Invitati

Fortificaţii dispărute - „Dobrogea otomană, cea fără de cetăţi medievale“ (I)

„Voi nu aveţi cetăţi, nu aveţi castele. Imperiul Otoman nu a construit nimic notabil în Dobrogea, chiar dacă a stăpânit-o mai bine de patru secole şi jumătate“...
Aşa îmi spun adesea turiştii pe care îi plimb prin Dobrogea. Sunt uluiţi de frumuseţea locurilor mai puţin umblate, sunt reduşi la tăcere de istoria milenară a tărâmului, admiră întreaga moştenire antică, lăsată de greci, de romani şi romano-bizantini. Dar apoi, crezând că au găsit hiba acestui meleag cosmopolit şi aproape perfect, emit cu uşoară maliţiozitate următoarea concluzie: că Dobrogea nu se poate lăuda cu medievalul său...
 
Pentru a înţelege însă Dobrogea medievală otomană (1420 - 1478) şi toate problemele ei, trebuie făcută o atentă analiză. Este drept, când vorbesc de cetăţi, dobrogenii se laudă doar cu Enisala - ridicată de bizantini, controlată probabil de genovezi, stăpânită un timp scurt de Mircea cel Bătrân şi apoi preluată şi părăsită de otomani (pentru că din port la Marea Neagră a devenit o locaţie pe ţărmul unui lac creat prin colmatare). Enisala impresionează şi astăzi prin poziţia sa, cocoţată pe un vârf de stâncă, dominând Razim (Razelm) şi lacurile din jur. Nu este însă o cetate mare, acum jumătate de veac abia dacă încăpea în ea o garnizoană de până în 100 de oameni, pentru că rolul ei era strategic, de supraveghere a zonei...
 
Mai ştim, de asemenea, că a existat o puternică fortăreaţă la Nufăru, în judeţul Tulcea. Era cetatea bizantină Pereislaveţ - Proslaviţa, care, la un moment dat (sec. X), a fost capitala Rusiei Kievene, trei ani, sub stăpânirea prinţului Sviatoslav Igor. Acum, acolo se găsesc doar câteva ruine, deloc spectaculoase, şi pe care le cercetează specialiştii, dar pe care nu prea le vizitează turiştii. Povestea ei nu are însă nicio legătură cu Dobrogea din timpul stăpânirii otomane...
 
Mai ştim, bineînţeles, şi de Hârşova. Zidurile sale maiestuoase de piatră, dinspre Dunăre, impresionează şi astăzi. Litografiile şi gravurile de epocă medievală, descrierile călătorilor străini ce au ajuns în zonă, toate acestea ne vorbesc despre o fortăreaţă inexpugnabilă, despre o cetate puternică şi de o mare importanţă strategică...
 
În rest? Prea multe nu mai avem de spus atunci când ne lăudăm Dobrogea medievală, referindu-ne, evident, la structuri materiale, şi nu la moştenirea culturală lăsată de stăpânirea Înaltei Porţi.
 
Sunt însă foarte multe de spus, iar pentru asta trebuie analizată întreaga poveste...
Mai întâi însă, trebuie spus că cele mai multe fortificaţii otomane, atâtea câte au existat în Dobrogea, au fost distruse în timpul Războiului Ruso-Turc - 1828-1829 - şi vom prezenta fiecare caz în parte...
 
Dincolo de aceste fapte, trebuie înţeles faptul că otomanii au avut o cu totul altă mentalitate faţă de vesticii creştini dependenţi de castele şi cetăţi impunătoare.
Otomanii au construit şi ei, dar mai puţin în provinciile de graniţă, expuse inamicului, aşa cum a fost Dobrogea...
 
Ţara Dobrogei, Dobruca-eli, a fost cucerită efectiv de otomani în 1419-1420, în timpul lui Mihail voievod, fiul lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), cel care reuşise să stăpânească Dobrogea preţ de aproape trei decenii (din 1388, cel mai probabil)...
Nu vorbim însă de o cucerire totală, pentru că la acel an, 1420 (n.a. - potrivit principalei surse bibliografice - Aurel Stănică), frontiera este undeva pe linia Yeni Sale (Enisala) şi Isakci (Isaccea), care devin fortăreţe de margine şi sunt imediat reparate din ordinul lui Mehmed I Celebi, sultanul de la acea vreme (1413-1421)
 
Despre o Dobroge cucerită de otomani în totalitate vorbim abia în vremea marelui Mahomed II Cuceritorul (Fatih) (1451-1481), cel care distrusese Constantinopolul bizantin, viitorul Istanbul...
 
După războaiele purtate cu Vlad Ţepeş (campania de la Dunăre - 1462), otomanii nu mai întâmpină rezistenţă (pentru moment) din partea altor domnitori valahi şi îşi văd liniştiţi de organizarea administrativă provinciei. Turcii pun stăpânire şi pe Gurile Dunării, mai ales după cucerirea porturilor Chilia şi Cetatea Albă de către Baiazid II (Veli) (1481-1512).
 
Aşa cum spuneam, la început, Dobruja este o provincie otomană de graniţă, udj, condusă de un udj bey. Dobrogea va face parte din sangeacul Silistra (ellayet), dar încă din sec XVII, paşa de Silistra preferă să conducă provincia din reşedinţa sa de la Babadag. La începutul sec. XVII, în 1621, Osman al II-lea construieşte o fortăreaţă puternică, impresionantă, la Isaccea. Sultanul se războia cu polonezii. Înfrânt la Hotin, Osman va face pace, apoi va fi detronat şi ucis de o revoltă a ienicerilor.
 
În sec. XVII şi XVIII, turcii au construit fortăreţe importante. Se aflau la Măcin, la Isaccea, Tulcea, Babadag, la Sulina, Vadu (Karaharman), Hârşova şi Mangalia. Bineînţeles, o fortăreaţă puternică era şi la Kustenge (Kiustenge, Kostence), care avea un sistem complex de fortificaţii, dar pe aceasta o vom trata separat, la un moment dat.
 
Aşa cum arată arheologul Aurel Stănică în lucrarea citată în bibliografie, toate fortăreţele otomane au avut acelaşi sfârşit: au fost distruse în 1829 de către ruşii care câştigaseră războiul cu Semiluna (finalizat prin Tratatul de la Adrianopol din 2/14 septembrie 1829).
 
În Dobrogea, turcii nu au ridicat castele sau cetăţi, ci doar câteva fortăreţe, menţionate mai sus. În rest, au construit fortificaţii. Ele erau însă de lemn, înconjurate de valuri de pământ. Foloseau palisada, elementul care implica înfigerea în pământ a numeroşi pari groşi şi lungi, legaţi între ei prin corzi sau bare uşoare. Termenul folosit pentru acest tip de fortificaţie este palankă, ştiut de noi şi sub numele de redută.
 
Palanka implica costuri mici şi era mereu preferată în provinciile de graniţă. Costa puţin şi dacă pierdeau o palankă, trupele se puteau replia uşor şi construi apoi o alta. Palanka putea fi distrusă facil, prin incendiere, astfel că armatele otomane le construiau mereu lângă ape.
 
Multe fortificaţii erau acele tabia, de pământ, create în apropierea oraşelor importante. Astăzi, despre existenţa lor ne mai vorbesc doar hărţile militare ale veacurilor trecute. Erau două la Isaccea, apoi o Marea Tabia la Tulcea. Aceasta din urmă era de formă hexagonală şi de la înălţime domina bancul drept al Dunării şi controla trecerea fluviului.
 
La Tulcea au fost însă identificate în total patru tabii, mai mari sau mai mici, datând din diverse perioade. Mai importantă decât Tulcea, din punct de vedere militar, pentru turci era Isaccea. Aici au fost identificate cinci tabii. Cea mai mare dintre ele, Marea Tabia, era „cea mai mare palankă otomană din Dobrogea, ridicată în loc strategic, la trecerea Dunării pe cursul inferior - loc de fierbere la graniţă. avea formă de trapez cu 90 de metri lungime şi 60 de metri lăţime“...
 
(Va urma)
 

Bibliografie

 
- Sursa principală - Aurel-Daniel Stănică - „Studiu de caz: fortificaţiile turceşti“, lucrare apărută în „Dobrogea, coordonate istorice şi arheologice“, Editura StudIs, Iaşi, 2016
- Constantin Nicolae - „Noi date despre fortificaţia otomană de la Hârşova“
- Laurenţiu Radu - „Mangalia în perioada otomană“
- Călători străini în Țările Române, Evlya Celebi
 
Menţiune - citatele aparţin lucrării semnate de Aurel Daniel Stănică, principala sursă bibliografică
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Sursa foto: cronica-cimec.ro
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Dobrogea în perioada otomană (III) Poruncile sultanului Selim al III-lea

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea „Omul în Dobrogea nu este sigur de ziua de mâine.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

21 Apr 2018 510

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (IV)

21 Apr 2018 676

#citeşteDobrogea 179 de ani de la naşterea primului rege al României, Carol I. „Totul pentru ţară! Nimic pentru mine!“

20 Apr 2018 577

Gestul unui constănţean, dedicat zilei de naştere a lui Anghel Saligny (galerie foto)

20 Apr 2018 494

#citeşteDobrogea Jurnal de Centenar cu universitarul Daniel Citirigă, la TVR1 - „Împăratul Germaniei pe Frontul de Est“

20 Apr 2018 577

#citeşteDobrogea 164 de ani de la naşterea părintelui ingineriei româneşti, Anghel Saligny. Află marele său regret legat de Podul de la Cernavodă!

19 Apr 2018 1490

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia. Absolvenţi, organizarea în perioada comunistă şi reorganizarea după 1990 (VII)

19 Apr 2018 570

#citeşteDobrogea Jurnal de Centenar, cu universitarul Daniel Citirigă, la TVR1 - „Ferdinand, un rege cu suflet de român“

19 Apr 2018 721

#citeşteDobrogea „Învăţământul nostru nu stabileşte uneori suficient corelaţia dintre cunoştinţele teoretice şi realitatea intuită.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

19 Apr 2018 1102

File din istoria oraşului Tulcea Familia Avramide (galerie foto)

19 Apr 2018 3038

#citeşteDobrogea Criticul literar şi universitarul Enache Puiu ar fi împlinit 90 de ani. „Sunt dobrogean şi sunt dator să-mi cunosc, înainte de toate, locul, oamenii, istoria“

18 Apr 2018 546

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.16) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

18 Apr 2018 701

Domnul Carol şi întoarcerea Dobrogei acasă, la Ţară. Aşa cum reiese din declaraţii oficiale şi corespondenţă de familie

18 Apr 2018 1118

Pădurile Dobrogei în anii 1900

17 Apr 2018 4481

#citeşteDobrogea „Un sat dobrogean - Ezibei“, monografie realizată de profesor împreună cu elevii săi. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Apr 2018 891

#citeşteDobrogea 139 de ani de la naşterea prozatorului, memorialistului şi preotului Gala Galaction. „Am iubit dulcea ei tristeţe orientală“, scria despre Mangalia

16 Apr 2018 721

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.15) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

16 Apr 2018 613

Sănătatea şi serviciul sanitar în Dobrogea la sfârşitul secolului al XIX-lea

16 Apr 2018 1094

#citeşteDobrogea Pe vremea când românul lucra „pentru fericirea lui şi a neamului românesc“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Apr 2018 676

#citeşteDobrogea Nicolae Tonitza despre Dobrogea - „Fără îndoială, unul din colţurile cele mai pitoreşti din cuprinsul României“ (galerie foto)

13 Apr 2018 1036

Constanţa/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore şi semne sporadice de coeziune (IV)

13 Apr 2018 721

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (III)

13 Apr 2018 1028

#citeşteDobrogea 132 de ani de la naşterea celui mai de seamă pictor român. Moştenirea lui Nicolae Tonitza lăsată Dobrogei (galerie foto)

13 Apr 2018 1068

Constanţa/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore şi semne sporadice de coeziune (III)

12 Apr 2018 691

Jurnal de Centenar cu universitarul Daniel Citirigă la TVR1 „Dobrogea sub ocupaţie“

12 Apr 2018 1101

#citeşteDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1947-1967) (VI)

12 Apr 2018 925

#citeşteDobrogea Cum era structurat manualul de Geografie de la 1911. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Apr 2018 724

#citesteDobrogea 164 de ani de la naşterea marelui român Ioan Neniţescu, prefect de Dobrogea

11 Apr 2018 1065

#scrieDobrogea Constanţa/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore şi semne sporadice de coeziune (II)

11 Apr 2018 952

#citeşteDobrogea În premieră, Anaid Tavitian povesteşte despre tatăl său - „O amprentă dulce, care mă obligă să fiu într-un anume fel, pentru că aşa am fost educată!“ (galerie foto)

11 Apr 2018 1473

#citeșteDobrogea Cum arăta Tomisul pe vremea lui Ovidius. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

11 Apr 2018 1654

#scrieDobrogea Constanța/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore și semne sporadice de coeziune (I)

10 Apr 2018 848

#citeşteDobrogea Deșarta speranță legată de viitorul județului Constanța - „Să facem dintr-însul un colț de raiu al țării noastre“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

10 Apr 2018 1043

„Din dragostea pe care o păstrez neamului meu și satului“ Familia Valaori din satul dobrogean Caratai/Nisipari și ctitoriile sale

10 Apr 2018 5092

Eroii Histriei (II) Amiralul Hegesagoras și expediția pentru salvarea Apolloniei. Binefăcătorii cetății

10 Apr 2018 1247

Eroii Histriei (I) Povestea celor trei soli, Agathocles și războiul cu tracii, Aristagoras binefăcătorul

09 Apr 2018 1365

#citeșteDobrogea Cognacul și romul, băuturi falsificate aflate pe masa dobrogenilor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 Apr 2018 1311

#citeșteDobrogea Cafea colorată artificial sau amestecată cu cereale. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Apr 2018 1671

Jurnal de Centenar, cu universitarul Daniel Citirigă, la TVR1 „Dobrogea, împărțită și sub dublă ocupație”

07 Apr 2018 1126

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.12) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

06 Apr 2018 704

#citeşteDobrogea Laptele falsificat şi amestecurile de uleiuri, la control. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

06 Apr 2018 1460

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1932-1947) (V)

05 Apr 2018 1241

#citeşteDobrogea I.N. Roman, la 1905 - „Putem zice cu încredere că Dobrogea a fost românizată, că ea este ţară românească“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Apr 2018 1495

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.11) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

04 Apr 2018 780

#citeșteDobrogea Băuturile alcoolice și alimentele, la control, în Laboratorul de Chimie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

04 Apr 2018 1150

Cetatea Tomisului în epoca romano-bizantină (III) - Comorile ascunse, Iustinian şi ultima epocă de aur

03 Apr 2018 838

Informare meteo valabilă, până la noapte, pentru Dobrogea. Ce spun specialiștii pentru ziua de azi

02 Apr 2018 1258

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.10) - Henry Barkley (MB - Scoția) (galerie foto)

02 Apr 2018 610

#citeșteDobrogea Foc în farmaciile constănțene, în Primul Război Mondial. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

02 Apr 2018 1578

Cetatea Tomisului în epoca romano-bizantină (II) - Episcopul Teotim, hunii, Mitropolia

02 Apr 2018 965