Dobrogea şi judeţul Constanţa la mijlocul anilor ʼ30 (I). Multietnicitate şi alte date statistice (galerie foto)

România Mare a întâmpinat probleme deosebite între 1929-1933, în timpul Marii Crize Economice, care a afectat cumplit lumea capitalistă, cu precădere Statele Unite şi ţările dezvoltate şi moderne ale Europei. În ţara noastră s-au înregistrat sute de mii de şomeri, industria, agricultura, practic întreaga economie aflându-se în plină prăbuşire.
 

 
A fost o epocă marcată de falimente, de şomaj galopant şi de reduceri salariale ce au afectat toate provinciile unui stat aflat iniţial în plin proces de modernizare. Nici cei de la ţară nu o duceau mai bine: mulţi dintre micii proprietari de pământ contractaseră credite de la stat pe care nu le mai puteau plăti, din cauza dobânzilor mari. Din acest motiv, ei apelau la cămătari, care îi sărăceau cerând comisioane uriaşe. În aceşti ani ai crizei, exportul a scăzut cu aproape 60%, pentru că piaţa europeană era suprasaturată şi nimeni nu mai avea puterea de a aduce produse din alte state.
 
În cele din urmă, Marea Criză s-a încheiat, iar lucrurile au început, treptat, să revină la normal. În 1935, România îşi recapătă imaginea unui stat tot mai modern, în care economia intră pe un făgaş ascendent. Dobrogea este provincia în care se înregistrează creşteri economice importante, iar acest lucru produce efecte puternice pe toate planurile, social, comercial, educativ etc... În zonele unde economia îşi revine se înregistrează creşteri semnificative şi din punct de vedere demografic, oamenii alegând să se stabilească în zone tot mai prospere. Una dintre provinciile cele mai atractive este cea danubiano-pontică, Dobrogea...
 
Datele statistice din acea perioadă demonstrează acest lucru. Dobrogea are în 1935 patru judeţe: Tulcea, Constanţa, Durostor şi Caliacra (ultimele două din Cadrilater) iar suprafaţa întregii provincii era de 23.262 km pătraţi (n.a.j. Constanţa avea 6.910 km2). România Mare avea în 1935 o populaţie de 19.087.770 locuitori iar Dobrogea avea 815.475 locuitori, din care în jur de 196.000 trăiau în mediul urban iar ceilalţi în mediul rural. Judeţul Constanţa avea o densitate a populaţiei de 37 de locuitori pe kilometru pătrat. Aceeaşi cifră se regăsea la judeţul Caliacra. Tulcea avea 21 de locuitori pe km/p, iar Durostor 66/km.p.
 
Cifrele referitoare la populaţia Dobrogei au la bază recensământul din 29 decembrie 1930, îmbunătăţite cu analizele din anii ulteriori, până în 1935 inclusiv.
Judeţul Constanţa avea o populaţie de 253.093 locuitori, din care 81.631 trăiau în mediul urban iar restul de 171.461 în cel rural.
 
Dobrogea este la jumătatea anilor ʼ30 un teritoriu cosmopolit, aşa cum a fost de-a lungul întregii sale istorii, din antichitate şi până în vremuri moderne. Este un mozaic de rase şi de neamuri care coexistă în pace, toleranţă şi reală fraternitate. Cifrele de mai jos demonstrează aceste afirmaţii. Trebuie spus că multietnicitatea este mai accentuată în judeţele Tulcea şi Constanţa, în comparaţie cu judeţele Dobrogei de sud (Cadrilater). Ne referim aici la cetăţeni români de etnie străină şi nu la cetăţeni străini sau rezidenţi stabiliţi aici din diverse motive, dar care erau cetăţeni ai altor state.
 
Dobrogea de la jumătatea anilor 30 avea 44% locuitori de etnie română, per ansamblu pe întreaga provincie. În judeţul Constanţa procentul era mult mai mare - de 66,2%, la fel şi în Tulcea - 62%. La capătul opus erau judeţele din Cadrilater, unde cei de etnie română erau mult mai puţini: 22,6% în Caliacra, şi 19% în Durostor.
 
Aşadar, în Dobrogea, din totalul de 815.475 erau etnici români 360.572 de locuitori, în timp ce strict în jud. Constanţa, din totalul de 253.093 de locuitori - 167.568 erau români. Pe teritoriul provinciei locuiau 150.773 de etnici turci, din care 17.114 în jud. Constanţa, 4634 în jud. Tulcea şi 129.025 în Caliacra şi Durostor.
 
În întreaga provincie locuiau 22.092 de tătari, din care nu mai puţin de 15.174 în judeţul Constanţa. La polul opus, în Tulcea erau consemnaţi doar 372 de tătari.
 
Sunt înregistraţi nu mai puţin de 185.279 de bulgari, dar trebuie specificat că 143,000 erau aşezaţi în Cadrilater, judeţul Constanţa având un număr de aprox. 22.000 astfel de etnici. Statisticile indică de asemenea 3832 de etnici ruşi în jud. Constanţa.
 
Dobrogea anului 1935 este locuită de 9.023 greci, dintre care 4616 sunt domiciliaţi în jud. Constanţa, 3127 în jud. Tulcea, 1027 în Caliacra şi 253 în Durostor.
 
Numărul armenilor cetăţeni români în întreaga provincie este de 5.370, dintre care 3.350 sunt în jud. Constanţa, doar 280 în Tulcea, 733 în Durostor şi 1.007 în Caliacra. Sunt înregistraţi şi 589 de albanezi, dintre aceştia 471 fiind doar în jud. Constanţa.
 
Locuiau în cele patru judeţe dobrogene un număr de 3.795 de etnici evrei, 1.824 locuind în jud. Constanţa iar 1.164 în jud. Tulcea.
 
La recensământul din 1930 au fost identificaţi şi un număr de 7.126 de etnici găgăuzi. Dintre aceştia, nu mai puţin de 6.342 locuiau în jud. Caliacra, 752 în Constanţa, 18 în Tulcea şi 14 în jud. Durostor.
 
În provincie sunt consemnaţi şi 11.446 de ţigani, 2.149 în jud. Constanţa şi 1682 în judeţul Tulcea. Alte 15.480 de persoane din alte diverse etnii sunt consemnate la nivelul judeţului în aceleaşi statistici citate.
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Anuarul Statistic al României 1937-1938
Buletinul demografic al României, An V, nr.2, feb.1936, coordonator dr. Sabin Manuila
 
Surse foto: Imaginile reprezintă ilustraţii din cărţile „Tomi - Constanţa, de col. Marin Ionescu Dobrogianu“ şi „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“, lucrări disponibile în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.    
 
Citeşte şi:
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

O crimă de la 1884. Sfada pescarilor de la Catarlez