Invitati

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

Viaţa tomitanului de rând, cel de acum aproape două milenii, era foarte mult influenţată de credinţa în zei şi de convingerea că omul este supus unui destin implacabil, căruia nu i se poate opune.

Fie el la origine grec, roman, asiatic, get, trac sau de alt neam, locuitorul anticului Tomis era convins că drumul său în viaţă i-a fost stabilit încă dinainte de a se naşte. Om simplu sau persoană publică şi importantă a cetăţii, el se temea şi îi respecta pe zei, le oferea ofrande, le făcea sacrificii şi se ruga lor, încercând să îi îmbuneze şi să îl ajute să aibă o viaţă cât mai bună şi mai lungă.

Aşa cum am arătat şi în alte materiale publicate, locuitorii cetăţii Tomis de acum aproximativ 1800 de ani (sec. II - III d.Hr.) se rugau zeilor greco-romani, divinităţilor asiatice sau celor autohtone. Zeus - Jupiter, Hera-Junona, Apollo, Artemis - Diana, Atena-Minerva, Ares - Marte, Hermes - Mercur, Poseidon - Neptun, Hades - Pluto, Dionissos - Bachus, Demetra - Ceres sau Afrodita - Venus erau doar câteva dintre zeităţile lumii greco-romane, venerate în fiecare zi în cetate.

Lor li se adăugau divinităţile de sorginte asiatică sau nord-africană (egipteană, în special), care în epoca romană reuşesc să se propage (graţie soldaţilor, sclavilor, coloniştilor sau negustorilor) şi să devină populare în toate provinciile Imperiului. Enumerăm în acest sens doar câteva: Cybele, Isis, Serapis, Osiris sau Mithras.

Nu în ultimul rând, existau divinităţile autohtone precum Cavalerul Trac sau Cavalerii Danubieni, pe care getul şi tracul de rând, locuitor al Tomisului sau al vecinătăţilor acestuia, îi adora cu aceeaşi fervoare.

Dincolo de cortegiul acesta de divinităţi, fiecare cu puterile şi atributele sale, existau în imaginarul religios şi tot felul de spirite, de fiinţe supranaturale, în care tomitanul credea cu tărie.

Credinţa într-un destin implacabil şi în existenţa unor spirite şi semizeităţi care guvernează viaţa omului de rând este dovedită de numeroasele vestigii arheologice descoperite de-a lungul ultimelor două secole la Constanţa şi în împrejurimile acestui oraş.

O adevărată comoară de informaţii ne provine din studierea inscripţiilor de pe pietrele funerare. Aceste texte, aparent simple, epitafuri ale unor locuitori de stări sociale diverse, sunt în măsură să ne ajute să recompunem parţial universul religios. Pe aceste altare funerare apar invocaţii sau referiri la adresa unor demoni, spirite, genii funeste sau mici zeităţi care sunt legate de soartă.


Începem poveştile tomitanilor învinşi de soartă cu studierea unei inscripţii datate sec. II - III d.H, inscripţie descoperită în zona căii ferate Palas şi care astăzi este expusă la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.


Iată ce ne spune textul: „Am fost unit mai înainte cu o soţie, dar de lângă ea m-a smuls un geniu funest, care m-a făcut să merg în Alexandria (Egiptului), pe pământ străin, unde soarta m-a reţinut. Iară rudele au cinstit pe Kantaros, pe mine, ca pe un erou, alături de strămoşi, după obicei”.


Alexandria Egiptului şi Tomisul erau două centre comerciale foarte legate între ele în perioada inscripţiei noastre. În ce împrejurări a murit Kantaros în Alexandria inscripţia nu ne spune. Observăm însă că epitaful său face referire la un geniu funest care l-a smuls din existenţa liniştită de la Tomis şi l-a făcut să plece într-o călătorie care avea să îi aducă moartea. Astăzi spunem că pe un om anume „l-a împins necuratul” sau „l-a pus dracul” să facă ceva care îi va aduce neajunsuri, suferinţă sau chiar moarte.


Pe Kantaros tomitanul Soarta, Destinul l-a „reţinut” în Alexandria Egiptului. Lumea greco-romană era puternic influenţată de credinţa în zeiţele destinului, cele ce guvernează viaţa fiecăruia. Grecii le numeau Moire, iar romanii, Parce. Aceste Moire erau fiicele lui Zeus şi ale zeiţei titanide Themis. Erau trei la număr: una dintre ele torcea firul vieţii, alta îl depăna, iar cea de a treia îl tăia.


În sec. VIII î.Hr., Hesiod scria în opera sa „Theogonia” că firul vieţii era tors de cea numită Cloto, apoi moira Lachessis îl depăna şi îl lăsa cât de lung dorea. Firul vieţii era apoi tăiat de cea de a treia moiră, numită Atropos. Spiritul defunctului era apoi luat de Thanatos, zeul înaripat al morţii, zeu care la rândul său era văzut de către muritori ca un geniu funest.


O altă inscripţie interesantă, fragmentară, din păcate, face de asemenea referire la Moire. Textul ne spune: „Totul devine cenuşă... Ursitoarele care urzesc totul au săvârşit mormântul, au maltratat tot ce era foarte scump...”


Ursitoarele, aici, trebuie văzute sub forma Moirelor antice, şi nu în cea a ursitoarelor moderne, zâne bune care vin la capătul nou-născuţilor pentru a le face daruri în noua lor viaţă. Moirele greco-romane sunt bătrâne, zbârcite şi răutăcioase, însă trebuie spus că ele au servit ca model în crearea Ursitoarelor moderne.


O altă inscripţie interesantă, în ciuda faptului că este fragmentară, face referire la Asclepiades, un tânăr a cărui moarte este deplânsă în epitaf de către părintele său. Cel care adresează mesajul îl deplânge pe copilul mort prematur „fiul meu iubit”, de numai 12 ani şi pentru decesul acestuia dă vina pe un „spirit rău”. În latină spiritus se traduce ca respiraţie, dar în concepţiile religioase termenul este tradus sub forma „fiinţă imaterială”, supranaturală, duh, având uneori şi înţelesul de stafie, fantomă, strigoi...

(Va urma)

Bibliografie 

ISM II - („Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor” - „Inscripţiile din Scytia Minor greceşti şi latine” - vol II - „Tomis şi teritoriul său” - Colecţie îngrijită de DM Pipppidi şi I.I Rusu- Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1987 (seria II), 173, 339, 174, 285, 284, 311, 339, 375, 365, 275

Despre Cristian Cealera

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 351

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (III) Inaugurarea din 1909, distrugerile din Primul Război Mondial şi primele refaceri

25 Sep 2018 239

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Vasile Sârbu - „Adrian V. Rădulescu a fost un foarte bun patriot“ (galerie foto inedită)

25 Sep 2018 463

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (II) Primele încercări şi salvatorul Saligny

24 Sep 2018 1481

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Rădulescu „simţea“ potenţialul unor situri. Povestea fortificaţiei doriene recompuse în 25 de ani (galerie foto)

24 Sep 2018 595

Ineditul ghid turistic al Tulcei de la 1958 (galerie foto)

22 Sep 2018 940

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Florin Stan - „Prof. univ. dr. Adrian Rădulescu făcea să prindă viaţă viaţa de demult...“ (galerie foto)

22 Sep 2018 603

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Istoricul Adrian Rădulescu şi legăturile cu viaţa spirituală a Tomisului (galerie foto)

21 Sep 2018 846

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Adrian Bavaru - „Câţi dintre cei care s-au perindat la conducerea oraşului sau a judeţului Constanţa au reuşit să mai ctitorească precum Adrian Rădulescu?“ (galerie foto)

20 Sep 2018 1088

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 798

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 793

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 742

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1374

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 628

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 857

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 726

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 130

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1412

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 768

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 785

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1228

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 594

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 718

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 914

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1251

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 898

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 778

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 1053

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1588

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2234

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 3219

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 738

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1110

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1376

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 912

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 2010

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1325

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1087

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4368

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 938

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 933

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 570

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 567

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1116

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1478

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1154

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 813

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2520

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 813

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 2015