Hesiod s-a născut în polis-ul Kyme/Cyme, situat pe litoralul egeean al Asiei Mici (azi Nemrut Limani în Turcia asiatică vestică). Însă el a trăit, în sec. VIII-VII î. H., în localitatea Askre/Ascra din regiunea Beoția (Grecia centrală), a cărei capitală era Teba și de unde era originar tatăl său.


În prima parte a vieții a fost păstor, cunoscând astfel viața rurală specifică Beoției.
Al doilea scriitor cronologic al civilizației antice greco-romane după compatriotul său Homer, Hesiod a fost autorul a două poeme: Teogonia, referitor la geneza și genealogia zeilor (teos=zeu; gonos=generație) și la subordonarea destinului omului voinței divinății, și Munci și zile.


În Teogonia (337-339,) Hesiod arată că „Tethys a născut Oceanului fluviile cu valuri agitate: / Nilul, Alfeul, Eridanul cel adânc, / Strimonul, Meandrul și Istrul care curge frumos.” În mitologia greacă, Tethys era fiica zeilor Uranos/Cerul și Geea/Pământul.
Din căsătoria lui Thetys cu fratele ei Oceanos au rezultat cele 6 fluvii importante ale lumii cunoscute atunci de grecii indoeuropeni, între care Istros/Dunărea.


Bibliografie cronologică

HESIODE, Theogonie. Les travaux et les jours. Le bouclier, texte etabli et traduit par Paul Mazon, Les Belles Lettres, Paris, 1928.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (I. Hesiod)
ERNEST STERE, Din istoria doctrinelor morale, 3 vol., Ed. Științifică și Encliopedică București, 1975.
INDRO MONTANELLI, Istoria grecilor, Ed. Artemis, București, 1996.
HORIA DUMITRU OPREA, Hesiod – Teogonia, Munci și zile, „Istorii regăsite”, 6 iulie 2011, istoriiregasite.wordpress.com
HORIA DUMITRU OPREA, Hesiod – poetul țăran, „Istorii regăsite”, 12 iunie 2012, istoriiregasite.wordpress.com

Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 

Istoria Dobrogei - Bibliografie Pindar (518 î. H. - 438 î. H.) - „Olimpicele”, „Piticele”, „Nemeenele” (galerie foto)