Invitati

De la Murighiol la Tulcea - Oraşul sultanului, Comoara celor Cinci Dealuri, Cetatea Prinţului Sviatoslav Igor şi Satul lui Malcoci-Oglu (Mahmudia - Beştepe - Victoria - Nufăru - Malcoci)

Pleci de la Murighiol spre Tulcea, sunt doar 38 de kilometri, iar peisajul este unul de vis. În dreapta vezi Braţul Sfântu Gheorghe, prin care Dunărea coboară spre gura de vărsare, acolo unde se va contopi cu apele mării... În jurul nostru, peste tot vedem coline înverzite, un peisaj pitoresc şi localităţi frumoase, cu poveşti pe măsură.
 
Tocmai ce am plecat din Murighiol, cea mai mare comună din România ca suprafaţă, dar asta în condiţiile în care teritoriul său este format în principal din luciul de apă. La Murighiol, unii bătrâni povestesc că în turcă numele se traduce ca Murî Ghiol, adică Lacul Furnicilor. De ce al Furnicilor este greu de spus, localnicii nu ştiu să îţi răspundă.
 
O altă variantă a numelui Murighiol este cea de Lacul Violet, iar după umila mea părere, acest nume pare mai credibil, mai logic. Adesea, culoarea apelor devine întunecată, violetă chiar. Pe vremuri, când complexul lagunar Razim (Razelm) Sinoe era doar un golf la Marea Neagră, Murighiolul nu era nici el lac şi era plin de apa sărată a mării. De aceea, romanii i-au zis Halmyris sau Salmorus, care se traduce prin Apă Sărată. Acum mai bine de 200 de ani, pe unele hărţi, localitatea apare sub numele de Sărăria sau Sărătura. Murighiolul a rămas acum însă, de ceva timp, în urma noastră...
 
Am ajuns lângă Mahmudia, pe care o vedem în dreapta noastră, în timp ce ne îndreptăm spre Tulcea. Nu avem timp să ne oprim acum, dar ne promitem că o vom face cu ocazia unei viitoare noi călătorii în Deltă. În antichitate, romanii au numit-o Salsovia şi a fost o importantă cetate a provinciei, timp de aproape jumătate de mileniu (sec. I-VI d.H).
 
La Mahmudia există o frumoasă şi tristă legendă. Se spune că un tânăr turc pe nume Mahmud s-ar fi îndrăgostit de o româncă frumoasă, Lia, iar aceasta îi împărtăşea dragostea. Familiile celor doi se opuneau însă căsătoriei, aşa că tinerii şi-au luat vieţile, aruncându-se în apele Dunării, singurul loc unde puteau fi împreună.
 
Istoria oficială ne spune însă că numele Mahmudia vine de la sultanul Mahmud II (1808-1839). După un război cu ruşii (1828-1829), sultanul a adus în satul numit pe atunci Moldovan sau Beştepeaua Moldovenească sute de familii de tătari. Aceştia au schimbat numele localităţii în Mahmudieh, în cinstea protectorului lor. În doar câţiva ani, Mahmudieh a fost ridicată la rang de oraş.
 
Curând suntem la Beştepe, care în turcă înseamnă Cinci Dealuri. Nu e greu să înţelegi de ce, atunci când admiri culmile ce domină aşezarea. I s-a mai spus în trecut Beştepeaua Românească, pentru a o diferenţia de cea Moldovenească (Mahmudia). Legenda locului spune că Mahmud al II-lea a construit pe cea mai înaltă colină o puternică cetate care străjuia zona. Nimeni nu a găsit-o însă vreodată. Sunt însă multe ruine în zonă, o davă getică la Piatra lui Boboc şi vestigii romane. Oamenii locului vorbesc adesea de comori îngropate printre ruine şi mulţi temerari au încercat să dea de ele, însă fără vreo izbândă.
 
Ajungem în scurt timp în Victoria, sat ce ţine de comuna Nufăru. Victoria s-a numit în trecut Pârlita, pentru că primele gospodării de aici au ars într-un mare incendiu. A fost distrus în 1829, refăcut după vreo 25 de ani, iar numele de Pârlita i-a rămas mult timp, până la venirea comuniştilor.
 
Nici nu apucăm să vedem prea mult Victoria, că ajungem în comuna Nufăru. Pe la 1849, un polonez pe nume Korsak scria că aşezarea nu are mai mult de 30 de case. S-a mărit mult după 1879, când au început să se stabilească aici români din alte provincii.
 
În Nufăru ne atrage atenţia un indicator: undeva în stânga noastră, la un kilometru distanţă, se află un monument istoric - cetatea bizantină Proslaviţa. Ne facem timp cinci minute şi dăm o fugă până acolo. Ruinele nu sunt spectaculoase, dar povestea lor, da. La sfârşitul secolului X, între 969 şi 972, Proslaviţa (Pereislaveţ - Micul Prislav) a fost ocupată de Sviatoslav Igor, mare prinţ al Rusiei Kievene. Acesta chiar i-a şocat pe ruşii săi, schimbând capitala statului de la Kiev la Proslaviţa, timp de trei ani.
 
Sviatoslav Igor s-a războit cu bizantinii, a fost învins la Durostolon (Silistra) şi a fost forţat în cele din urmă să abandoneze Proslaviţa şi să se retragă din Dobrogea. Înainte de a ajunge la Tulcea, ultima localitate importantă prin care trecem este Malcoci. A fost sat de germani dobrogeni mult timp, de la sfârşitul sec. XIX şi până în 1940. Etnicii germani şi-au părăsit satele din Dobrogea atunci când Hitler i-a chemat în ţara strămoşilor lor, în cadrul unui program numit „Acasă în Reich“. De pe urma lor a rămas doar biserica, impresionantă chiar şi ca ruină.
 
Există mai multe variante cu privire la originea numelui Malcoci. Oamenii satului îţi vor spune că vine de la un anume turc Malcos (sau poate mai degrabă grec, după nume), ce îşi avea în zonă o târlă de oi, chiar unde astăzi este satul.
 
O altă variantă, de asemenea plauzibilă, este aceea că satul a fost întemeiat în 1541 de Malcoci Oglu, „paşă de Chilia“. În istorie, numele acesta mai apare...
 
Cronicarul Grigore Ureche povestea în Letopiseţul Ţării Moldovei că pe 16 noiembrie 1485, în zona Chiliei, pe malul lacului Cătlăbuga, Ştefan cel Mare l-a învins pe Bali Beg Malcoci Oglu, paşă de Silistra. Acesta a umblat mult prin Dobrogea de nord-est şi este posibil, fie ca el, fie ca acel paşă de Chilia din 1541 (probabil asemănare de nume), să fi dat numele satului Malcoci.
 
Mai sunt şi alte variante... Astfel, în Imperiul Otoman, unele trupe de cavalerie erau comandate de un ofiţer numit Malkoc. O altă ipoteză ne duce la relieful colinar al zonei şi la cuvintele slave „malinki kucea“, adică movila mică, de la care s-ar fi format ulterior termenul Malcoci. Nimeni nu ştie însă cu siguranţă care este varianta adevărată...
 
Lăsăm Malcociul, privindu-i colinele, şi ele încărcate de mistere. Unul dintre dealurile acestea se numeşte al Banilor, pentru că aici localnicii găsesc accidental, de mai bine de 100 de ani, monede antice. Şi aici, aşadar, toată lumea îţi povesteşte de comori nedescoperite, ascunse în vremuri de demult.
 
Ajungem în scurt timp la Tulcea, vechiul Aegyssus. Dar aceasta este o altă poveste... Aventura continuă...
 
Bibliografie
 
Revista „Tomis“ - Incursiuni în istoricul comunităţilor dobrogene
MD Ionescu - Dobrogia în pragul secolului XX
Istoria comunităţii germane în Dobrogea
Grigore Ureche - Letopiseţul Ţării Moldovei
Eugenia Doina Gemală - Legende din ţinuturi dobrogene
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Dobrogea în perioada otomană (II) Poruncile sultanilor Ahmed al III-lea şi Mahmud I

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 504

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 661

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 567

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1183

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 573

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 793

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 696

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 118

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1362

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 728

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 744

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1165

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 562

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 681

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 840

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1211

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 866

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 754

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 1000

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1553

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2182

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 2947

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 717

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1057

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1347

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 891

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 1983

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1284

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1020

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4313

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 914

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 912

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 561

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 934

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 546

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1105

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1455

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1125

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 803

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2390

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 804

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 1999

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4858

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 760

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1849

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1411

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 2203

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 935

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 132

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

07 Aug 2018 2963