Poetul grec Arctinos (sec. VII î. H.) a descris în poemul Etiopia faptele de arme și moartea eroului grec Ahile în Războiul Troiei (sec. XII î. H.) și înmormântarea sa în Insula Șerpilor de către mama sa, zeița Thetys.
Arctinos a fost un
poet grec de mică importanță, care a trăi
t în sec. VII î. H. în
polis-ul
Milet, cel mai important oraș grec de pe coasta de V a Asiei Mici (Turcia asiatică).
Unii istorici îi atribuie două poeme din ciclul homeric
, Aithiopis/
Etiopia și
Cucerirea Ilionului, și epopeea
Titanomahia, păstrate în rezumat în
Hrestomathea/Crestomația filosofului grec Proclos din
sec. V d.H.. Pe de altă parte, mulți autori antici menționează aceste opere ca fiind anonime.
În poemele
Iliada și
Odiseea, poetul grec
Homer (?) descrisese cucerirea
cetății Troia/Ilion (coasta de V a Asiei Mici) după un asediu de 10 ani al coaliției
grecilor/aheilor în
sec. XII î. H.
Etiopia este un poem în cinci părți care constituie urmarea
Iliadei. Numele derivă de la acela al etiopianului Memnon, venit în ajutorul troienilor după uciderea lui Hector, fiul cel mare al regelui troian Priam, de către
Ahile, cel mai important erou grec/aheu.
Arctinos descrie lupta dintre
Ahile și
amazoana Pentesileea din timpul
Războiului Troiei: „
Amazoana Pentesileea, fiica lui Ares, de neam trac, sosește în ajutorul troienilor. Ea se luptă vitejește. Ahile omoară pe Tersit, deoarece este certat și ocărît de acesta pentru iubirea sa față de Pentesileea. De aceea, între ahei se iscă o neînțelegere, pricinuită de uciderea lui Tersit. Apoi Ahile pleacă pe mare spre Lesbos, unde aduce jertfe în cinstea lui Apolo, Artemisei și a Latonei și este purificat pentru omorul său de către Odiseu... ”
În
sec. V î.H.,
femeile războinice sau amazoanele sunt menționate la
Istru/Dunăre de către atenianul
Eschil în
tragedia Niobe și de
tebanul Pindar în
poemul Olimpicele.
Tracii erau un popor
indoeuropean așezat în estul Peninsulei Balcanice, în vecinătatea Troiei. Odiseu/Ulise și Tersit erau unii dintre conducătorii alianței grecilor/aheilor.
În mitologia greacă,
Ares era zeul războiului, iar
Apolo, zeul luminii, și
Artemisa, zeița vânătorii, erau copii zeiței
Latona și ai lui
Zeus, zeul suprem.
Lesbos este o insulă grecească în Marea Egee, în apropierea Troiei. Apoi,
Arctinos prezintă uciderea lui
Ahile de către troieni și înmormântarea lui de către mama sa,
zeița Thetys, în
Insula Leuke, identificată cu
Insula Șerpilor din fața gurilor Dunării:
„După ce Ahile puse pe fugă pe troieni și pătrunse în oraș, este ucis de Paris și Apolo. În jurul leșului se încinge o luptă înverșunată. Aias îl ia și-l duce la corăbii, în vreme ce Odiseu ține piept troienilor. Apoi ei îl înmormîntează pe Antiloh și expun cadavrul lui Ahile. Sosind Thetys, însoțită de Muze și de surorile ei, își plînge copilul. După aceea Thetys răpește de pe rug pe fiul său și-l poartă în insula Leuce. Aheii, făcîndu-i mormînt prin îngrămădirea pămîntului, rînduiesc în cinstea lui o întrecere, iar pentru armele sale se iscă o luptă între Aias și Odiseu.”
Ahile a fost ucis de o săgeată trasă de
Paris, fiul cel mic al lui
Priam, și dirijată de
Apolo în călcâiul neprotejat al eroului grec/aheu.
Aias/Ajax era un alt conducător grec/aheu.
Ahile era fiul zeiței
Thetys, una din nimfele marine, și al lui Peleu, regele mirmidonilor din Tesalia (Grecia centrală).
Cele
9 Muze erau fiice ale lui Zeus și Mnemosynei, fiiecare patronând una dintre
arte.
Bibliografie cronologică
GODOFREDUS KINKEL,
Epicorum Graecorum Fragmenta, vol. I., Teubner, Leipzig, 1877, p. 32-33.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR,
Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964 (II: Arctinos)
Sursa foto: Analele Dobrogei, anul 12, fasciculele 1-12, 1931, publicație disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Bibliografie Hesiodos (sec. VIII-VII î. H.) - „Teogonia“
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: