Invitati

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (II) Renaşterea oraşului, Casele engleze, Farul lui Aslan şi alte edificii moderne (galerie foto)

Dobrogea a fost provincie otomană până în 1878, dar, după 1856, când se încheie Războiul Crimeii, statele vestice profită de potenţialul economic şi reuşesc să desfăşoare operaţiuni comerciale extrem de profitabile. Astfel, la Sulina se naşte Comisia Europeană a Dunării, care va transforma acest vechi sat de pescari greci într-un porto-franco ce devine un adevărat El Dorado pentru negustorii din întreaga Europă şi nu numai.
 
Încă numită Kustenge, Constanţa se dezvoltă şi ea, tot ca urmare a intereselor occidentale în exploatarea zonei dunăreano-pontice. Englezii obţin concesiunea Portului pe o perioadă de 99 de ani şi construiesc calea ferată Cernavodă - Kustenge. Cerealele din principatele române sunt aduse cu trenul în micul port tomitan şi încărcate pe vase pentru a merge în Albionul dornic de grâne. La Constanţa, în 1860 este deja dată în funcţiune Gara oraşului (care va funcţiona un veac, până în 1960).
 
Trebuie să recunoaştem că, indiferent de motivele economice oneroase pe care le-au avut, englezii au salvat practic oraşul Constanţa, prin preluarea Portului şi prin construirea căii ferate cu punct terminus Cernavodă. În următoarele două decenii, britanicii au transformat vechiul sat de păstori musulmani într-un orăşel cu viaţă cosmopolită, într-o urbe cu activitate economică intensă. Aceste realizări au reprezentat temelia reconstrucţiei ulterioare realizate de statul român, după anul 1878.
 
Englezii s-au apucat imediat de crearea unui port potrivit necesităţilor lor. Astfel, au efectuat reparaţii, au adâncit portul ruinat al genovezilor şi au creat o radă în care vasele să nu mai fie în bătaia vântului necruţător. DBSR (Danube Black Sea Railway) a construit în scurt timp un atelier al căilor ferate, magazii de piatră pentru cereale, birouri şi case pentru funcţionarii săi. Astfel de edificii să găsesc şi lângă gară, dar mai ales în Peninsulă, pe coasta de deasupra portului. Toate construcţiile lor sunt trainice, din piatră, în mare contrast cu bordeiele autohtonilor.
 
Diverşi călători străini ajunşi la Kustenge în jurul anului 1860 vorbesc despre un orăşel de 3-4.000 de locuitori, din care câteva sute sunt comercianţi greci. Oraşul se dezvoltă în fiecare an, iar MD Ionescu scrie că în 1867 număra deja peste 6.000 de locuitori. El scrie şi despre 400 de case ale englezilor, dar. potrivit specialiştilor contemporani, cifra este exagerată.
 
După cinci ani, în 1872, un membru al Societăţii de Geografie din Paris, E. Isambert, menţionează că urbea Kustenge este reşedinţă de kaza din sangeacul Varna şi că aici, pe lângă englezi şi musulmani, trăiesc şi aproximativ de 1.000 de greci, care se ocupă de comerţ.
 
Întrucât apa de băut a fost mereu o problemă, englezii aduc în vagoane cisterne cu apă proaspătă, tocmai de la Murfatlar. De asemenea, din porunca expresă a sultanului reformator Abdul Aziz, în 1864 este creată şi Cişmeaua de la marginea oraşului (azi, punctul La Cişmea - spre Ovidiu), unde fusese captată o sursă veche de apă potabilă. De aici, sacagiii aduceau zilnic apă proaspătă pentru nevoile urbei. Aceluiaşi Abdul Aziz i se datorează şi ridicarea geamiei Hunchiar (sau Azizie - a lui Abdul Aziz), în anii 1867-1868. Tot el acceptă cererea comunităţii greceşti de a construi biserica Metamorphosis (Schimbarea la Faţă), prima biserică a creştinilor din Constanţa, începută în 1862, terminată în 1867 şi inaugurată în 1868 (an de finalizare trecut oficial pe faţada clădirii).
 
Aşa cum arată şi Petre Covacef într-unul din capitolele cărţii sale „Onomastica străzilor din Constanţa“, Kustenge devine un oraş luminat cu 23 de lămpi de petrol. Devine un oraş sigur, pentru că englezii, cu acordul administraţiei otomane, investesc în crearea unui serviciu de pază şi protecţie. Acest lucru pune capăt acţiunilor de jaf pe care, până atunci, le făcuseră cerchezii stabiliţi în diverse sate ale Dobrogei.
 
La 1867, cei peste 6.000 de locuitori sunt împărţiţi în cinci mari cartiere, create după naţionalitatea lor. Astfel, există cartierul englezilor, al evreilor, al grecilor, al armenilor şi al turcilor. În afara oraşului, dincolo de ruinele zidurilor de incintă, se aflau colibe ale păstorilor tătari.
 
Românii şi bulgarii locuiau în cartierul turcesc, în timp ce mahalalele celorlalte neamuri pot fi identificate, parţial, şi astăzi (ex. - evreiesc - lângă Sinagogă, armenesc şi grecesc - despărţite de Stradela Vânturilor, în pantă mergând spre mare).
 
Casele englezilor nu mai există astăzi, majoritatea fiind dărâmate în cadrul sistematizărilor din perioada interbelică (anii 20 şi iulie 1930 - potrivit sursei MD Ionescu).
 
Am amintit în prima parte de hangiul croat Toma Radicevici, cel care i-a fost ghid lui Hans Christian Andersen la Kustenge, în 1840. După aproximativ 15 ani (tocmai când Andersen îşi scria memoriile) la Kustenge ajunge un alt străin. Este un inginer francez de origine armeană pe nume Artin Aslan. Acesta luptase în Războiul Crimeii, fusese rănit şi se lăsase la vatră. Artin Aslan s-a îndrăgostit de una din fiicele lui Radicevici, s-a căsătorit cu ea şi a rămas la Kustenge. El se angajează la DBSR şi proiectează construcţia Farului Genovez, care e terminat în 1861. Se numeşte astfel pentru că se presupune că ar fi fost ridicat pe locul unde în Evul Mediu genovezii ar fi construit şi ei un far. Potrivit unor surse, Artin Aslan ar fi fratele lui Mărgărit Aslan, armean stabilit la Brăila şi care este nimeni altul decât tatăl celebrei Ana Aslan, geniul medical al geriatriei.
 
În 1861, la Constanţa ajunge un deputat pe nume Constantin T. Georgescu, membru în Adunarea Constituantă a Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta, însoţit de doi amici, vine la Kustenge într-o vacanţă ce va dura 18 zile. Drumul dus, de la Bucureşti la Kustenge, durează însă trei zile: pleacă din capitală şi se cazează la Călăraşi. A doua zi trece Dunărea cu bacul la Silistra, unde rămâne o noapte, pentru că aşteaptă să vină vaporul. Se îmbarcă în dimineaţa zilei de 17 august pe un vas poştal care îi duce până la Cernavoda. Aici vor coborî şi vor lua trenul ce îi aduce în 2 ore la Kustenge.
 
Constantin T. Georgescu se cazează la hotelul Companiei Engleze, aflat pe strada Elenă, actuală Titulescu. Este fostul hotel Danubius (cca 1850, ulterior Metropol), pe locul căruia azi avem frumoasa Casă Theiler.
 
El scrie despre oraş, dar aminteşte şi un aspect mai puţin plăcut legat de „domnia“ englezilor la Kustenge. Astfel, deputatul va menţiona ulterior în memoriile sale: „Am văzut ruinele cetăţii Tomis. Aici, englezii de la căile ferate au săpat toate zidurile cetăţii şi cimitirului din care au scos multe pietrării şi cele de deasupra mormintelor, din care au mai lăsat câteva“...
 
Cuvintele lui Georgescu reflectă realitatea: aşa cum au făcut în întreaga lume, englezii au luat de la Kustenge numeroase vestigii antice, pe care le-au trimis în marile muzee de acasă. Chiar şi astăzi, în inventarul de la Brittish Museum se regăsesc numeroase inscripţii şi monumente luate de britanici din siturile arheologice dobrogene....
 
(Va urma)
 
Bibliografie 
 
Colonelul M Ionescu Dobrogianu - Tomis - Constanţa, monografie 1931
MD Ionescu - Dobrogia în pragul veacului al XIX-lea, 1904
Petre Covacef - Onomastica străzilor din Constanţa, Ex Ponto 2010
Petre Covacef - Povestea Farului Genovez
Doina Păuleanu - Cazinoul din Constanţa, boemă, loisir şi patrimoniu european

Despre Cristian Cealera

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (I) Satul cu ruine, Vizitatorul danez, Umbra holerei, Hangiul şi lupii, Venirea englezilor
 
„Tomi - Constanța“, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu, 1931 

„Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, de M.D. Ionescu“

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

17 Nov 2018 456

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 358

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)

17 Nov 2018 503

Răsfăț culinar și cultural la 140 de ani de Dobrogea! La ce evenimente sunt invitați constănțenii

16 Nov 2018 351

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, Filiala Constanța La școlile din Siminoc și 23 August - sărbătorirea Zilei Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 349

La Mihail Kogălniceanu Noile generații ale comunității turco-tătarilor și aromânilor au cinstit Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 847

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 545

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

16 Nov 2018 459

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 1118

ZIUA de Constanţa vă prezintă „Imnul Centenar“, compus de Ovidiu Komornyik, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretat de vocile de aur ale muzicii uşoare

15 Nov 2018 646

Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)

15 Nov 2018 712

Târg cu produse tradiţionale de Ziua Dobrogei, la Pavilionul Expoziţional. Ce surprize le sunt pregătite constănţenilor (galerie foto)

15 Nov 2018 994

Primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, mesaj pentru dobrogeni „Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulţi ani, Dobrogea!“

15 Nov 2018 284

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Din Medgidia până la Casa Albă a Statelor Unite - Kemal Karpat, istoric, sociolog şi om de bază pe trei continente

15 Nov 2018 431

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 416

Interviu live de Ziua Dobrogei Imnul Dobrogei, festivalurile Constanței îngropate politic și soarta artistului român pe care îl plângem trei zile și apoi îl uităm (video)

15 Nov 2018 521

Târg de bunătăți la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisil” Năvodari, cu ocazia Zilei Dobrogei (galerie foto)

14 Nov 2018 311

Seară folclorică de Ziua Dobrogei, la Sala Sporturilor din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 338

Ziua Dobrogei Mesaj transmis de Simona Halep

14 Nov 2018 366

De Ziua Dobrogei, mai mulți copaci au fost plantați la granița dintre județele Constanța și Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 739

Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

14 Nov 2018 239

“140 de ani de la Unirea dintre Dobrogea și Patria Mamă, România”, omagiați de Asociația “Dobrogea Unită”(galerie foto)

14 Nov 2018 433

Ziua Dobrogei, desfășurată la Liceul Tehnologic Poarta Albă, județul Constanța (galerie foto)

14 Nov 2018 238

Reuniune afectiv-memorială, închinată Dobrogei, la Şcoala „Ciprian Porumbescu”

14 Nov 2018 606

Ziua Dobrogei, sărbătorită la Monumentul Independenței din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 340

„Bibliografia Dobrogei - 425 a.Hr. - 1928 d.Hr.“, de S. Greavu - Dunăre

14 Nov 2018 162

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 346

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 209

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 585

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 244

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 228

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 353

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 327

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 282

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 242

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 465

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 386

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1144

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 990

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 347

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 769

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4627

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 383

Cazinoul din Constanţa, în vreme de război. Eveniment cultural, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 524

Ziua Națională a Dobrogei, omagiată de ISJ Constanța prin Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ dobrogean”

13 Nov 2018 536

#Dobrogeaetnica George Călinescu - „Cutare face o istorie a artei, altul o teorie, numai K.H. Zambaccian se logodește cu tabloul“

13 Nov 2018 340

Poveştile Histriei (II) Moştenirea centurionului Saturninus, veteranii romani şi tragedia lui Chrysippos

13 Nov 2018 318

#Dobrogeaetnică Ziua Dobrogei, sărbătorită la Muzeul Etnografic „Gheorghe Celea“ din Mihail Kogălniceanu

13 Nov 2018 668

#Dobrogeaetnică „Armenii nu risipeau truda lor prin baruri sau cazinouri și nici nu făceau investiții în afara țării“. Simion Tavitian, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

13 Nov 2018 756

Ziua Dobrogei, sărbătorită în avans de elevi și liceeni constănțeni, la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța

13 Nov 2018 719