abdul Aziz i se datorează şi ridicarea geamiei Hunchiar (sau Azizie - a lui Abdul Aziz), în anii 1867-1868. Tot el acceptă cererea comunităţii greceşti de a construi biserica Metamorphosis (Schimbarea la Faţă), prima biserică a creştinilor din Constanţa, începută în 1862, terminată în 1867 şi inaugurată în 1868 (an de finalizare trecut oficial pe faţada clădirii).
 
Aşa cum arată şi Petre Covacef într-unul din capitolele cărţii sale „Onomastica străzilor din Constanţa“, Kustenge devine un oraş luminat cu 23 de lămpi de petrol. Devine un oraş sigur, pentru că englezii, cu acordul administraţiei otomane, investesc în crearea unui serviciu de pază şi protecţie. Acest lucru pune capăt acţiunilor de jaf pe care, până atunci, le făcuseră cerchezii stabiliţi în diverse sate ale Dobrogei.
 
La 1867, cei peste 6.000 de locuitori sunt împărţiţi în cinci mari cartiere, create după naţionalitatea lor. Astfel, există cartierul englezilor, al evreilor, al grecilor, al armenilor şi al turcilor. În afara oraşului, dincolo de ruinele zidurilor de incintă, se aflau colibe ale păstorilor tătari.
 
Românii şi bulgarii locuiau în cartierul turcesc, în timp ce mahalalele celorlalte neamuri pot fi identificate, parţial, şi astăzi (ex. - evreiesc - lângă Sinagogă, armenesc şi grecesc - despărţite de Stradela Vânturilor, în pantă mergând spre mare).
 
Casele englezilor nu mai există astăzi, majoritatea fiind dărâmate în cadrul sistematizărilor din perioada interbelică (anii 20 şi iulie 1930 - potrivit sursei MD Ionescu).
 
Am amintit în prima parte de hangiul croat Toma Radicevici, cel care i-a fost ghid lui Hans Christian Andersen la Kustenge, în 1840. După aproximativ 15 ani (tocmai când Andersen îşi scria memoriile) la Kustenge ajunge un alt străin. Este un inginer francez de origine armeană pe nume Artin Aslan. Acesta luptase în Războiul Crimeii, fusese rănit şi se lăsase la vatră. Artin Aslan s-a îndrăgostit de una din fiicele lui Radicevici, s-a căsătorit cu ea şi a rămas la Kustenge. El se angajează la DBSR şi proiectează construcţia Farului Genovez, care e terminat în 1861. Se numeşte astfel pentru că se presupune că ar fi fost ridicat pe locul unde în Evul Mediu genovezii ar fi construit şi ei un far. Potrivit unor surse, Artin Aslan ar fi fratele lui Mărgărit Aslan, armean stabilit la Brăila şi care este nimeni altul decât tatăl celebrei Ana Aslan, geniul medical al geriatriei.
 
În 1861, la Constanţa ajunge un deputat pe nume Constantin T. Georgescu, membru în Adunarea Constituantă a Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta, însoţit de doi amici, vine la Kustenge într-o vacanţă ce va dura 18 zile. Drumul dus, de la Bucureşti la Kustenge, durează însă trei zile: pleacă din capitală şi se cazează la Călăraşi. A doua zi trece Dunărea cu bacul la Silistra, unde rămâne o noapte, pentru că aşteaptă să vină vaporul. Se îmbarcă în dimineaţa zilei de 17 august pe un vas poştal care îi duce până la Cernavoda. Aici vor coborî şi vor lua trenul ce îi aduce în 2 ore la Kustenge.
 
Constantin T. Georgescu se cazează la hotelul Companiei Engleze, aflat pe strada Elenă, actuală Titulescu. Este fostul hotel Danubius (cca 1850, ulterior Metropol), pe locul căruia azi avem frumoasa Casă Theiler.
 
El scrie despre oraş, dar aminteşte şi un aspect mai puţin plăcut legat de „domnia“ englezilor la Kustenge. Astfel, deputatul va menţiona ulterior în memoriile sale: „Am văzut ruinele cetăţii Tomis. Aici, englezii de la căile ferate au săpat toate zidurile cetăţii şi cimitirului din care au scos multe pietrării şi cele de deasupra mormintelor, din care au mai lăsat câteva“...
 
Cuvintele lui Georgescu reflectă realitatea: aşa cum au făcut în întreaga lume, englezii au luat de la Kustenge numeroase vestigii antice, pe care le-au trimis în marile muzee de acasă. Chiar şi astăzi, în inventarul de la Brittish Museum se regăsesc numeroase inscripţii şi monumente luate de britanici din siturile arheologice dobrogene....
 
(Va urma)
 
Bibliografie 
 
Colonelul M Ionescu Dobrogianu - Tomis - Constanţa, monografie 1931
MD Ionescu - Dobrogia în pragul veacului al XIX-lea, 1904
Petre Covacef - Onomastica străzilor din Constanţa, Ex Ponto 2010
Petre Covacef - Povestea Farului Genovez
Doina Păuleanu - Cazinoul din Constanţa, boemă, loisir şi patrimoniu european

Despre Cristian Cealera

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (I) Satul cu ruine, Vizitatorul danez, Umbra holerei, Hangiul şi lupii, Venirea englezilor
 
„Tomi - Constanța“, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu, 1931 

„Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, de M.D. Ionescu“

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (II) Primele încercări şi salvatorul Saligny

24 Sep 2018 725

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Rădulescu „simţea“ potenţialul unor situri. Povestea fortificaţiei doriene recompuse în 25 de ani (galerie foto)

24 Sep 2018 457

Ineditul ghid turistic al Tulcei de la 1958 (galerie foto)

22 Sep 2018 752

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Florin Stan - „Prof. univ. dr. Adrian Rădulescu făcea să prindă viaţă viaţa de demult...“ (galerie foto)

22 Sep 2018 565

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Istoricul Adrian Rădulescu şi legăturile cu viaţa spirituală a Tomisului (galerie foto)

21 Sep 2018 822

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Adrian Bavaru - „Câţi dintre cei care s-au perindat la conducerea oraşului sau a judeţului Constanţa au reuşit să mai ctitorească precum Adrian Rădulescu?“ (galerie foto)

20 Sep 2018 1077

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 788

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 770

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 736

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1355

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 622

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 855

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 724

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 129

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1409

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 761

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 777

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1205

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 587

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 714

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 907

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1247

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 894

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 777

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 1048

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1585

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2231

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 3149

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 731

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1104

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1373

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 905

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 2009

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1318

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1084

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4360

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 934

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 931

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 570

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 944

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 565

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1116

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1469

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1149

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 813

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2492

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 811

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 2012

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4873

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 779