Invitati

Facria - aşezare a germanilor pe Valea Kara-Su


Situată la 15 km spre vest de Medgidia şi la 17 km spre est de Cernavodă, pe Valea  Kara-Su, localitatea a fost fondată de veterani români din stânga Dunării, dezvoltându-se după reintegrarea  Dobrogei în cadrul statului român, după participarea noastră la războiul ruso-turc din anii 1877-1878.

În anul 1873, au fost colonizaţi la Facria, germani, lângă satul format de cerchezi, veniţi în acelaşi timp din Rusia. Cerchezii au mai întemeiat satele Azizia şi Muzait. Coloniştii cultivau pe suprafeţe reduse in şi cânepă, pe care le foloseau pentru trebuinţele proprii, dar pe care îl şi comercializau. Aveau o casă de rugăciuni protestantă, pe lângă care funcţiona şi o şcoală. Puneau mare accent pe educaţia tinerilor şi pe apropierea de credinţă.



Un mare proprietar al localităţii era Constantin Gheorghe Golea, care avea la Facria 400 de hectare de teren arabil. În anul 1904, din cei 309 locuitori, 278 erau germani şi 31 erau români, putându-se afirma că era o „localitate germană”, din Dobrogea.

În anul 1916, populaţia comunei era de 2.328 de suflete, a localităţii, de 292, iar numărul germanilor era de 286. Cele 1.850 de hectare de teren erau deţinute de 41 de etnici germani. Din rândul românilor. mari moşieri erau Costică Golea cu 50 de ha, Dr. Păcuraru cu 150 de ha, dar care îi fuseseră arendate lui I. Gheorghiu, A. Zăgănescu cu 550 ha, ce îi fuseseră arendate lui Gheorghe Coman.

Putem observa existenţa marilor proprietari, precum şi a arendaşilor de pământ. Proprietarii nu puteau întotdeauna să se ocupe de administrarea terenurilor, fiind implicaţi şi în activităţi politice, în special în comuna urbană Medgidia. În urma recensământului din anul 1918, aşezarea Facria avea 280 de etnici germani, localitatea  Ştefan cel Mare (aflată în imediata apropiere), era locuită de 174 români, iar la Azizia trăiau 261 români alături de 5 locuitori ce erau de alte etnii. Tot aici, se construise o biserică cu hramul „Sf. Ştefan”, în anul 1898.

O ocupaţie a locuitorilor era creşterea cailor, în 1916 înregistrându-se 883 de exemplare. În toate localităţile aflate în vecinătatea văii creşterea cailor era o ocupaţie frecventă, animalele reprezentând un articol foarte căutat în cadrul târgului Panairului. Printre investiţiile moderne ale localităţii se număra şi Moara ce fusese înfiinţată în 1908, avându-l ca proprietar pe Robert Reimann. Aceasta deservea nevoile comunităţii, dar şi ale celor din localităţile învecinate. Fratele acestuia, Carol Reimann, avea în proprietate o moară în localitatea Dobromir. Meseria de morar era una respectată, morarii fiind adevăraţi tehnicieni ai vremurilor trecute.

Un etnic german ce se ocupa cu arendarea pământului în localitatea Rasova a fost Alfred Freind, foarte probabil acesta provenind din Facria. Prezenţa etnicilor germani la Facria a adus pe lângă seriozitate şi muncă, construcţii tipice, cu acoperişul foarte înalt, destinat depozitării nutreţului necesar animalelor pentru anotimpul rece.  Numeroşi la începutul secolului al XX-lea, vor pleca către Medgidia, Constanţa sau vor migra către locurile de baştină.

Surse bibliografice:

Maria Magiru, Dobrogea. Studiu etnografic. Românii autohtoni, vol. I, Muzeul de artă populară, Constanţa, 2003
I.M.Păunescu, Un colţ dobrogean. Schiţă monografică, Institutul de arte grafice "Albania", Constanţa, 1945

M.D.Ionescu, Dobrogea în pragul veacului XX, Bucureşti, 1904
N.T.Negulescu, Judeţul Constanţa în anii 1916 şi 1922/1923, Tipografia Victoria, Constanţa, 1924
Constantin Brătescu, De sub ocupaţie germană în Dobrogea, în Arh. D, II, 1919

Adrian Ilie, Valea Kara-su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008

Surse foto: Albumul dobrogean, 1911, M.D. Ionescu Dobrogeanu, Valea Carasu, Buletinul Societății Regale de Geografie, t.XXXVIII, 1916-1918, București, 1919


Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România.


Citeşte şi:

Cochirleni - Kokirlen, aşezare întemeiată de un dregător otoman (galerie foto)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Nu exista articole asemanatoare.