Invitati

Gladiatorii cetăţii Tomis (I) Amfiteatrul şi vedetele spectacolului antic (secolele II-III d.Hr.)

Trăim într-un cotidian haotic, iar asta ne face adesea, din păcate, să uităm sau să tratăm cu indiferenţă poveştile şi istoriile minunate ale acestui oraş milenar numit Constanţa, vechiul Tomis... Vestigiile bătrânului polis se regăsesc la tot pasul şi sunt mereu gata să ne împărtăşească tainele lor, să ne spună poveşti de demult, să ne destăinuie istoria unui oraş puternic şi înfloritor numit în antichitate „metropola Pontului Stâng”.
 
Tomisul întemeiat de grecii din Milet în sec. VI î.Hr. a fost cel mai important oraş al Dobrogei antice (Scythia Minor) în timpul stăpânirii romane, când, de altfel, a şi devenit capitala provinciei.
 
Istoria sa este una lungă şi plină de evenimente majore, ce merită analizate şi tratate în detaliu. Noi ne vom opri însă doar asupra unuia dintre aspectele care dau culoare acestei poveşti adevărate.
 
Astăzi, televiziunea şi internetul ne oferă filme şi seriale precum „Gladiatorul” sau „Spartacus”, pentru a enumera doar două dintre faimoasele producţii de gen. Acestea au un mare succes şi îi fac pe mulţi tineri să devină foarte interesaţi de istorie, de cea universală, dar, implicit, şi de cea naţională. Din păcate însă, puţini dobrogeni ştiu că şi oraşul Tomis şi-a avut gladiatorii săi.
 
De altfel, Constanţa este singurul oraş din Dobrogea unde a fost descoperit un amfiteatru antic, locul în care se desfăşurau spectacole şi lupte cu gladiatori. Și-a avut vedetele sale, ale căror nume au rămas în inscripţiile din piatră descoperite de-a lungul timpului de către specialişti. Datorită descoperirilor arheologice din ultimul secol şi jumătate, ştim astăzi că la Tomis au trăit, au luptat, au triumfat sau au murit în arenă gladiatori precum Skirtos DaculAmarantos, Attalos, Argutos sau Agroicos...
 
Dacia romană a avut multe amfiteatre, printre cele mai mari numărându-se cele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Porolissum, Drobeta, Napoca, Potaissa sau Apullum. Cu siguranţă şi Scythia Minor a avut mai multe, dar, din păcate, cercetările efectuate nu au condus până acum la alte descoperiri. Oricum, este aproape sigur că amfiteatrul de la Tomis era cel mai mare din Scythia Minor. Există discuţii cu privire la existenţa unu amfiteatru sau măcar a unui teatru la Histria, unde ar fi putut avea loc lupte.
 
Amfiteatrul Tomisului a fost descoperit în 1989, în timpul săpăturilor făcute pentru fundaţia unui hotel din zona Modern-Esplanada. Dacă vei întreba un specialist, acesta îţi va spune că ruinele amfiteatrului se află lângă Poarta Mare a cetăţii, descoperită la intersecţia străzilor Dragoş Vodă cu Mircea cel Bătrân. Amfiteatrul se afla în afara zidurilor oraşului, extra-muros, după obiceiul roman, aşa cum vedem, de exemplu, astăzi şi amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
 
Amfiteatrul de sub hotel s-a păstrat parţial, iar acum se află în stare de conservare, nefiind inclus în circuitul turistic. Specialiştii care au cercetat situl arheologic au stabilit că edificiul a funcţionat până prin sec. IV d.Hr., când peste el a fost ridicat o bazilică creştină.
 
Era un amfiteatru de dimensiune medie (nu uriaş precum Colloseum sau mare ca cele de la Capua sau El Djem (Tunisia). Cel mai probabil, era un edificiu elipsoidal de vreo 100 de metri lungime, lat de vreo 80 şi cu o arenă de aproximativ 55-60 de metri pe 35-40 de metri. În ceea ce priveşte înălţimea sa, una dintre ipotezele plauzibile ne indică cifre de 20-25 de metri. Perioada sa de glorie, dovedită şi susţinută de vestigiile descoperite, a fost în secolele II şi III d.Hr.
 
Există mai multe ipoteze şi în ceea ce priveşte capacitatea acestui amfiteatru tomitan. După unele surse, putem vorbi despre peste 2.000 de locuri, în timp ce alte ipoteze indică chiar şi o capacitate de 20.000 de locuri, pentru vremuri în care Tomisul era un oraş foarte populat, atingând şi depăşind chiar demografic această cifră de 20.000. Este greu de spus însă cu certitudine care este varianta corectă.
 
Tomisul s-a dezvoltat mult începând din a doua jumătate a secolului II d.Hr. (din vremea împăraţilor Antoninus Pius şi Marcus Aurelius), fiind un mare centru economic, astfel că principalele îndeletniciri ale locuitorilor săi erau comerţul şi navigaţia. Aşa cum şi Constanţa a fost în epoca modernă, oraşul antic era un loc cosmopolit. Tomisul a atins apogeul dezvoltării sale în timpul dinastiei Severilor (193 - 235 d.H), referindu-ne însă acum doar la veacurile II şi III, şi nu la perioada constantiniană, de secol IV.
 
Grecii, urmaşi ai coloniştilor miletieni, au fost mult timp cei mai numeroşi şi mai puternici din punct de vedere financiar. Veniţi de prin toate colţurile imperiului, romanii au dominat mai întâi doar sectorul administrativ şi militar, dar, treptat, au devenit majoritari, odată ce veteranii şi coloniştii au ales să se stabilească în Scythia Minor. Astfel, Tomisul a ajuns să aibă o populaţie greco-romană. Nu trebuie să uităm însă de băştinaşii geţi. Aceştia nu erau poate majoritari în cetate, însă ei locuiau în numeroasele aşezări din jurul Tomisului şi formau o mână de lucru capitală pentru economia cetăţii.
 
Toată această mulţime formată din romani, greci, geţi şi alte seminţii ale lumii adora spectacolele şi mai ales jocurile de gladiatori, devenite foarte populare în întregul Imperiu.
 
În veacurile de care vorbim, instituţia gladiatorului avea un regim cu totul special. Plebea imperiului, fie ea de la Roma, fie din provincii, îşi dorea cu ardoare „pâine şi circ” şi aştepta cu nerăbdare toate festivalurile şi spectacolele prevăzute în calendarul religios roman. Serbările cultului imperial - în cinstea caesarului şi a familiei sale, celebrarea diverselor zeităţi, schimbarea anotimpurilor, toate acestea erau prilej de organizare de jocuri.
 
Gladiatorii erau vedete comparabile cu starurile din fotbalul actual. Bineînţeles, un campion de la Tomis nu putea fi comparat cu unul de la Roma sau de la Capua, dar pe plan regional, el se bucura de o mare popularitate.
 
În timpul lui Marcus Aurelius şi apoi în vremea Severilor (Septimius Severs, Caracalla, Heliogaballus sau Severus Alexander) nu se mai punea aşa mult problema gladiatorilor sclavi sau proveniţi din grupurile prizonierilor de război. Gladiatorii sec. II-III erau, cei mai mulţi dintre ei, oameni liberi, în general din clasa pauperă, care erau dornici de faimă şi avere, iar succesul în arenă îţi putea oferi aceste lucruri.
 
Ei se ofereau să intre voluntari (autoracti) într-o şcoală de gladiatori (ludus), pentru o perioadă anume. Semnau chiar şi un fel de contract, în care erau prevăzute numărul maxim de lupte dintr-un an şi banii pe care urmau să îi primească. Ei se bucurau de condiţii deosebite, hrană bună, îngrijiri medicale deosebite. Evident, pentru a intra într-un ludus trebuiau însă să treacă probe fizice şi abia apoi depuneau sacramentum, jurământul faţă de lanista, şeful şcolii respective. Ei se antrenau şi se specializau să devină un anume tip de gladiator, pentru că existau mai multe astfel de tipuri. Unii erau raetiari, alţii murmillo, thraxsecutori sau hoplomachus, acestea fiind doar câteva dintre tipurile populare.
 
Dată fiind existenţa unui amfiteatru la Tomis, este sigură şi funcţionarea unor şcoli de gladiatori în acest oraş. Adesea, luptătorii dintr-un oraş puteau merge în alte cetăţi din Moesia Inferior (Novae, Marcianopolis, Odessos - azi, situri în Bulgaria), unde luptau împotriva gladiatorilor locali.
 
Jocurile se desfăşurau în general pe parcursul mai multor zile. Fiecare zi îşi avea programul său, însă regulile nu difereau foarte mult, de la Roma la Tomis. Astfel, ziua începea cu venationes, lupte contra animalelor sălbatice, şi care erau urmate de noxii, execuţii publice, în cazul în care acestea existau. Apoi începeau munera, luptele de gladiatori. În cursul dimineţii, în startul spectacolului, exista şi o paradă a luptătorilor pe care spectatorii urmau să îi vadă în a doua parte.
 
Gladiatorii erau staruri scumpe, aşa că nicio şcoală nu dorea ca ei să îşi piardă viaţa în arenă. Existau astfel arbitri care supravegheau lupta şi îi puteau pune capăt acesteia. Foarte rar se dădeau intenţionat lovituri fatale, dar este adevărat că în confruntări unii puteau suferi răni grave, care le puteau aduce sfârşitul.
 
Am menţionat mai devreme câteva dintre numele unor gladiatori care au luptat la Tomis. Informaţiile despre ei ne-au parvenit din traducerea unor inscripţii de pe monumente funerare, descoperite la Constanţa sau în împrejurimile acesteia. Aceste texte, în greacă sau în latină, ne ajută să recompunem, chiar dacă parţial, elemente din viaţa acestor gladiatori de sec. II-III d.Hr.
 
Vom începe prezentarea gladiatorilor tomitani ştiuţi până acum cu unul aproape necunoscut de publicul larg. Numele lui este Argutos. L-am ales pe acesta pentru că el poate fi admirat cu prilejul unei vizite pe care o puteţi face oricând la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
 
Stela sa funerară din calcar este expusă în sala VI, de la etajul 1, şi a fost descoperită în 1935 în capătul străzii Cuza Vodă, după ce un mal s-a surpat. Argutos este costumat în reţiar (retiarus), tipul de gladiator care lupta folosindu-se de o fuscina (trident sau furcă) şi de o plasă (reţea de la care vine şi numele tipului de gladiator), cu care încerca să îşi prindă, împiedice sau imobilizeze adversarul.
 
Argutos este prezentat din faţă, în mers, ţinând tridentul, dar şi un pumnal, pe care îl folosea adesea pentru a da lovitura finală. Plasa sa nu apare în relief, dar tridentul indică foarte clar faptul că Argutos era un raetiar. Nu este singura dovadă.
 
Inscripţia de pe stela funerară a fost tradusă de specialişti şi aşa putem afla date importante despre cariera lui. Astfel, stau scrise în piatră cuvintele: „Aici, zac eu, Argutos, retiarul, care am învins în luptă de şase ori; m-a înmormântat Orestes, spre amintire. Salutare trecătorule”.
 
Nu se înţelege dacă el a murit în arenă sau din alte cauze, dar ştim că a cunoscut gustul victoriei în şase confruntări. După unii specialişti, Argutos este un nume derivat din numele Argos - regiune în Grecia şi asta ar însemna că era poate grec originar din Achaia (conform lui Louis Robert, citat din sursa M. Streinu). După alţii, numele lui ar veni din latinul argutus, cel şiret. Mai aflăm din inscripţie că el a fost înmormântat de către un anume Orestes, care poate fi la rândul său un gladiator (coleg de ludus) sau chiar un lanista, poate şeful şcolii din care făcea parte Argutos...
 
(Va urma) 
 
Bibliografie 
 
ISM II - 343(179) - „Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor” „Inscripţiile din Scytia Minor greceşti şi latine” - vol II: „Tomis şi teritoriul său” - Colecţie îngrijită de DM Pipppidi şi I.I. Rusu - Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1987 (seria II)
 
Marius Cristian Streinu - „Gladiatori şi preoţi la Gurile Dunării” - Revista de istorie militară
Marius C. Streinu - „Revisiting the Tomis amphiteatre - Teories and Hypothesis”, Pontica 48-49, 2015-2016
 
Marius C. Streinu - „Language of the arena in the pontic region”, Revista Peuce, nr. 14, 2016
 
Livia Buzoianu, Maria Bărbulescu - „Tomis în epoca romană timpurie (sec. I - III p. Chr)”
 
Livia Buzoianu, Maria Bărbulescu - „Tomis - Comentariu istoric şi arheologic” MINAC, Ed. Ex Ponto 2012
 
Alexandru Ghe. Sonoc - „Câteva consideraţii în legătură cu organizarea spectacolelor publice şi percepţia luptelor cu fiare şi de gladiatori în Moesia Inferior, Regatul Bosporan şi în Dacia Romană” - Acta Terrae Septemcastrensis II
 
„Analele Dobrogei” - serie veche, 1935 (pag 137-143).
 
Sursa foto 1: Wikipedia (https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gladiators_from_the_Zliten_mosaic_3.JPG)
Foto 2: ZIUA de Constanţa
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi: 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (II). Sfârşitul conflictului şi Pacea de la Cainargeaua Mică (Kuciuk-Kainargi) (1768-1774) - galerie foto


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Radu CORNESCU

17 Jul, 2018 13:03

Amfiteatrul se afla intra-muros, adica in interiorul Cetatii Tomis.

Articole asemanatoare

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Medicul sufletelor, Krikor Pambuccian - „L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită“

19 Nov 2018 237

Bandele de tâlhari suprimate de autoritățile române în Dobrogea anului 1880

19 Nov 2018 307

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

17 Nov 2018 478

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 370

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)

17 Nov 2018 708

Răsfăț culinar și cultural la 140 de ani de Dobrogea! La ce evenimente sunt invitați constănțenii

16 Nov 2018 358

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, Filiala Constanța La școlile din Siminoc și 23 August - sărbătorirea Zilei Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 379

La Mihail Kogălniceanu Noile generații ale comunității turco-tătarilor și aromânilor au cinstit Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 874

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 560

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

16 Nov 2018 477

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 1183

ZIUA de Constanţa vă prezintă „Imnul Centenar“, compus de Ovidiu Komornyik, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretat de vocile de aur ale muzicii uşoare

15 Nov 2018 670

Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)

15 Nov 2018 740

Târg cu produse tradiţionale de Ziua Dobrogei, la Pavilionul Expoziţional. Ce surprize le sunt pregătite constănţenilor (galerie foto)

15 Nov 2018 1006

Primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, mesaj pentru dobrogeni „Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulţi ani, Dobrogea!“

15 Nov 2018 287

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Din Medgidia până la Casa Albă a Statelor Unite - Kemal Karpat, istoric, sociolog şi om de bază pe trei continente

15 Nov 2018 438

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 425

Interviu live de Ziua Dobrogei Imnul Dobrogei, festivalurile Constanței îngropate politic și soarta artistului român pe care îl plângem trei zile și apoi îl uităm (video)

15 Nov 2018 530

Târg de bunătăți la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisil” Năvodari, cu ocazia Zilei Dobrogei (galerie foto)

14 Nov 2018 324

Seară folclorică de Ziua Dobrogei, la Sala Sporturilor din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 341

Ziua Dobrogei Mesaj transmis de Simona Halep

14 Nov 2018 369

De Ziua Dobrogei, mai mulți copaci au fost plantați la granița dintre județele Constanța și Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 752

Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

14 Nov 2018 243

“140 de ani de la Unirea dintre Dobrogea și Patria Mamă, România”, omagiați de Asociația “Dobrogea Unită”(galerie foto)

14 Nov 2018 444

Ziua Dobrogei, desfășurată la Liceul Tehnologic Poarta Albă, județul Constanța (galerie foto)

14 Nov 2018 240

Reuniune afectiv-memorială, închinată Dobrogei, la Şcoala „Ciprian Porumbescu”

14 Nov 2018 637

Ziua Dobrogei, sărbătorită la Monumentul Independenței din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 342

„Bibliografia Dobrogei - 425 a.Hr. - 1928 d.Hr.“, de S. Greavu - Dunăre

14 Nov 2018 174

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 349

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 213

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 587

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 248

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 229

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 354

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 329

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 284

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 245

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 474

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 391

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1156

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 1019

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 349

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 773

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4630

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 385

Cazinoul din Constanţa, în vreme de război. Eveniment cultural, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 530

Ziua Națională a Dobrogei, omagiată de ISJ Constanța prin Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ dobrogean”

13 Nov 2018 539

#Dobrogeaetnica George Călinescu - „Cutare face o istorie a artei, altul o teorie, numai K.H. Zambaccian se logodește cu tabloul“

13 Nov 2018 344

Poveştile Histriei (II) Moştenirea centurionului Saturninus, veteranii romani şi tragedia lui Chrysippos

13 Nov 2018 332

#Dobrogeaetnică Ziua Dobrogei, sărbătorită la Muzeul Etnografic „Gheorghe Celea“ din Mihail Kogălniceanu

13 Nov 2018 671