Invitati

Dobrogea în perioada otomană (III) Poruncile sultanului Selim al III-lea

Sultanul Selim al III-lea a fost un reformator care îşi dorea să redea Imperiului Otoman gloria de altădată, dar în acelaşi timp să creeze un stat la fel de modern precum marile puteri ale Vestului. Planurile sale au fost îndeplinite parţial în timpul domniei lui de 18 ani (1789-1807), pentru că Imperiul Otoman nu era încă pregătit.
 
În administraţie domnea corupţia creată de înalţii demnitari şi întreţinută de slujbaşi mărunţi din toate provinciile, inclusiv din Dobrogea. În armată, ienicerii conservatori dădeau tonul, se răsculau la fiecare reformă majoră şi ameninţau mereu să îl răstoarne pe sultanul modernist.
 
Documentele otomane din timpul domniei lui Selim al III-lea reflectă o parte dintre aceste realităţi. Ne referim, evident, la documente ce privesc Ţara Românească şi Moldova, dar care sunt strict legate de Dobrogea, care era provincie a imperiului, şi nu stat tributar precum celelalte două ţări.
 
Un caz interesant din Dobrogea, menţionat în documentele imperiale, este de ordin juridic şi reflectă realităţile jurisprudenţei otomane de la sfârşitul secolului XVIII. Într-un firman datat pe 13 aprilie 1792 şi emis la Constantinopol, Selim al III-lea îi porunceşte cadiului (judecător) de la Babadag să rezolve cazul lui Ahmed Bey din localitatea nord-dobrogeană. Acesta, pe când era minor, vânduse un loc de moară. Acum, odată devenit major, cerea pământul înapoi, motivând că legea şeriatului (Şaria- legislaţia islamică, poruncile lui Allah privind faptele oamenilor) spune că orice vânzare făcută de un minor este nulă.
 
„Selim han, bin Mustafa, veşnic victorios. Pildă printre cadii şi judecători, izvor de virtute şi elocvenţă, mevlana, cadiu de Babadag, să îţi crească virtutea. Când va sosi înalta mea parafă imperială să îţi fie cunoscut că persoana purtătoare, sub numele de Ahmed Bei, locuitor din Babadag şi intendent de cişmele (sebil), făcând cerere la Pragul Fericirii Mele, a dat de ştire că atunci când era minor, a vândut fără să îşi dea seama proprietatea sa, moştenită de la tatăl său... unuia din locuitorii cazalei.. Carşamba oglu Mehmed aga iar acesta, la rândul său, unuia cu numele de Mehmed Beşa“.
 
Ginerele ultimului cumpărător moşteneşte terenul şi nu mai vrea să îl dea înapoi atunci când Ahmed Bey, fostul minor, ajunge bărbat, realizează că vânzarea nu a fost valabilă şi îşi cere pământul înapoi.
 
În firmanul sultanului se menţionează că ginerele abuziv „nu a vrut să i-o dea şi s-a opus şi a vrut să îi facă multă tiranie“. Nereuşind să dea de capăt pricinii, tânărul Ahmed din Babadag apelase direct la judecata sultanului şi ceruse să i se facă dreptate.
 
Sultanul Selim al III-lea îi cere cadiului de Babadag să judece cazul, precizând că nu trecuse termenul de 15 ani (de la vânzare, la cererea de recuperare) pe care o prevedea legislaţia Şeriatului, în astfel de cazuri.
 
Aşa cum s-a întâmplat şi în alte cazuri prezentate anterior, nu mai există documente ulterioare care să ne comunice ce s-a întâmplat cu Ahmed Bey. Foarte probabil, acesta a câştigat procesul şi şi-a redobândit pământul. De asemenea este posibil ca ginerele abuziv al lui Mehmed Beşa să fi fost pedepsit, pentru că a refuzat să respecte o lege sfântă.
 
Totuşi, cadiul poate că a încheiat cazul într-un mod amiabil, pentru că, la urma urmei, adevăratul vinovat în această speţă pare să fi fost primul cumpărător, Carşamba oglu Mehmed, care nu avea voie să cumpere de la un minor. În fine, cât de conştient fusese minorul Ahmed Bey în momentul vânzării terenului este o chestiune asupra căreia este greu să emiţi judecăţi clare şi fără echivoc.
 
Selim al III-lea s-a războit în timpul domniei sale cu marile puteri creştine, Rusia şi Austria. Mari probleme a avut însă şi pe plan intern. Siguranţa imperiului său a fost puternic pusă în pericol de marea rebeliune a lui Osman Pazvantoglu, fost ofiţer otoman care s-a răsculat şi a devenit şeful unui stat independent cu capitala la Vidin (azi, oraş bulgăresc de pe Dunăre, vizavi de Calafat).
 
Potrivit specialiştilor în istorie otomană, numele acestui rebel vine de la termenul pasban-oglu, adică „fiul gardianului“, pentru că se trăgea dintr-o familie de ofiţeri din garda oraşului Vidin. Varianta oficială este că familia sa era de bosniaci trecuţi la Islam
 din „motive de afaceri“. Există însă şi o variantă potrivit căreia familia lui Pazvantoglu ar fi fost una de români de pe Valea Timocului.
 
Ce se ştie însă cu siguranţă este că acest rebel i-a creat mari probleme lui Selim al III-lea. Pe acest răsculat otoman noi îl cunoaştem bine după porecla Pazvante Chiorul, căci acest paşă de Vidin îşi pierduse un ochi într-o bătălie. Pazvante Chiorul a trecut adesea Dunărea în Ţara Românească, iar în 1802 a ars Craiova, a pustiit Bucureştii, aducându-l la disperare pe sultan.
 
Avem câteva scrisori ale lui Selim al III-lea, care încearcă să rezolve problema lui Pazvantoglu cu ajutorul domnitorilor fanarioţi, tributari lui, din Ţara Românească.
De asemenea, el concentrează trupe militare în Dobrogea. Tot de aici adună numeroase provizii pentru campaniile de pedepsire a rebelului de la Vidin.
 
Încă din 24 martie 1798 (1212 după calendarul otoman), el le cerea autorităţilor otomane din porturile fluviale dobrogene să pregătească salahori (ţărani scutiţi de dări, care efectuau munci grele - termen vechi) pentru flota otomană ce urma „să îl prindă şi să îl omoare pe rebelul Pazvantoglu“. „Astfel au fost emise ilustrele mele porunci, separate către cadii şi naibii din cazalele aflate la dreapta şi la stânga Dunării, şi către aianii şi ofiţerii şi voievozii şi vameşii şi către fruntaşii locuitorilor“.
 
După trei ani, pe 19 octombrie 1801, prin firman imperial, Selim al III-lea îl numea domn al Ţării Româneşti pe Mihail Şuţu şi îi poruncea acestuia să ţină legătura cu autorităţile din Silistra şi să ia măsuri pentru potolirea răscoalei lui Pazvantoglu.
 
Trupele imperiale aveau nevoie de provizii, iar acestea se pregăteau în localităţile Dobrogei. Sarea era foarte importantă în acele vremuri. Pe lângă faptul că era un conservant excelent, otomanii o foloseau şi pentru tratarea unor boli groaznice precum dizenteria, care făcea ravagii prin taberele militare.
 
Un document extrem de interesant în acest sens este... o chitanţă, datată 10 august 1806. Este semnată de Mehmed, intendent de vamă la Hîrsava (Hârşova), care spune că a primit de la cămăraşul Iancu de la Brăila 16.700 ocale de sare. Mehmed nu a avut destui bani să îi dea brăileanului, dar se obliga să achite în termen de 91 de zile restul datoriei însumând 417 guruşi: „Este o datorie a mea pe care trebuie să o achit şi să o plătesc“.
 
În ciuda eforturilor sale, sultanul nu va reuşi să îl învingă pe rebel. Acesta va muri în februarie 1807, otrăvit de un medic evreu, cumpărat probabil de otomani. După numai cinci luni, Selim este şi el detronat de ieniceri şi întemniţat. Va fi asasinat după aproape un an, de către un grup de ofiţeri...
 
(Va urma) 
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. 

Bibliografie

Documente turceşti privind Istoria României, vol. III (1791-1812), întocmit de Mustafa A. Mehmed, Editura Republicii Socialiste România, 1986
 
Sursa foto: https://upload.wikimedia.org/ 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Dobrogea în perioada otomană (I) Poruncile sultanilor Soliman Magnificul şi Selim al II-lea Beţivul (galerie foto)
 
Dobrogea în perioada otomană (II) Poruncile sultanilor Ahmed al III-lea şi Mahmud I
 
Sănătatea la Constanţa în perioada interbelică - statistici, boli, medici, spitale şi farmacii

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

În premieră CJC, CCINA şi Primăria Constanţa organizează „Zilele Dobrogei“, în perioada 14 - 17 noiembrie, la Pavilionul Expoziţional (document)

20 Oct 2018 694

#citeșteDobrogea „Elevul care a avut reavoință la dexterități, nu rămâne corijent, ci e permutat la altă școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

19 Oct 2018 609

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Sciţii

18 Oct 2018 547

#citeşteDobrogea „În lume sunt trei feluri de femei - cele născute din femeie, din căţea şi din pisică“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

18 Oct 2018 1336

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (IV) (galerie foto)

17 Oct 2018 1122

#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Oct 2018 553

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 675

File din istoria Constanţei (II) Muzeul de la Prefectură, Sossia Africana şi alte vestigii ale Tomisului (1878-1883)

16 Oct 2018 517

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 1624

Primarul Decebal Făgădău a anunțat când încep lucrările de punere în siguranță a Cazinoului din Constanța

15 Oct 2018 1302

File din istoria Constanţei (I) Muzeul de la Konak şi primele piese (1878-1883)

15 Oct 2018 745

#citeşteDobrogea Manifestul celui mai bogat român din Dobrogea. „Toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Oct 2018 1874

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi a Dobrogei, astăzi, în ziua sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva

14 Oct 2018 798

#citeşteDobrogea Cum era tratat românul când venea în „musafârlâc“ la tătar. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Oct 2018 7345

Încep lucrările de conservare la Cazinoul din Constanţa. Act important emis de municipalitate

13 Oct 2018 6681

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Marele avocat Istrate Micescu, naşul de botez al istoricului Adrian V. Rădulescu. Aducere-aminte împreună cu senatorul Puiu Haşotti

12 Oct 2018 1159

Din comorile revistei interbelice „Analele Dobrogei“ Comuna Topalu acum aproape 100 de ani. Monografie de Victor Morfei, din Topalu

11 Oct 2018 770

Interviu live cu primarul comunei Pantelimon, Costel Armășescu „Îmi doresc să ajungem la acea pace socială, fiecare să își găsească locul, să evoluăm. Am fost bulversați de democrație și mulți au pierdut din patriotism“

11 Oct 2018 820

Scurtă istorie a Portului modern Constanța (V) Poartă către lumea largă - cursele internaționale

05 Oct 2018 765

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Documentarul despre Adrian V. Rădulescu „declanşează o atitudine faţă de cei buni“. ZIUA de Constanţa, felicitată pentru proiect (galerie foto)

04 Oct 2018 661

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)

04 Oct 2018 959

LIVE TEXT Varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“, lansată de ZIUA de Constanţa, la Pontica 51 (galerie foto + video)

03 Oct 2018 1665

„Istoria Dobrogei“ de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu

03 Oct 2018 355

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (IV) Import-export şi perioada interbelică

03 Oct 2018 1042

Istoricul Constantin Tudor, partener în proiectul ZIUA de Constanţa, numit cetăţean de onoare al oraşului Călăraşi

03 Oct 2018 1399

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (III)

03 Oct 2018 1394

#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

03 Oct 2018 1390

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu - om de cultură şi prefect al judeţului Constanţa (documente)

02 Oct 2018 684

#citeșteDobrogea Revista „Analele Dobrogei“ - „comoara scumpă a cunoștințelor despre trecut“ (I.N. Roman)

02 Oct 2018 508

#citeșteDobrogea În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ (serie veche) - texte de referință pentru istoria Dobrogei

01 Oct 2018 400

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Amintirile prof. univ. dr. Alexandru Barnea despre colegul său, Adrian V. Rădulescu (galerie foto)

01 Oct 2018 572

#citeșteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naștere

29 Sep 2018 896

#AdrianV.Radulescu - ctitorul Dr. Magdalena Tiţă - „Un mare Om, un excelent arheolog și strălucit profesor“ (galerie foto)

29 Sep 2018 727

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

28 Sep 2018 195

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

28 Sep 2018 133

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

28 Sep 2018 162

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

28 Sep 2018 111

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

28 Sep 2018 99

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

28 Sep 2018 119

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

28 Sep 2018 122

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

28 Sep 2018 144

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

28 Sep 2018 180

În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ - izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale

28 Sep 2018 755

#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea pictorului dobrogean care a împrumutat numele satului natal

27 Sep 2018 1216

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. biolog Alexandru Şerban Bologa - „Profesorul Adrian Rădulescu, aşa cum l-am cunoscut“ (galerie foto)

27 Sep 2018 882

#citeşteDobrogea Participarea femeilor scoţiene la operaţiunile militare din 1916 şi prezenţa lor la Medgidia (galerie foto)

26 Sep 2018 1067

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Emilian Popescu - „Epoca lui Adrian V. Rădulescu nu va putea fi depăşită uşor“ (galerie foto)

26 Sep 2018 803

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 827

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (III) Inaugurarea din 1909, distrugerile din Primul Război Mondial şi primele refaceri

25 Sep 2018 890

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Vasile Sârbu - „Adrian V. Rădulescu a fost un foarte bun patriot“ (galerie foto inedită)

25 Sep 2018 857