Invitati

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

În Dobrogea, germanii emigraţi în sec. XIX (în trei valuri, între 1840 şi 1891) au găsit ceea ce căutau de aproape un veac: toleranţă, protecţie şi dreptul de a-şi păstra limba şi cultura.

Povestea germanilor numiţi astăzi germani dobrogeni nu a fost deloc una simplă. Dezrădăcinaţi din ţara natală, ei au trăit mai întâi în Rusia, înainte de a ajunge în Dobrogea noastră. Totul a început în 1763, când ţarina Ecaterina a II-a a Rusiei (dornică să populeze imensul teritoriu al imperiului ei cu diverse comunităţi harnice şi organizate) a lansat germanilor invitaţia de a emigra, promiţându-le numeroase drepturi şi privilegii. Aşa au ajuns în Rusia, după 1763, mii de emigranţi din Germania de sud.
Au urmat apoi, la începutul sec. XIX (1803-1812), alţi emigranţi, de data aceasta şi din alte zone, precum Renania, de exemplu. După 1814, multe familii de germani au fost aşezate în Basarabia, vechi teritoriu românesc luat însă cu forţa de către Rusia în anul 1812, după Tratatul de la Bucureşti. Țarul Rusiei din acea perioadă, Alexandru I, nu a respectat însă promisiunile pe care bunica sa Ecaterina cea Mare le făcuse cu mult timp înainte. Atât în epoca lui Alexandru, cât mai ales în cea a succesorului său, Nicolae I (1825-1855), germanii din Rusia au fost continuu prigoniţi, fapt ce a dus la decizia emigrării în Imperiul Otoman, respectiv în Dobrogea...

Am făcut această scurtă introducere pentru a accentua faptul că germanii emigranţi îşi doreau cel mai mult să îşi păstreze moştenirea lor, limba, obiceiurile şi tradiţiile şi după experienţa din Rusia au reuşit să îşi asigure acest deziderat abia în tărâmul cosmopolit dintre Dunăre şi Mare, unde românii, turcii, tătarii, grecii, bulgarii, armenii, evreii, ucrainenii şi alte neamuri coexistau în pace deja de foarte mult timp...

Și-au păstrat cu sfinţenie frumoasele lor tradiţii, iar paradoxul consemnat de scriitori români ai vremii este acela că germanii din comunităţile Dobrogei au conservat obiceiuri ce în ţara strămoşilor lor dispăruseră deja, de mult timp.

Astfel de tradiţii şi obiceiuri avem şi la Buffelbrunnen (Fântâna Bivolilor), fost Mangea Punar, Costineştiul nostru de astăzi şi care a fost colonie germană din 1886 şi până în 1940.

Mai mulţi scriitori români din perioada interbelică au consemnat o mare parte dintre aceste tradiţii şi obiceiuri ale germanilor. Când doi tineri din comunitate îşi uneau destinele, în noaptea nunţii, pe străzile satului ieşeau bărbaţii şi începeau să tragă cu puşca, focuri în aer. Prin asta aveau credinţa că aşa alungă orice spirit rău (Necuratul) atât din noua familie închegată, cât şi din satul în care aceştia locuiau.

Obiceiul trasului cu arma pentru alungarea spiritelor rele se întâlnea şi în noaptea de An Nou. Treptat, trasul cu arma a început să fie tot mai puţin folosit, el fiind înlocuit cu plesnitul din bici, pocnetele acestuia având acelaşi rol simbolic - de a alunga necuratul din viaţa comunităţii şi de a îndepărta nenorocirile.

De Crăciun (aşa cum se arată în sursele bibliografice Miu/Cristea şi Ioan Georgescu), mai multe fete îmbrăcate în alb ieşeau însoţite de Sfântul Iosif şi de un măgăruş (doi tineri travestiţi în aceste personaje) ieşeau pe uliţele satului, apoi colindau pe la casele oamenilor. Un alt treilea personaj travestit, un Beelzebut (drac, diavol) însoţea şi el cortegiul, iar menirea sa era aceea de a-i speria pe copiii răi.

Tot de Crăciun, patru fete ieşeau pe uliţe, fiecare purtând cu sine câte un simbol. Una dintre ele ţinea în braţe copilul Iisus, o alta - o mască de bou, a treia - o coroană, iar ultima - o sabie. Ele intrau cântând în fiecare casă.

Ne întoarcem la obiceiurile de nuntă şi la o oraţie cântată des la Mangea Punar (Buffelbrunnen). Redăm doar câteva dintre versurile acesteia, traduse şi astfel nemaiavând rimă. Este însă un frumos cântec al feciorilor, de laudă a miresei şi de amintire a unei iubiri pierdute. Aceste câteva versuri sună astfel: „Frumoasă comoară, Frumoasă comoară / Ce se aude despre tine? / Am auzit că vrei să te căsătoreşti / O ce greu îmi cade asta.... Merele roşii sunt acre / boabele galbene sunt dulci / Eu te-am iubit, O ştii prea bine... Iubire, Iubire / Ce-am avut de câştigat / Inima mi-e tulbure / Aceasta mi-e răsplata...“

În 1940, povestea germanilor dobrogeni s-a încheiat. Peste 15.000 de etnici au plecat în Germania, în cadrul proiectului de repatriere iniţiat de Hitler şi intitulat „Acasă în Reich“. Au rămas doar câţiva prin diverse sate, dar şi amintirea bogatelor comunităţi. De la Buffelbrunnen au plecat câteva sute de persoane (139 doar din Schitu).

Locul germanilor a fost luat de români din diverse zone ale ţării. Și numele satului s-a schimbat, din Buffelbrunnen în Costinescu, în amintirea boierului care la 1886 a adus aici primele familii de germani dobrogeni, înfiinţând noua aşezare pe locul vechiului sat tătăresc Mangea Punar...

Bibliografie

Petrică Miu, Traian Cristea - Comunitatea germană din Costineşti (Mangea Punar), articol publicat în "Germanii dobrogeni - Istorie şi civilizaţie", ediţia a II-a, Ex Ponto 2014

Ioan Georgescu - Coloniile germane din Dobrogea, Analele Dobrogei an VII, serie veche, Cernăuţi 1926

Ștefania Manea - Costineşti, frânturi ale timpului, site - merg.in/costinesti, publicat pe 26 aug.2015

Despre Cristian Cealera 

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 79

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 91

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 304

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 139

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 170

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 184

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 235

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 217

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 206

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 362

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 255

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 568

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 520

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 299

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 544

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4204

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 342

Cazinoul din Constanţa, în vreme de război. Eveniment cultural, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 463

Ziua Națională a Dobrogei, omagiată de ISJ Constanța prin Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ dobrogean”

13 Nov 2018 463

#Dobrogeaetnica George Călinescu - „Cutare face o istorie a artei, altul o teorie, numai K.H. Zambaccian se logodește cu tabloul“

13 Nov 2018 291

Poveştile Histriei (II) Moştenirea centurionului Saturninus, veteranii romani şi tragedia lui Chrysippos

13 Nov 2018 263

#Dobrogeaetnică Ziua Dobrogei, sărbătorită la Muzeul Etnografic „Gheorghe Celea“ din Mihail Kogălniceanu

13 Nov 2018 555

#Dobrogeaetnică „Armenii nu risipeau truda lor prin baruri sau cazinouri și nici nu făceau investiții în afara țării“. Simion Tavitian, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

13 Nov 2018 676

Ziua Dobrogei, sărbătorită în avans de elevi și liceeni constănțeni, la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța

13 Nov 2018 625

Interviu live cu Carmen Aldea Vlad şi Iulian Bratu Cum s-a născut Imnul Dobrogei, o continuare firească a Simfoniei Dobrogene a lui Dragoş Alexandrescu (video)

13 Nov 2018 754

„Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“, de Simion Tavitian

12 Nov 2018 359

Eveniment cultural de poezie și muzică, la Teatrul de Stat Constanţa, de Ziua Dobrogei

12 Nov 2018 318

Ce manifestări vor fi organizate la Tulcea cu ocazia Centenarului şi Zilei Dobrogei

12 Nov 2018 452

Surprize pentru seniorii din Constanța de Ziua Dobrogei la pavilioanele pentru pensionari din municipiul Constanța

12 Nov 2018 352

Evenimentul organizat la Constanța cu ocazia „Zilelor Dobrogei” are loc la Pavilionul Expozițional. Ce surprize le sunt pregătite constănțenilor

12 Nov 2018 610

Poveștile Histriei (I) Frumoasa Hediste, moartea lui Meidias și alte istorii

12 Nov 2018 424

#Dobrogeaetnică Pregătind sărbătoarea Dobrogei, la 140 de ani, reprezentanţii etniilor se alătură proiectului ZIUA de Constanţa (galerie foto)

12 Nov 2018 578

Dezbatere despre promovarea istoriei Dobrogei, la iniţiativa ZIUA de Constanţa. Documentarul dedicat lui Adrian V. Rădulescu ar putea fi proiectat în Parlament (galerie foto)

12 Nov 2018 762

Imagini de la eveniment „Alerg pentru Unirea de la Marea Neagră”. Cursă Cernavodă - Constanța. Aproape 30 de persoane au participat (galerie foto+video)

10 Nov 2018 515

#Dobrogeaetnică „Cum de s-a putut ca atât de repede să se nască în Dobrogea cu atâtea neamuri o lume românească”. Constantin N. Sarry, de astăzi, în Biblioteca Virtuală

10 Nov 2018 432

Sâmbătă, cursă între Cernavodă și Constanța. „Alerg pentru Unirea de la Marea Neagră „Vă așteptăm să sărbătorim împreună!”

09 Nov 2018 779

#Dobrogeaetnică Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“

09 Nov 2018 746

#Dobrogeaetnică Arc peste timp. De ce 23 noiembrie 1878? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Nov 2018 441

Interviu live Valentin Stanciu - „De Ziua Dobrogei, punem bazele unei asociații intercomunitare din care vor face parte Topalu, Saraiu, Ghindărești, Horia și Gârliciu“ (video)

09 Nov 2018 566

Şedinţă solemnă comună între consiliile judeţene Constanţa şi Tulcea. Mai multe evenimente planificate

08 Nov 2018 610

Centenarul Marii Uniri și Ziua Dobrogei, marcate de Muzeul de Artă Constanța. Ce evenimente sunt pregătite cu această ocazie

08 Nov 2018 310

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei în ziua sărbătorii Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

08 Nov 2018 1035

#Dobrogeaetnică ZIUA de Constanţa celebrează Dobrogea printr-o nouă campanie. Atmosfera zilei de 14 noiembrie 1878. Istoricul Stoica Lascu, de azi, în Biblioteca Virtuală

08 Nov 2018 1035

LIVE text Studenții și profesorii de la Universitatea „Ovidius“, prezenți la proiectarea documentarului „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, finanțat de ZIUA de Constanţa

07 Nov 2018 703

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878 - 1947). Vol. I (1878 - 1916)”, Stoica Lascu

07 Nov 2018 164

De Ziua Dobrogei Ideea s-a născut după întâlnirea din redacţia ZIUA de Constanţa. Două plăci de granit în memoria lui Adrian V. Rădulescu, dezvelite de consilierii judeţeni (galerie foto)

07 Nov 2018 603

Ocupaţii ale locuitorilor Dobrogei centrale în a doua jumătate a secolului XIX şi la începutul secolului XX (galerie foto)

07 Nov 2018 1603

Ecouri şi impresii ale celor prezenţi la eveniment Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat în sala „Remus Opreanu“ a Prefecturii Constanţa (galerie foto)

07 Nov 2018 482

LIVE text Prefectura Constanţa, alături de cotidianul ZIUA de Constanţa. Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat, azi, în sala „Remus Opreanu“ (galerie foto)

06 Nov 2018 510

Tuzla cea de acum un secol şi legendele sale

06 Nov 2018 2443