Invitati

Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895? Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

La instalarea în noiembrie 1878 a administraţiei româneşti în Dobrogea, Constanţa (fost sat turcesc sub numele de Kiustenge) abia dacă avea o populaţie de 4.000 de locuitori. Informaţia o avem de la un călător francez, baronul Willem D. Hogguer.
 
 
 
 
În numai doi ani, la 1880, un recensământ cerut de primul prefect al judeţului, Remus Opreanu, indica o populaţie de 5.204 locuitori. După mai puţin de 15 ani, în 1894 populaţia oraşului se dublase. Aici trăiau deja 9.499 de locuitori, din care 2.519 erau români, 2.460 greci, 2.202 turci şi tătari, 855 evrei, 559 armeni, 332 germani, 181 unguri, 109 italieni, 109 englezi, 106 bulgari, 33 ruşi şi alte neamuri.
 
În anul următor este finalizat Podul „Carol I“ de la Cernavoda (azi, Podul „Anghel Saligny“), iar Dobrogea este într-un final legată terestru cu restul României. Constanţa este singura staţiune balneară maritimă a ţării şi devine un adevărat magnet pentru turişti, atât autohtoni, cât şi străini.
 
Oraşul se dezvoltă continuu, cu atât mai mult cu cât Portul este şi el modernizat şi devine un adevărat plămân al ţării, care aduce la vistieria naţională sume  foarte importante. Cifrele demografice în creştere ale Constanţei sunt aşadar foarte logice: în 1905 - 15.777 de cetăţeni, în 1916 - 34.000 de locuitori, 1925 - 55.000 de locuitori (neoficial aproximativ 60.000).
 
Aşa cum arată şi regretatul autor Petre Covacef în sursa bibliografică „Onomastica străzilor din Constanţa“, la instalarea administraţiei româneşti oraşul nu era însă deloc unul întins. Cele mai frumoase case erau cele ale englezilor de la DBSR (companie ce primise în concesiune Portul, de la otomani, încă din 1857), iar aceste imobile erau grupate în jurul Gării (Gara Veche se afla oarecum în faţa Judecătoriei de azi, a funcţionat 1860-1960) şi spre sud, în peninsulă.
 
În 1879, urbea acum devenită românească nu depăşea la nord actualul Parc Arheologic. Cimitirul oraşului era pe locul unde în sec. XX a funcţionat Şcoala Generală nr. 12 (lângă Miga) şi care astăzi este clădire aferentă Muzeului de Artă. Peste acest cimitir, înainte de Şcoala 12 a funcţionat Şcoala Primară de băieţi şi fete „Principele Ferdinand“, redenumită ulterior Şcoala nr. 1.
 
De la această şcoală în sus, pe strada Carol (actualul Tomis) nu mai găseai decât bordeie şi câteva case sărăcăcioase. Practic, tot oraşul era format din străzi şi străduţe grupate în jurul Pieţei Independenţei (numită Ovidiu abia din 1963), care nu arăta aşa cum este astăzi, nefiind încă sistematizată.
 
Primul primar al oraşului, Anton Alexandridi, hotărăşte în 1880 să extindă graniţele urbei, creând un nou cartier care cuprindea şi actualele străzi Cuza Vodă şi Ştefan cel Mare (numită atunci Mangaliei). De asemenea, este creat la marginea oraşului şi un cartier ţigănesc, unde rromii musulmani primesc teren pentru a-şi ridica bordeie. Ulterior, odată ce urbea se tot extinde, rromii musulmani vor fi mutaţi în zona cunoscută nouă astăzi ca şi Piaţa Chiliei.
 
În acelaşi an 1880, Constanţa se alege cu primul său bulevard, Elisabeta, din apropierea portului şi ţărmului pontic, în peninsulă.
 
Petre Covacef menţionează în sursa citată că, în 1881, noul primar, Panait Holban, solicită realizarea unui plan topografic al oraşului. El i se adresează englezului Charles Hartley, inginerul-şef al CED (Comisia Europeană a Dunării, cu sediul la Sulina). Acesta face atât planul topo, cât şi un plan de modernizare a Portului Constanţa.
 
Pe baza planului lui Hartley, portărelul Primăriei, pe nume Gheorghe Auneanu, întocmeşte prima listă a străzilor oraşului. Este interesant modul în care denumirile s-au schimbat. De exemplu, aflăm că actuala stradă Mihail Kogălniceanu (paralelă cu Mircea şi perpendiculară pe bulevardul Ferdinand) se numea la 1881 strada Concordiei.
 
Actuala Ecaterina Varga (aceeaşi zonă ca şi Kogălniceanu) se numea Libertăţei la 1880 şi ulterior a fost redenumită Costache Negri.
Dragoş Vodă era strada Dreptăţei, iar strada Traian se numea Calea lui Traian. Actuala stradă Sulmona se numea Tomis. Mai existau la acea vreme Thetis şi Neptun (dispărute după sistematizarea oraşului şi a Pieţei Ovidiu, dar şi strada Mahomedană, şi aceasta victimă ulterioară a sistematizării).
 
Actuala stradă Nicolae Titulescu se numea strada Elenă, redenumită ulterior Lascăr Catargiu. Strada Arhiepiscopiei s-a numit iniţial Mahomedană. Actuala Cantacuzino era strada Roşiorilor, Revoluţiei se numea strada Romană, iar actuala Cristea Georgescu purta numele de Călăraşilor.
 
La 1880, prefectura funcţiona într-un vechi konak turcesc, mic palat administrativ al conducerii otomane dinainte de Războiul de Independenţă. Remus Opreanu s-a instalat în această clădire care se afla pe strada Traian, pe locul unde astăzi este Liceul Eminescu.
 
Vizavi de prefectură erau clădiri ale poliţiei şi pompierilor, precum şi închisoarea oraşului. Sediul prefecturii a ars într-un incendiu în 1882 şi după mai multe sedii provizorii a ajuns la 1903 să funcţioneze în clădirea unde astăzi este Cercul Militar.
 
În aceşti primi trei-patru ani ai Constanţei moderne existau deja două hoteluri. Unul era D'Angleterre (pe locul viitorului hotel Regina şi apoi redenumit Intim), hotel unde în iunie 1882 a stat cazat timp de zece zile poetul Mihai Eminescu. De asemeni, funcţiona şi hotelul Carol (numit iniţial Terminus), astăzi clădire a Comandamentului Marinei...
 
(Va urma)

Bibliografie

Petre Covacef - Onomastica străzilor din Constanţa, Ed. Ex Ponto

 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Zeii, religiile şi templele Dobrogei antice (III) - Sărbătorile lui Dionysos
 
„Tomi - Constanţa“, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu (1931)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Ineditul ghid turistic al Tulcei de la 1958 (galerie foto)

22 Sep 2018 317

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Florin Stan - „Prof. univ. dr. Adrian Rădulescu făcea să prindă viaţă viaţa de demult...“ (galerie foto)

22 Sep 2018 260

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Istoricul Adrian Rădulescu şi legăturile cu viaţa spirituală a Tomisului (galerie foto)

21 Sep 2018 717

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Adrian Bavaru - „Câţi dintre cei care s-au perindat la conducerea oraşului sau a judeţului Constanţa au reuşit să mai ctitorească precum Adrian Rădulescu?“ (galerie foto)

20 Sep 2018 967

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 764

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 728

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 689

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1309

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 608

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 839

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 713

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 127

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1393

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 749

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 765

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1187

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 574

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 704

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 868

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1232

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 882

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 768

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 1025

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1572

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2220

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 2985

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 727

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1074

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1354

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 899

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 1996

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1305

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1048

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4344

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 925

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 924

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 569

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 943

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 558

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1109

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1465

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1139

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 808

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2435

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 807

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 2005

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4862

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 770

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1866

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1413