Invitati

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

În Dobrogea, germanii emigraţi în sec. XIX (în trei valuri, între 1840 şi 1891) au găsit ceea ce căutau de aproape un veac: toleranţă, protecţie şi dreptul de a-şi păstra limba şi cultura.

Povestea germanilor numiţi astăzi germani dobrogeni nu a fost deloc una simplă. Dezrădăcinaţi din ţara natală, ei au trăit mai întâi în Rusia, înainte de a ajunge în Dobrogea noastră. Totul a început în 1763, când ţarina Ecaterina a II-a a Rusiei (dornică să populeze imensul teritoriu al imperiului ei cu diverse comunităţi harnice şi organizate) a lansat germanilor invitaţia de a emigra, promiţându-le numeroase drepturi şi privilegii. Aşa au ajuns în Rusia, după 1763, mii de emigranţi din Germania de sud.
Au urmat apoi, la începutul sec. XIX (1803-1812), alţi emigranţi, de data aceasta şi din alte zone, precum Renania, de exemplu. După 1814, multe familii de germani au fost aşezate în Basarabia, vechi teritoriu românesc luat însă cu forţa de către Rusia în anul 1812, după Tratatul de la Bucureşti. Țarul Rusiei din acea perioadă, Alexandru I, nu a respectat însă promisiunile pe care bunica sa Ecaterina cea Mare le făcuse cu mult timp înainte. Atât în epoca lui Alexandru, cât mai ales în cea a succesorului său, Nicolae I (1825-1855), germanii din Rusia au fost continuu prigoniţi, fapt ce a dus la decizia emigrării în Imperiul Otoman, respectiv în Dobrogea...

Am făcut această scurtă introducere pentru a accentua faptul că germanii emigranţi îşi doreau cel mai mult să îşi păstreze moştenirea lor, limba, obiceiurile şi tradiţiile şi după experienţa din Rusia au reuşit să îşi asigure acest deziderat abia în tărâmul cosmopolit dintre Dunăre şi Mare, unde românii, turcii, tătarii, grecii, bulgarii, armenii, evreii, ucrainenii şi alte neamuri coexistau în pace deja de foarte mult timp...

Și-au păstrat cu sfinţenie frumoasele lor tradiţii, iar paradoxul consemnat de scriitori români ai vremii este acela că germanii din comunităţile Dobrogei au conservat obiceiuri ce în ţara strămoşilor lor dispăruseră deja, de mult timp.

Astfel de tradiţii şi obiceiuri avem şi la Buffelbrunnen (Fântâna Bivolilor), fost Mangea Punar, Costineştiul nostru de astăzi şi care a fost colonie germană din 1886 şi până în 1940.

Mai mulţi scriitori români din perioada interbelică au consemnat o mare parte dintre aceste tradiţii şi obiceiuri ale germanilor. Când doi tineri din comunitate îşi uneau destinele, în noaptea nunţii, pe străzile satului ieşeau bărbaţii şi începeau să tragă cu puşca, focuri în aer. Prin asta aveau credinţa că aşa alungă orice spirit rău (Necuratul) atât din noua familie închegată, cât şi din satul în care aceştia locuiau.

Obiceiul trasului cu arma pentru alungarea spiritelor rele se întâlnea şi în noaptea de An Nou. Treptat, trasul cu arma a început să fie tot mai puţin folosit, el fiind înlocuit cu plesnitul din bici, pocnetele acestuia având acelaşi rol simbolic - de a alunga necuratul din viaţa comunităţii şi de a îndepărta nenorocirile.

De Crăciun (aşa cum se arată în sursele bibliografice Miu/Cristea şi Ioan Georgescu), mai multe fete îmbrăcate în alb ieşeau însoţite de Sfântul Iosif şi de un măgăruş (doi tineri travestiţi în aceste personaje) ieşeau pe uliţele satului, apoi colindau pe la casele oamenilor. Un alt treilea personaj travestit, un Beelzebut (drac, diavol) însoţea şi el cortegiul, iar menirea sa era aceea de a-i speria pe copiii răi.

Tot de Crăciun, patru fete ieşeau pe uliţe, fiecare purtând cu sine câte un simbol. Una dintre ele ţinea în braţe copilul Iisus, o alta - o mască de bou, a treia - o coroană, iar ultima - o sabie. Ele intrau cântând în fiecare casă.

Ne întoarcem la obiceiurile de nuntă şi la o oraţie cântată des la Mangea Punar (Buffelbrunnen). Redăm doar câteva dintre versurile acesteia, traduse şi astfel nemaiavând rimă. Este însă un frumos cântec al feciorilor, de laudă a miresei şi de amintire a unei iubiri pierdute. Aceste câteva versuri sună astfel: „Frumoasă comoară, Frumoasă comoară / Ce se aude despre tine? / Am auzit că vrei să te căsătoreşti / O ce greu îmi cade asta.... Merele roşii sunt acre / boabele galbene sunt dulci / Eu te-am iubit, O ştii prea bine... Iubire, Iubire / Ce-am avut de câştigat / Inima mi-e tulbure / Aceasta mi-e răsplata...“

În 1940, povestea germanilor dobrogeni s-a încheiat. Peste 15.000 de etnici au plecat în Germania, în cadrul proiectului de repatriere iniţiat de Hitler şi intitulat „Acasă în Reich“. Au rămas doar câţiva prin diverse sate, dar şi amintirea bogatelor comunităţi. De la Buffelbrunnen au plecat câteva sute de persoane (139 doar din Schitu).

Locul germanilor a fost luat de români din diverse zone ale ţării. Și numele satului s-a schimbat, din Buffelbrunnen în Costinescu, în amintirea boierului care la 1886 a adus aici primele familii de germani dobrogeni, înfiinţând noua aşezare pe locul vechiului sat tătăresc Mangea Punar...

Bibliografie

Petrică Miu, Traian Cristea - Comunitatea germană din Costineşti (Mangea Punar), articol publicat în "Germanii dobrogeni - Istorie şi civilizaţie", ediţia a II-a, Ex Ponto 2014

Ioan Georgescu - Coloniile germane din Dobrogea, Analele Dobrogei an VII, serie veche, Cernăuţi 1926

Ștefania Manea - Costineşti, frânturi ale timpului, site - merg.in/costinesti, publicat pe 26 aug.2015

Despre Cristian Cealera 

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Adrian Bavaru - „Câţi dintre cei care s-au perindat la conducerea oraşului sau a judeţului Constanţa au reuşit să mai facă ce a făcut Adrian Rădulescu?“ (galerie foto)

20 Sep 2018 61

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 587

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 685

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 594

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1245

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 582

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 813

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 699

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 118

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1367

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 732

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 745

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1167

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 563

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 685

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 843

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1215

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 869

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 756

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 1001

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1556

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2195

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 2953

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 717

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1058

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1347

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 892

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 1986

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1288

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1021

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4317

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 915

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 913

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 561

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 934

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 546

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1106

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1455

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 804

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2394

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 804

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 1999

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4859

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 761

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1855

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1411

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 2206

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 936

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 133

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

07 Aug 2018 2963