Invitati

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

În urmă cu aproximativ un mileniu şi jumătate, provincia Scythia Minor, Dobrogea de astăzi, suferea cumplit din cauza atacurilor declanşate de triburi de migratori. După ce, în sec. V d.Hr., se confruntase cu hunii lui Attila, în următorul veac, Imperiul Bizantin este forţat să facă faţă unor noi invazii, de această dată declanşate de avari, slavi sau kutriguri.
 

 
Despre acest ultim neam de migratori se ştiu destul de puţine lucruri. Cert este că aceşti kutriguri sunt protagoniştii, chiar eroii negativi ai unuia dintre cele mai tulburi episoade din istoria Dobrogei antice. În anul 559, mii de războinici veniţi din stepele nord-pontice vor intra în teritoriul dintre Dunăre şi Mare, prădând aşezări, cucerind cetăţi, tulburând peste măsură traiul locuitorilor din această provincie de graniţă. În istoria Scythiei Minor, acest episod a rămas cunoscut sub numele de invazia kutrigurilor lui Zabergan.
 
Kutrigurii erau un trib numeros, o populaţie turcică, înrudită, după unii specialişti, cu hunii şi cu bulgarii. Scriitori acelor vremuri, cum este cazul lui Procopius din Cesareea (sec. VI), îi considerau urmaşi ai cimerienilor sau ai hunilor. Alţii i-au inclus, alături de alte neamuri, în marea familie a sciţilor.
 
La începutul sec. VI d.Hr., prezenţa lor este consemnată în nordul Mării Negre, la vest de fluviul Don. Pe malul estic al Donului se afla un alt trib, cel al utigurilor, fraţi de sânge, de tradiţii şi de limbă ai kutrigurilor.
 
Procopius din Cesareea a consemnat o legendă potrivit căreia, în vremuri străvechi, ar fi existat un rege care avea doi fii, pe nume Utigur şi Kutrigur. La moartea tatălui lor, aceştia şi-au împărţit regatul, stabilind fluviul Don drept graniţă a ţinuturilor lor. În ciuda sângelui comun, cele două triburi se duşmăneau între ele.
 
La jumătatea sec. VI, Imperiul Bizantin este condus de împăratul Iustinian (527-565). Acesta are o misiune foarte grea: cea de a proteja graniţele de numeroasele şi feluritele neamuri migratoare (gepizi, sclavini, anţi, bulgari, kutriguri, utiguri etc).
 
Pentru a rezista în faţa acestui tăvălug, Iustinian va trebui să folosească toate armele posibile: de la spadă şi scut, la diplomaţie şi intrigă. Când kutrigurii şi utigurii încep la rândul lor să coboare spre sud, visând la bogăţiile din Imperiul Bizantin, Iustinian va profita de rivalitatea dintre ei pentru a-şi proteja provinciile.
 
Mai întâi îi va convinge pe utiguri să îşi atace fraţii de sânge, iar în schimb le dă drept recompensă mulţi bani. Împăratul se arată apoi milostiv cu kutrigurii învinşi şi primeşte în Tracia 2000 de familii (conduse de khanul Sinion), sub statutul de federaţi (foederati), colonişti acceptaţi sub condiţia îndeplinirii serviciului militar.
 
În anul 558, kutrigurii rămaşi în afara Imperiului (la nord-vest de Marea Neagră) se află sub conducerea unui khan numit Zabergan. Acesta, bun militar, declanşează atacuri succesive asupra provinciilor bizantine, în special asupra Scythiei Minor.
 
Iustinian apelează la deja probata strategie: îi convinge pe utiguri (conduşi acum de khanul Sandlich) să îşi atace iarăşi fraţii de sânge. Sandlich refuză iniţial, dar se răzgândeşte apoi, atras de stipendiile generoase ale bizantinilor.
 
În această situaţie, kutrigurul Zabergan decide să atace direct Imperiul Bizantin. Armata sa este foarte numeroasă şi împărţită în trei mari detaşamente. Doar unul dintre aceste contingente numără peste 7.000 de călăreţi. Strategia preferată, caracteristică nomazilor, este aceea de pustiire şi jaf în cea mai mare viteză.
 
În iarna lui 558, Zabergan coboară la Dunărea de Jos, trece fluviul îngheţat şi intră în Scythia Minor. Ei atacă cetatea Dinogeţia (azi, satul Garvăn, comuna Jijila, judeţul Tulcea), un oraş bine dezvoltat şi un puternic punct comercial pe harta provinciei. Kutrigurii cuceresc oraşul, îl distrug şi îl pradă, după care îşi continuă drumul spre sud. De pe urma acestui atac devastator, Dinogeţia nu şi-a mai revenit niciodată, fiind părăsită definitiv în vremea împăratului Mauricius Tiberius (582-602), la sfârşitul sec.VI d.Hr.
 
După distrugerea Dinogeţiei, Zabergan şi miile sale de războinici îşi continuă drumul spre Tracia. Foarte probabil, mare parte din armata sa merge pe linia Dunării, dar alte contingente atacă aşezări din centrul provinciei Scythia Minor sau din estul acesteia. Nu există însă consemnări clare privind atacuri la Histria, Tomis sau Callatis.
 
Grosul armatei kutrigure ţine linia Dunării şi, foarte probabil, printre aşezările atacate se numără Beroe (azi Ostrov, Tulcea), Cius (Gârliciu - Constanţa) sau Carsium (azi Hârşova). Migratorii ajung şi la Capidava (Capidava, com. Topalu), unde era o puternică fortificaţie. Potrivit unor specialişti, Capidava a fost atacată şi chiar a suferit unele distrugeri. Este însă foarte probabil să nu fi fost însă o distrugere totală, pentru că, după 559, viaţa a continuat la Capidava încă decenii bune, oraşul suferind un atac devastator abia după 586 (invazii avaro-slave).
 
Zabergan părăseşte în cele din urmă Scythia Minor, intră în Tracia şi ajunge apoi chiar la Constantinopole, capitala Imperiului Bizantin.
 
Kutrigurii îşi divizează forţele, fiind interesaţi de prăzi bogate. În martie 559, la Melanthias (Melanthius) Zabergan, aflat în fruntea a 2.000 de războinici călări, este atacat  prin surprindere de 300 de călăreţi bizantini conduşi de excelentul general Belisarius. Deşi sunt mult mai puţini, bizantinii reuşesc o mare victorie iar Zabergan este forţat să se retragă.
 
Eşecul de la Melanthias reprezintă sfârşitul invaziei kutrigurilor. Întorşi în nordul pontic, ei se angajează iar în lupte fratricide contra utigurilor plătiţi de bizantini. Cele două triburi se decimează între ele într-un conflict stupid, ce convine însă de minune Bizanţului.
 
În anii 567-568, kutrigurii rămaşi în viaţă se alătură unor mari triburi de avari, care se stabilesc în stepa panonică. În următorul secol, kutrigurii sunt deja asimilaţi în marea familie avaro-slavă şi dispar curând şi total din istorie.
 
Amintirea kutrigurilor nu a dispărut însă. Invazia din 559 este foarte importantă în istoria Dobrogei, fiind unul din motivele pentru care Scythia Minor decade. Vor urma apoi atacurile avaro-slave, de la sfârşitul secolului VI şi începutul sec. VII d.Hr, care vor conduce la părăsirea provinciei de către bizantini...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei Vechi a României, Vol II, D-L
Alfredo Innocenzi – Dobrogea, o frontieră uitată
Ecaterina Țarălungă – Dicţionar de istoria civilizaţiilor
Costel Chiriac – Unele observaţii asupra informaţiilor literar-istorice bizantine privitoare la regiunea Dunării de Jos în sec.V-X
 
Despre Cristian Cealera
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Ineditul ghid turistic al Tulcei de la 1958 (galerie foto)

22 Sep 2018 635

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Florin Stan - „Prof. univ. dr. Adrian Rădulescu făcea să prindă viaţă viaţa de demult...“ (galerie foto)

22 Sep 2018 522

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Istoricul Adrian Rădulescu şi legăturile cu viaţa spirituală a Tomisului (galerie foto)

21 Sep 2018 792

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Adrian Bavaru - „Câţi dintre cei care s-au perindat la conducerea oraşului sau a judeţului Constanţa au reuşit să mai ctitorească precum Adrian Rădulescu?“ (galerie foto)

20 Sep 2018 1071

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 782

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 759

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 729

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1339

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 618

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 848

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 721

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 128

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1405

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 755

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 773

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1195

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 579

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 710

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 901

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1242

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 890

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 773

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 1041

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1582

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2229

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 2996

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 731

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1100

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 903

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 2005

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1312

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1075

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4357

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 929

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 929

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 570

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 944

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 564

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1113

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1467

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1141

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 810

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2470

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 810

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 2010

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4868

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 777

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1871

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1415

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 2217