Invitati

De la Murighiol la Tulcea - Oraşul sultanului, Comoara celor Cinci Dealuri, Cetatea Prinţului Sviatoslav Igor şi Satul lui Malcoci-Oglu (Mahmudia - Beştepe - Victoria - Nufăru - Malcoci)

Pleci de la Murighiol spre Tulcea, sunt doar 38 de kilometri, iar peisajul este unul de vis. În dreapta vezi Braţul Sfântu Gheorghe, prin care Dunărea coboară spre gura de vărsare, acolo unde se va contopi cu apele mării... În jurul nostru, peste tot vedem coline înverzite, un peisaj pitoresc şi localităţi frumoase, cu poveşti pe măsură.
 
Tocmai ce am plecat din Murighiol, cea mai mare comună din România ca suprafaţă, dar asta în condiţiile în care teritoriul său este format în principal din luciul de apă. La Murighiol, unii bătrâni povestesc că în turcă numele se traduce ca Murî Ghiol, adică Lacul Furnicilor. De ce al Furnicilor este greu de spus, localnicii nu ştiu să îţi răspundă.
 
O altă variantă a numelui Murighiol este cea de Lacul Violet, iar după umila mea părere, acest nume pare mai credibil, mai logic. Adesea, culoarea apelor devine întunecată, violetă chiar. Pe vremuri, când complexul lagunar Razim (Razelm) Sinoe era doar un golf la Marea Neagră, Murighiolul nu era nici el lac şi era plin de apa sărată a mării. De aceea, romanii i-au zis Halmyris sau Salmorus, care se traduce prin Apă Sărată. Acum mai bine de 200 de ani, pe unele hărţi, localitatea apare sub numele de Sărăria sau Sărătura. Murighiolul a rămas acum însă, de ceva timp, în urma noastră...
 
Am ajuns lângă Mahmudia, pe care o vedem în dreapta noastră, în timp ce ne îndreptăm spre Tulcea. Nu avem timp să ne oprim acum, dar ne promitem că o vom face cu ocazia unei viitoare noi călătorii în Deltă. În antichitate, romanii au numit-o Salsovia şi a fost o importantă cetate a provinciei, timp de aproape jumătate de mileniu (sec. I-VI d.H).
 
La Mahmudia există o frumoasă şi tristă legendă. Se spune că un tânăr turc pe nume Mahmud s-ar fi îndrăgostit de o româncă frumoasă, Lia, iar aceasta îi împărtăşea dragostea. Familiile celor doi se opuneau însă căsătoriei, aşa că tinerii şi-au luat vieţile, aruncându-se în apele Dunării, singurul loc unde puteau fi împreună.
 
Istoria oficială ne spune însă că numele Mahmudia vine de la sultanul Mahmud II (1808-1839). După un război cu ruşii (1828-1829), sultanul a adus în satul numit pe atunci Moldovan sau Beştepeaua Moldovenească sute de familii de tătari. Aceştia au schimbat numele localităţii în Mahmudieh, în cinstea protectorului lor. În doar câţiva ani, Mahmudieh a fost ridicată la rang de oraş.
 
Curând suntem la Beştepe, care în turcă înseamnă Cinci Dealuri. Nu e greu să înţelegi de ce, atunci când admiri culmile ce domină aşezarea. I s-a mai spus în trecut Beştepeaua Românească, pentru a o diferenţia de cea Moldovenească (Mahmudia). Legenda locului spune că Mahmud al II-lea a construit pe cea mai înaltă colină o puternică cetate care străjuia zona. Nimeni nu a găsit-o însă vreodată. Sunt însă multe ruine în zonă, o davă getică la Piatra lui Boboc şi vestigii romane. Oamenii locului vorbesc adesea de comori îngropate printre ruine şi mulţi temerari au încercat să dea de ele, însă fără vreo izbândă.
 
Ajungem în scurt timp în Victoria, sat ce ţine de comuna Nufăru. Victoria s-a numit în trecut Pârlita, pentru că primele gospodării de aici au ars într-un mare incendiu. A fost distrus în 1829, refăcut după vreo 25 de ani, iar numele de Pârlita i-a rămas mult timp, până la venirea comuniştilor.
 
Nici nu apucăm să vedem prea mult Victoria, că ajungem în comuna Nufăru. Pe la 1849, un polonez pe nume Korsak scria că aşezarea nu are mai mult de 30 de case. S-a mărit mult după 1879, când au început să se stabilească aici români din alte provincii.
 
În Nufăru ne atrage atenţia un indicator: undeva în stânga noastră, la un kilometru distanţă, se află un monument istoric - cetatea bizantină Proslaviţa. Ne facem timp cinci minute şi dăm o fugă până acolo. Ruinele nu sunt spectaculoase, dar povestea lor, da. La sfârşitul secolului X, între 969 şi 972, Proslaviţa (Pereislaveţ - Micul Prislav) a fost ocupată de Sviatoslav Igor, mare prinţ al Rusiei Kievene. Acesta chiar i-a şocat pe ruşii săi, schimbând capitala statului de la Kiev la Proslaviţa, timp de trei ani.
 
Sviatoslav Igor s-a războit cu bizantinii, a fost învins la Durostolon (Silistra) şi a fost forţat în cele din urmă să abandoneze Proslaviţa şi să se retragă din Dobrogea. Înainte de a ajunge la Tulcea, ultima localitate importantă prin care trecem este Malcoci. A fost sat de germani dobrogeni mult timp, de la sfârşitul sec. XIX şi până în 1940. Etnicii germani şi-au părăsit satele din Dobrogea atunci când Hitler i-a chemat în ţara strămoşilor lor, în cadrul unui program numit „Acasă în Reich“. De pe urma lor a rămas doar biserica, impresionantă chiar şi ca ruină.
 
Există mai multe variante cu privire la originea numelui Malcoci. Oamenii satului îţi vor spune că vine de la un anume turc Malcos (sau poate mai degrabă grec, după nume), ce îşi avea în zonă o târlă de oi, chiar unde astăzi este satul.
 
O altă variantă, de asemenea plauzibilă, este aceea că satul a fost întemeiat în 1541 de Malcoci Oglu, „paşă de Chilia“. În istorie, numele acesta mai apare...
 
Cronicarul Grigore Ureche povestea în Letopiseţul Ţării Moldovei că pe 16 noiembrie 1485, în zona Chiliei, pe malul lacului Cătlăbuga, Ştefan cel Mare l-a învins pe Bali Beg Malcoci Oglu, paşă de Silistra. Acesta a umblat mult prin Dobrogea de nord-est şi este posibil, fie ca el, fie ca acel paşă de Chilia din 1541 (probabil asemănare de nume), să fi dat numele satului Malcoci.
 
Mai sunt şi alte variante... Astfel, în Imperiul Otoman, unele trupe de cavalerie erau comandate de un ofiţer numit Malkoc. O altă ipoteză ne duce la relieful colinar al zonei şi la cuvintele slave „malinki kucea“, adică movila mică, de la care s-ar fi format ulterior termenul Malcoci. Nimeni nu ştie însă cu siguranţă care este varianta adevărată...
 
Lăsăm Malcociul, privindu-i colinele, şi ele încărcate de mistere. Unul dintre dealurile acestea se numeşte al Banilor, pentru că aici localnicii găsesc accidental, de mai bine de 100 de ani, monede antice. Şi aici, aşadar, toată lumea îţi povesteşte de comori nedescoperite, ascunse în vremuri de demult.
 
Ajungem în scurt timp la Tulcea, vechiul Aegyssus. Dar aceasta este o altă poveste... Aventura continuă...
 
Bibliografie
 
Revista „Tomis“ - Incursiuni în istoricul comunităţilor dobrogene
MD Ionescu - Dobrogia în pragul secolului XX
Istoria comunităţii germane în Dobrogea
Grigore Ureche - Letopiseţul Ţării Moldovei
Eugenia Doina Gemală - Legende din ţinuturi dobrogene
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Dobrogea în perioada otomană (II) Poruncile sultanilor Ahmed al III-lea şi Mahmud I

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Medicul sufletelor, Krikor Pambuccian - „L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită“

19 Nov 2018 288

Bandele de tâlhari suprimate de autoritățile române în Dobrogea anului 1880

19 Nov 2018 490

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

17 Nov 2018 480

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 372

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)

17 Nov 2018 777

Răsfăț culinar și cultural la 140 de ani de Dobrogea! La ce evenimente sunt invitați constănțenii

16 Nov 2018 358

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, Filiala Constanța La școlile din Siminoc și 23 August - sărbătorirea Zilei Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 388

La Mihail Kogălniceanu Noile generații ale comunității turco-tătarilor și aromânilor au cinstit Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 878

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 570

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

16 Nov 2018 479

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 1188

ZIUA de Constanţa vă prezintă „Imnul Centenar“, compus de Ovidiu Komornyik, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretat de vocile de aur ale muzicii uşoare

15 Nov 2018 670

Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)

15 Nov 2018 750

Târg cu produse tradiţionale de Ziua Dobrogei, la Pavilionul Expoziţional. Ce surprize le sunt pregătite constănţenilor (galerie foto)

15 Nov 2018 1013

Primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, mesaj pentru dobrogeni „Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulţi ani, Dobrogea!“

15 Nov 2018 287

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Din Medgidia până la Casa Albă a Statelor Unite - Kemal Karpat, istoric, sociolog şi om de bază pe trei continente

15 Nov 2018 441

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 425

Interviu live de Ziua Dobrogei Imnul Dobrogei, festivalurile Constanței îngropate politic și soarta artistului român pe care îl plângem trei zile și apoi îl uităm (video)

15 Nov 2018 531

Târg de bunătăți la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisil” Năvodari, cu ocazia Zilei Dobrogei (galerie foto)

14 Nov 2018 328

Seară folclorică de Ziua Dobrogei, la Sala Sporturilor din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 341

Ziua Dobrogei Mesaj transmis de Simona Halep

14 Nov 2018 369

De Ziua Dobrogei, mai mulți copaci au fost plantați la granița dintre județele Constanța și Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 755

Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

14 Nov 2018 243

“140 de ani de la Unirea dintre Dobrogea și Patria Mamă, România”, omagiați de Asociația “Dobrogea Unită”(galerie foto)

14 Nov 2018 444

Ziua Dobrogei, desfășurată la Liceul Tehnologic Poarta Albă, județul Constanța (galerie foto)

14 Nov 2018 240

Reuniune afectiv-memorială, închinată Dobrogei, la Şcoala „Ciprian Porumbescu”

14 Nov 2018 644

Ziua Dobrogei, sărbătorită la Monumentul Independenței din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 342

„Bibliografia Dobrogei - 425 a.Hr. - 1928 d.Hr.“, de S. Greavu - Dunăre

14 Nov 2018 174

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 349

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 213

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 587

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 248

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 229

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 354

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 329

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 284

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 246

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 476

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 392

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1158

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 1026

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 353

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 776

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4631

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 385

Cazinoul din Constanţa, în vreme de război. Eveniment cultural, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 530

Ziua Națională a Dobrogei, omagiată de ISJ Constanța prin Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ dobrogean”

13 Nov 2018 540

#Dobrogeaetnica George Călinescu - „Cutare face o istorie a artei, altul o teorie, numai K.H. Zambaccian se logodește cu tabloul“

13 Nov 2018 346

Poveştile Histriei (II) Moştenirea centurionului Saturninus, veteranii romani şi tragedia lui Chrysippos

13 Nov 2018 334

#Dobrogeaetnică Ziua Dobrogei, sărbătorită la Muzeul Etnografic „Gheorghe Celea“ din Mihail Kogălniceanu

13 Nov 2018 672