Ziua Dobrogei

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Cum ar fi arătat harta etnografică a Europei fără invaziile barbare?

Astăzi se încheie seria articolelor dedicate promovării uneia dintre primele monografii a Constanței, o lucrare extrem de prețioasă, scrisă pe vremea când publicistul Ioan Adam era secretar al Primăriei Constanța (în mandatul primarului Ion Bănescu), și a cărei valoare a fost răsplătită de Academia Română cu un premiu.
De-a lungul a aproape 40 de articole am încercat să stârnim curiozitatea răsfoirii digitale a monografiei „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, oferindu-vă fragmente dintre cele mai interesante, așa cum avea să le descrie în urmă cu un secol și mai bine Ioan Adam.
 
Strămoşii noştri trec pe drumul mare, despică barbaria prin mijloc, înfruntă greul în plin. Fiecare popas al lor e un castru ridicat.
Legionarii bine legaţi, senini şi puternici, nu jignesc cu îngâmfarea lor pe nimeni. Romanii după primele furii ale luptei, deveniau prietenoşi şi îngăduitori cu învinşii. Se stabiliau legături de stimă şi supunere. În urma furtunei venia timpul de muncă şi reculegere.
În vremea aceasta, se scormoniau în pământ valuri uriaşe de apărare, se formau municipii, se aduceau colonişti şi geniul rar de asimilare al rasei
latine, lucra pe tăcute şi cu roade de neînchipuit.
Puterea lor? - justiţia şi ordinea.
Şi pe când grecii făceau comerţ şi modelau artă pentru omenire, latinii mai sobri, pregătiau dreptate pentru popoarele cari trebuiau să se nască,
statornicind astfel temelia justiţiei care guvernează şi azi lumea.
Romanii s'au înfipt adânc pe tinde au trecut.
Malul Dunării era presărat cu întărituri de ale lor. Castrele romane învingiau barbaria, ca o înlănţuire de platoşe de oţel. Să urmăm drumul petruit care lega cele mai însemnate cuiburi de vulturi: Dorostorol (Silistra); Sucidava (Rasova), Troesmis (Ygliţa), Noviodunum (Isaccea) şi Stegyssus (Tulcea). De aici drumul se întorcea pe malul mărei, pe la Heracleea, apărând porturile pontice până la Callatis.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 
Brâul acesta de cetăţi, se răzima pe garnizoana întărită de la Tropaeum Traiani, care se ridica puternică în bătaia tuturor drumurilor barbare.
S'ar fi părut un moment că oamenii aceea sunt meniţi de soartă să ocrotiască din toate părţile civilizaţiunea tânără a Europei de sud.
Pe unde treceau romanii, rămânea în urmă tot împărăţie latină, nu numai ca stăpânire, dar şi ca prefacere de neam.
Când a cucerit Traian Dacia, peninsula Balcanică până deasupra Peloponezului era latinizată.
O sută de ani de stăpânire numai şi Dacia a fost romanizată şi ea.
Ce s'ar fi întâmplat cu rasa aceasta extraordinară, dacă nu era oprită în loc de invaziunea barbarilor?
Care ar fi fost azi harta etnografică a Europei? Grecii, popor egoist şi mândru, lacom şi distrugător, de un individualism care răneşte, formaţi aşa de mediul lor dezunit şi de viaţa de aventurieri, s'au strecurat prin lume singurateci şi geniali, strălucind fără să încălziască, pe când Romanii, popor de civilizaţie şi de ordine, oameni deschişi şi îngăduitori, n'au distrus grădinile lumei, ci le-au cultivat şi le-au împărţit cu învinşii.
 
#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“ 
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală Despre cojani, cei „care formează acele frumoase sate de ţărani, ridicate ca prin farmec“
 
#DobrogeaDigitală Descriere dură a satelor tătăreşti, aşa cum le-a găsit Ioan Adam la începutul secolului XX
 
#DobrogeaDigitală De frica „ghiaurilor“, mulţi tătari şi-au vândut pământurile şi au emigrat
 
#DobrogeaDigitală „Dobrogea a fost vadul predestinat, prin care s'a scurs sălbăticia şi năvala barbarilor”
 
#DobrogeaDigitală Cum avea să se transforme Pontos Axinos în Pontul cel ospitalier
 
#DobrogeaDigitală Tomis – metropola Pontului
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Trei decenii de dobrogenism“

19 Nov 2019 513

#sărbătoreşteDobrogea141 Un nou titlu în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - Pericle Martinescu, „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim 1941-1945”

19 Nov 2019 517

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Tezaurul de sculpturi de la Tomis“ - date esențiale despre o descoperire importantă

13 Nov 2019 689

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Muzeul de Arheologie Constanța“, un ghid complet de acum șase decenii

12 Nov 2019 882

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Am venit tineri aci, și am îmbătrînit, încovoiați de plug și de mizeriile cerești și omenești“

08 Nov 2019 1266

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului“

06 Nov 2019 1585

#DobrogeaDigitală Regina Maria și Principesa Ileana, surprinse la Balcic, în imagini rare oferite de academicianul dobrogean Orest Tafrali (galerie foto)

05 Nov 2019 1085

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Rusia din Dobrogea“ - consideraţii asupra elementului slav din provincia românească, la sfârşit de secol XIX

05 Nov 2019 1469

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbătoare regală în portul Constanţa, cu ocazia botezului vapoarelor „Regele Carol I“ şi „Principesa Maria“

04 Nov 2019 1374

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea a rămas un oraş tot atât de necunoscut ca Pekinul“

02 Nov 2019 2477

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre colonizarea Dobrogei și „relele făcute din cauza unei proaste și nepatriotice administrațiuni”

01 Nov 2019 3214

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Curse de cai în Constanța sfârșitului de secol XIX

31 Oct 2019 984

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Constanța - „viitoarea metropolă a românismului dobrogean”

30 Oct 2019 870

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Înfiinţarea unul gimnasiu clasic în Constanţa e o trebuinţă mult simţită şi utilă”

29 Oct 2019 860

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Românii sunt îndemnați să se asocieze, pentru a contracara „elementele străine”

26 Oct 2019 1426