Invitati

Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895? Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

La instalarea în noiembrie 1878 a administraţiei româneşti în Dobrogea, Constanţa (fost sat turcesc sub numele de Kiustenge) abia dacă avea o populaţie de 4.000 de locuitori. Informaţia o avem de la un călător francez, baronul Willem D. Hogguer.
 
 
 
 
În numai doi ani, la 1880, un recensământ cerut de primul prefect al judeţului, Remus Opreanu, indica o populaţie de 5.204 locuitori. După mai puţin de 15 ani, în 1894 populaţia oraşului se dublase. Aici trăiau deja 9.499 de locuitori, din care 2.519 erau români, 2.460 greci, 2.202 turci şi tătari, 855 evrei, 559 armeni, 332 germani, 181 unguri, 109 italieni, 109 englezi, 106 bulgari, 33 ruşi şi alte neamuri.
 
În anul următor este finalizat Podul „Carol I“ de la Cernavoda (azi, Podul „Anghel Saligny“), iar Dobrogea este într-un final legată terestru cu restul României. Constanţa este singura staţiune balneară maritimă a ţării şi devine un adevărat magnet pentru turişti, atât autohtoni, cât şi străini.
 
Oraşul se dezvoltă continuu, cu atât mai mult cu cât Portul este şi el modernizat şi devine un adevărat plămân al ţării, care aduce la vistieria naţională sume  foarte importante. Cifrele demografice în creştere ale Constanţei sunt aşadar foarte logice: în 1905 - 15.777 de cetăţeni, în 1916 - 34.000 de locuitori, 1925 - 55.000 de locuitori (neoficial aproximativ 60.000).
 
Aşa cum arată şi regretatul autor Petre Covacef în sursa bibliografică „Onomastica străzilor din Constanţa“, la instalarea administraţiei româneşti oraşul nu era însă deloc unul întins. Cele mai frumoase case erau cele ale englezilor de la DBSR (companie ce primise în concesiune Portul, de la otomani, încă din 1857), iar aceste imobile erau grupate în jurul Gării (Gara Veche se afla oarecum în faţa Judecătoriei de azi, a funcţionat 1860-1960) şi spre sud, în peninsulă.
 
În 1879, urbea acum devenită românească nu depăşea la nord actualul Parc Arheologic. Cimitirul oraşului era pe locul unde în sec. XX a funcţionat Şcoala Generală nr. 12 (lângă Miga) şi care astăzi este clădire aferentă Muzeului de Artă. Peste acest cimitir, înainte de Şcoala 12 a funcţionat Şcoala Primară de băieţi şi fete „Principele Ferdinand“, redenumită ulterior Şcoala nr. 1.
 
De la această şcoală în sus, pe strada Carol (actualul Tomis) nu mai găseai decât bordeie şi câteva case sărăcăcioase. Practic, tot oraşul era format din străzi şi străduţe grupate în jurul Pieţei Independenţei (numită Ovidiu abia din 1963), care nu arăta aşa cum este astăzi, nefiind încă sistematizată.
 
Primul primar al oraşului, Anton Alexandridi, hotărăşte în 1880 să extindă graniţele urbei, creând un nou cartier care cuprindea şi actualele străzi Cuza Vodă şi Ştefan cel Mare (numită atunci Mangaliei). De asemenea, este creat la marginea oraşului şi un cartier ţigănesc, unde rromii musulmani primesc teren pentru a-şi ridica bordeie. Ulterior, odată ce urbea se tot extinde, rromii musulmani vor fi mutaţi în zona cunoscută nouă astăzi ca şi Piaţa Chiliei.
 
În acelaşi an 1880, Constanţa se alege cu primul său bulevard, Elisabeta, din apropierea portului şi ţărmului pontic, în peninsulă.
 
Petre Covacef menţionează în sursa citată că, în 1881, noul primar, Panait Holban, solicită realizarea unui plan topografic al oraşului. El i se adresează englezului Charles Hartley, inginerul-şef al CED (Comisia Europeană a Dunării, cu sediul la Sulina). Acesta face atât planul topo, cât şi un plan de modernizare a Portului Constanţa.
 
Pe baza planului lui Hartley, portărelul Primăriei, pe nume Gheorghe Auneanu, întocmeşte prima listă a străzilor oraşului. Este interesant modul în care denumirile s-au schimbat. De exemplu, aflăm că actuala stradă Mihail Kogălniceanu (paralelă cu Mircea şi perpendiculară pe bulevardul Ferdinand) se numea la 1881 strada Concordiei.
 
Actuala Ecaterina Varga (aceeaşi zonă ca şi Kogălniceanu) se numea Libertăţei la 1880 şi ulterior a fost redenumită Costache Negri.
Dragoş Vodă era strada Dreptăţei, iar strada Traian se numea Calea lui Traian. Actuala stradă Sulmona se numea Tomis. Mai existau la acea vreme Thetis şi Neptun (dispărute după sistematizarea oraşului şi a Pieţei Ovidiu, dar şi strada Mahomedană, şi aceasta victimă ulterioară a sistematizării).
 
Actuala stradă Nicolae Titulescu se numea strada Elenă, redenumită ulterior Lascăr Catargiu. Strada Arhiepiscopiei s-a numit iniţial Mahomedană. Actuala Cantacuzino era strada Roşiorilor, Revoluţiei se numea strada Romană, iar actuala Cristea Georgescu purta numele de Călăraşilor.
 
La 1880, prefectura funcţiona într-un vechi konak turcesc, mic palat administrativ al conducerii otomane dinainte de Războiul de Independenţă. Remus Opreanu s-a instalat în această clădire care se afla pe strada Traian, pe locul unde astăzi este Liceul Eminescu.
 
Vizavi de prefectură erau clădiri ale poliţiei şi pompierilor, precum şi închisoarea oraşului. Sediul prefecturii a ars într-un incendiu în 1882 şi după mai multe sedii provizorii a ajuns la 1903 să funcţioneze în clădirea unde astăzi este Cercul Militar.
 
În aceşti primi trei-patru ani ai Constanţei moderne existau deja două hoteluri. Unul era D'Angleterre (pe locul viitorului hotel Regina şi apoi redenumit Intim), hotel unde în iunie 1882 a stat cazat timp de zece zile poetul Mihai Eminescu. De asemeni, funcţiona şi hotelul Carol (numit iniţial Terminus), astăzi clădire a Comandamentului Marinei...
 
(Va urma)

Bibliografie

Petre Covacef - Onomastica străzilor din Constanţa, Ed. Ex Ponto

 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Zeii, religiile şi templele Dobrogei antice (III) - Sărbătorile lui Dionysos
 
„Tomi - Constanţa“, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu (1931)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#Dobrogeaetnică Prefectul moşier Constantin D. Pariano, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Nov 2018 209

„Dragostea de oameni rămâne perenă…“ Elevii Colegiului Pedagogic „Constantin Brătescu“, impresionaţi de filmul documentar „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“ (galerie foto)

20 Nov 2018 334

ZIUA de Constanţa împlineşte astăzi 18 ani!

20 Nov 2018 341

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Tahsin Gemil, fiul Medgidiei care a făcut istorie din istorie. Primul președinte al UDTTMR (galerie foto)

20 Nov 2018 472

LIVE text Filmul documentar „Adrian V. Rădulescu – ctitorul“, proiectat, azi, la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu“ din Constanţa

19 Nov 2018 437

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Medicul sufletelor, Krikor Pambuccian - „L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită“

19 Nov 2018 349

Bandele de tâlhari suprimate de autoritățile române în Dobrogea anului 1880

19 Nov 2018 781

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

17 Nov 2018 489

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 386

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)

17 Nov 2018 874

Răsfăț culinar și cultural la 140 de ani de Dobrogea! La ce evenimente sunt invitați constănțenii

16 Nov 2018 365

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, Filiala Constanța La școlile din Siminoc și 23 August - sărbătorirea Zilei Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 427

La Mihail Kogălniceanu Noile generații ale comunității turco-tătarilor și aromânilor au cinstit Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 892

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 590

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

16 Nov 2018 492

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 1240

ZIUA de Constanţa vă prezintă „Imnul Centenar“, compus de Ovidiu Komornyik, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretat de vocile de aur ale muzicii uşoare

15 Nov 2018 685

Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)

15 Nov 2018 796

Târg cu produse tradiţionale de Ziua Dobrogei, la Pavilionul Expoziţional. Ce surprize le sunt pregătite constănţenilor (galerie foto)

15 Nov 2018 1033

Primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, mesaj pentru dobrogeni „Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulţi ani, Dobrogea!“

15 Nov 2018 300

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Din Medgidia până la Casa Albă a Statelor Unite - Kemal Karpat, istoric, sociolog şi om de bază pe trei continente

15 Nov 2018 446

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 432

Interviu live de Ziua Dobrogei Imnul Dobrogei, festivalurile Constanței îngropate politic și soarta artistului român pe care îl plângem trei zile și apoi îl uităm (video)

15 Nov 2018 549

Târg de bunătăți la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisil” Năvodari, cu ocazia Zilei Dobrogei (galerie foto)

14 Nov 2018 358

Seară folclorică de Ziua Dobrogei, la Sala Sporturilor din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 344

Ziua Dobrogei Mesaj transmis de Simona Halep

14 Nov 2018 374

De Ziua Dobrogei, mai mulți copaci au fost plantați la granița dintre județele Constanța și Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 763

Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

14 Nov 2018 245

“140 de ani de la Unirea dintre Dobrogea și Patria Mamă, România”, omagiați de Asociația “Dobrogea Unită”(galerie foto)

14 Nov 2018 452

Ziua Dobrogei, desfășurată la Liceul Tehnologic Poarta Albă, județul Constanța (galerie foto)

14 Nov 2018 243

Reuniune afectiv-memorială, închinată Dobrogei, la Şcoala „Ciprian Porumbescu”

14 Nov 2018 776

Ziua Dobrogei, sărbătorită la Monumentul Independenței din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 352

„Bibliografia Dobrogei - 425 a.Hr. - 1928 d.Hr.“, de S. Greavu - Dunăre

14 Nov 2018 183

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 356

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 216

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 595

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 249

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 231

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 357

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 332

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 289

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 251

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 477

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 399

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1166

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 1053

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 361

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 791

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4643

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 390