Dr. Vasile Sârbu, Dr. Dan Mischianu- Codex Aureus Medicorum Daco-Romanorum 1914-1919 Un panegiric pentru jertfa corpului sanitar în Marele Război și Unirea din 1918

 
  • Volumul Codex Aureus Medicorum este semnat de profesorul Vasile Sârbu împreună cu generalul-maior (r) prof. univ. dr. Dan Mischianu.
  • Nu puteam avea o imagine cuprinzătoare asupra dimensiunilor jertfei românilor între 1914-1919 fără a cunoaște contribuția corpului medical chemat sub drapel
 
          În cursul săptămânii trecute, printr-un telefon, distinsul prof. univ. dr. Vasile Sârbu mă invita la o întâlnire să îmi ofere cea mai recentă carte a domniei sale. Știam încă din anul 2019 că este preocupat și a început documentarea asupra temei contribuției corpului sanitar în epopeea parcursă de România în anii 1914-1919.
          Mărturisesc că am demult o prețuire aparte pentru profesorul Vasile Sârbu. Îl consider UNIC în corpul marilor medici ai României din toate timpurile. Faptele domniei sale pentru comunitatea medicală din Dobrogea și chirurgia românească sunt istorice. La sfârșitul lui decembrie 1989, când unii dintre confrații săi îl considerau „nebun,” a afirmat și a lucrat cu folos la ctitorirea Facultății de Medicină și a Universității „Ovidius” din Constanța. În chirurgia românească a realizat operații în pionierat, cum sunt intervențiile laparoscopice, primele transplanturi de celule stem, ș.a.  În aceeași măsură în care a scris lucrări de specialitate, tratate, studii și articole, volume pentru studenți, Profesorul s-a aplecat asupra Istoriei, prin lecturi și realizarea unor cărți remarcabile, precum Pagini din istoria chirurgiei românești, 1161p.; Istoria medicinei în Dobrogea; Codul lui Ovidius, ca să cităm cele mai valoroase contribuții ale domniei sale.
          Într-un moment mai dificil al vieții mele, pe când mă pregătea mental pentru intervenția chirurgicală pe care trebuia să o suport de urgență, în cabinetul său din clinica de chirurgie, mi-a arătat o cutie mare cu toată documentația pentru Istoria chirurgiei, recunoscând greutățile și provocările muncii de cercetare în domeniul istoriei. M-a bucurat mărturisirea Profesorului pentru că la zidirea templului muzei Clio istoricul pune multă râvnă și dăruire.
          Cartea pe care o prezentăm distinșilor cititori ai cotidianului Ziua de Constanța, Codex Aureus Medicorum, semnată de profesorul Vasile Sârbu împreună cu generalul-maior (r) prof. univ. dr. Dan Mischianu, este, după cum suntem anunțați în Introducere, o „montare a perfuziilor contra uitării.”
          Desigur, despre participarea corpului sanitar la Marele Război și Unirea din 1918 s-a scris. Tema are o bibliografie. Nu puteam avea o imagine cuprinzătoare asupra dimensiunilor jertfei românilor între 1914-1919 fără a cunoaște contribuția corpului medical chemat sub drapel. În linia întâi ori în spatele frontului, corpul medical, căruia i s-au atașat misiuni medicale din Franța, Anglia, Scoția și SUA, a dus războiul epidemiologic, a făcut operații complexe, a asigurat îngrijirea postoperatorie, care s-a prelungit mulți ani după ce armele au tăcut.
          Cartea este scrisă cu știință și recunoștință pentru cei peste 400 de medici militari, farmaciști, studenți medico-militari și 2400 de sanitari, care s-au jertfit la datorie scriindu-și numele pentru vecie în Panteonul eroilor poporului român. Profesorul Vasile Sârbu mărturisește: „În timp ce scriam despre ei parcă îi vedeam, cu siluetele de aur, cu inimile sfâșiate, cu sângele risipit în jurul lor, ca niște arhangheli în halatele lor lungi și albe și întotdeauna curate.”
          Materialul rezultat din documentarea impresionată i-a ridicat profesorului Vasile Sârbu numeroase întrebări ale căror răspunsuri le găsim în cele 15 capitole și 48 de subcapitole. Analiza se deschide cu informații despre zestrea medicală la începutul războiului și experiența în Al Doilea Război Balcanic din 1913, urmată de „disecția” în anii neutralității, făcută pentru pregătirea sistemului sanitar de a face față provocărilor războiului. Evenimentele medicale sunt încadrate în ansamblul evoluției României, în epopeea armatei, de la victorii, la retrageri și înfrângeri, la consolidarea apărării Moldovei și luptele pentru salvarea statului român. Peste tot, medicii și colaboratorii lor sunt prezenți. Găsim considerații interesante sub aspect medical privind situația Dobrogei în anul 1916. Marea provocare a fost holera și tifosul. Prin intervenția profesorului Ion Cantacuzino și a echipei sale s-a realizat vaccinarea refugiaților dobrogeni în fața trupelor germano-bulgare, diminuându-se pericolul ca microbul să fie dus în stânga Dunării. Volumul ne arată că nu a fost bătălie în care să nu fie nevoie de personalul sanitar. Mii de răniți au fost îngrijiți, operați, prin intervenții chirurgicale de mare amploare. În Moldova, tifosul exantematic a lovit din nou. Echipa Cantacuzino a fost iar prezentă cu succes. Descrierile realizate de profesorul Vasile Sârbu dau imaginea unui film în derulare al bătăliei purtate pe timp de zi și de noapte de medici împotriva morții.
          Un capitol la fel de interesant este dedicat personalităților medicale implicate în Marea Unire. Mai mult, pentru cei care s-au sacrificat în război se găsesc în volum repere bibliografice. Găsim nume cunoscute și mai puțin cunoscute, toți însă își merită locul în  Codex Aureus Medicorum. Au fost incluși și cei care au suprevițuit și cărora patria le datora la fel de mult. Pagini frumoase sunt dedicate Dr. Constantin Angelescu, medic și creator extraordinar de eficient. Alături îi găsim pe Victor Babeș, Dimitrie Gerota, Victor Gomoiu, și mulți alții deveniți nemuritori prin mărețele lor realizări.
          Scrisă cu simț și trăire sufletească într-un patriotism autentic, bogat ilustrat, Codex Aureus Medicorum este marea frescă a eroilor în halate albe, luptători împotriva morții, aducători de viață, de speranță și compasiune în anii 1914-1919, pe care profesorul Vasile Sârbu ne-o oferă cu generozitate. Nu spun că volumul merită citit, spun că merită studiat cu atenție. Toți cei de astăzi, membri ai corpului medical, istorici, tineri și mulți alții au de învățat din minunata carte realizată de profesorul Vasile Sârbu și Dan Mischianu.                 
 
Despre prof. univ. dr. Valentin Ciorbea
A absolvit cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie, specialitatea Istoria României, la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, secţia Istorie. A fost repartizat profesor titular la Şcoala Generală nr. 18 din municipiul Constanţa. Câţiva ani mai târziu, a ocupat prin concurs postul de asistent universitar la Catedra de Istorie a Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa (după 1989 a fost redenumit Academia Navală „Mircea cel Bătrân“). La 26 mai 1982, a susţinut public teza de doctorat cu titlul „Evoluţia Dobrogei între anii 1918-1944. Contribuţii la cunoaşterea problemelor economice, sociale şi politice“.
 
Treaptă după treaptă, a reuşit, în 1995, prin concurs, să se titularizeze profesor universitar în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, apoi, din 2002, a fost reconfirmat profesor universitar doctor la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa. Din anul 2008 este conducător de doctorat, mai întâi în cadrul Şcolii Doctorale, domeniul Istorie, iar după reorganizare, la Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umaniste, domeniul Istorie.
 

A desfăşurat o activitate ştiinţifică remarcabilă, iar dacă ne referim doar la ultimul deceniu, este iniţiatorul şi coordonatorul proiectului-sesiune „Studii istorice dobrogene“. Împreună cu Fundaţia „Hanns Seidel“, a realizat proiectul dedicat cunoaşterii civilizaţiei germanilor dobrogeni, concretizat în organizarea unei sesiuni ştiinţifice internaţionale şi publicarea volumului „Germanii dobrogeni - istorie şi civilizaţie“, apărut în 2006, reeditat în 2014.
 
În parteneriat cu Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA, a promovat proiectul „Portul Constanţa între tradiţie, actualitate şi perspective“, finalizat cu un volum cu acelaşi titlu. A iniţiat proiectul „Dobrogea - 130 de ani în cadrul statului românesc“, care s-a concretizat în sesiunea ştiinţifică şi volumul „Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european“; în parteneriat cu Administraţia Canalelor Navigabile, a iniţiat şi coordonat volumul de studii „Canalul Dunăre - Marea Neagră, între istorie, actualitate şi perspective“. În cadrul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, a iniţiat seria „Din istoria secolului XX“, din care au apărut până în prezent trei volume. 

 
Citește și:

#citeșteDobrogea: 27 septembrie 2019 – 110 ani de la inaugurarea oficială a Portului modern Constanța

#scrieDobrogea: Integrarea Dobrogei. Implicații socio-economice (galerie foto)

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaDigitală Prețuri și salarii în Dobrogea interbelică

23 Jul 2021 1564

#DobrogeaDigitală Recucerirea Deltei Dunării – opt decenii de la operațiunile tactice din iulie 1941

07 Jul 2021 1641

„Misiunea” – O revistă cu spirit tomitan

06 Jul 2021 1791

#DobrogeaDigitală Inaugurarea oficială a unui mare edificiu industrial din Constanța

31 May 2021 2185

#citeșteDobrogea Industria prelucrării lemnului în provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră

17 May 2021 2397

#citeșteDobrogea Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

10 Apr 2021 2426

#Dobrogea Digitală Prima structură informativă secretă din Dobrogea

24 Mar 2021 2408

Pe tema schimbării numelui străzii „Mareșal Ion Antonescu” Scrisoare deschisă

24 Feb 2021 1412

#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

18 Feb 2021 1852

#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IV). Recensămintele Administrației Germane de Etapă

13 Feb 2021 2797

# DobrogeaDigitală Pagini de istorie – ocuparea orașului Tulcea

22 Dec 2020 1826

#DobrogeaDigitală „Dobrogea culturală între Constanța și Balcic”, de astăzi, în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

17 Dec 2020 2491

#DobrogeaDigitală Dinamica demografică a Dobrogei interbelice. Lista moșierilor Constanței

03 Dec 2020 3918

#DobrogeaDigitală „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie”, de Marian Moșneagu, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

20 Nov 2020 1469

#DobrogeaDigitală Valentin Ciorbea, mesaj de Ziua Dobrogei. Despre unirea Dobrogei la România

16 Nov 2020 2075