Orașul-port Callatis a fost întemeiat pe coasta vestică a Mării Negre la sfârșitul sec. VI î. H. de coloniști greci din Heracleea Pontică pe locul așezării getice Cerbatis/Acervatis. După o evoluție înfloritoare independentă, dar și sub dominația romană de 6 secole, orașul a dispărut în contextul marii invazii slave din 602.
Origini
Callatis/Kallatis (gr.), actualul oraș Mangalia, a fost fondat la sfârșitul sec. VI î. H. de coloniști
greci (#POPULAȚIE-POPOARE 2018) din orașul
Heracleea de pe coasta sudică a
Pontului Euxin/Marea Neagră (litoralul nordic al Turciei asiatice), pe locul
așezării getice Cerbatis/Acervatis. Heracleea fusese întemeiată de coloniști din orașul grec
Megara (vecin cu Atena).
Izvoare
Izvoare antice târzii care menționează înființarea coloniei: romanul
Plinius cel Bătrân (23-79),
Natualis Historiae (IV, II, 14), grecul
Strabon (sec. I î. H. – sec. d. H.)
, Geographia (VII, 6, 1; XII, 3, 6) și grecul
Pseudo-Scymnos (sec. I î.H.),
Periegesis. O sursă generală este lucrarea grecului
Memnon (sec. I), probabil locuitor al orașului:
De Heracleia. Un alt izvor este opera grecului
Diodor din Sicilia (sec. I î. H.):
Ιστορική Βιβλιοθήκ/Biblioteca istorică.
Politica internă
Organizarea politică era asemănătoare celorlalte colonii ale
Megarei din
Pontus Euxinus și
Propontida (Marea Marmara).
Magistrul eponim, cel care al cărui nume devenea și nume al anului, se numea
basileus.
Orașul a dispărut după marea invazie a
slavilor la sud de Dunăre din anul 602, când s-a așezat în teritoriile balcanice ale Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin).
Politica externă
În ansamblu, istoria politică a Callatisului a fost strâns legată de cea a celorlalte colonii grecești de pe coasta vestică a Mării Negre.
Dezvoltarea orașului a permis ca, la sfârșitul sec. IV î. H., să conducă alianța orașelor pontice răsculate împotriva lui
Lisimach, diadohul (succesor al lui Alexandru Macedon) Traciei.
În 262 î. H., orașul s-a aliat cu vecina
Histria (
#GEOGRAFIE-LOCALITĂȚI – Histria 2018) împotriva
Byzantionului (Constantinopol/Istanbul), în lupta pentru controlul Tomisului vecin. După înfrângere Callatis și-a reluat cursul dezvoltării, ca urmare a relațiilor comerciale cu alte colonii din Marea Neagră și metropolele din Grecia, inclusiv cu Alexandria din Egiptul condus de dinastia fondată de diadohul Ptolemeu.
Criza de la sfârșitul sec. II î. H. obligă Callatisului să solicite ajutor militar coloniei
Apollonia Pontică (Sozopol, Bulgaria).
În 73 î. H. orașul intră în coaliția antiromană inițiată de
regele Mitridates VI Eupator al Pontului (nordul Turciei asiatice). Ca urmare, în 72/71 î. H. Callatis a fost cucerit, ca și alte colonii pontice, de
proconsulul (guvernator roman) Macedoniei, M. Terentius Varro Lucullus, care i-a impus un
foedus (tratat de alianță). În 62/61 î. H., în alianță cu
geții localnici, orașele pontice se revoltă împotriva guvernatorului
C. Antonius Hybrida.
La jumătatea sec. I î. H., Callatis a intrat sub dominația
regelui dac Burebista (82 î. H. – 44 î. H.), ca și întreg litoralul vestic al
Pontului Euxin.
În timpul domniei
împăratului Augustus, în urma expedițiilor din 29-27 î. H., localitatea a fost cucerită de
M. Licinius Crassus. În consecință, Callatis a intrat în
Comunitatea Pontică controlată de romani. În anul 46,
împăratul Claudius a decis transformarea regatului clientelar (vasal) al
tracilor odrisi în
provincia Moesia (Bulgaria dintre Dunăre și Balcani), în care a fost inclus și Callatis
. Ca urmare a divizării provinciei în 86 de către
împăratul Domitianus, orașul a fost integrat
Moesiei Inferior (cursul inferior al Dunării).
Monede
a. Epoca greacă
Dezvoltarea economică pe baza exportului de
cereale obținute în teritoriul rural al orașului, a permis inițierea activității monetare în a doua jumătate a sec. IV î. H. Primele monede au fost
drahme de argint, pe care erau reprezentate eroul mitologic
Heracles cu arcul și măciuca,
spicul de grâu și inscripția
KALLA.
Au fost emise și monede divizionare din
argint numite
hemidrahme.
În sec. III-II î. H. au fost bătute diverse monede din
bronz, pe aversul cărora figurau
zeii Demeter (agricultura),
Apollon (lumina),
Athena (înțelepciunea),
Dyonisos (vița de vie),
Heracles,
Hermes (comerțul), iar pe revers inscripția
KALLA/KALLAT și
spicul de grâu.
De asemenea, au fost emiși
stateri din aur de tipurile Alexandru și Lisimah, cu inscripția
BASILEOS LYSIMAXON.
În sec. III î. H., puterea financiară a Callatisului crescuse până la punctul în care a fost capabil să împrumute
Histria cu monede din
aur, care au fost descoperite la
Dăeni (SV jud. Tulcea),
Mărășești (jud. GL) și
Anadol (Reni, Ucraina).
b. Epoca romană
După o primă emisiune în timpul domniei lui
Nero (54-64), activitatea monetară propriu-zisă a început cu monede de
bronz în cursul domniei lui
Antoninus Pius (138-161).
Emisiunile de monede au încetat în timpul împăratului
Filip Arabul (244-249), în plină criză a imperiului din sec. III.
Cele mai multe monede aveau pe avers
efigia și
titulatura împăraților, iar pe revers diferite
imagini și inscripția
KALLATIANON.
Începând cu sec. III, în oraș au fost folosite și
monede romane, care se încadrau în circulația monetară a provinciei
Moesia Inferior.
Cultura
Dezvoltarea economică a reprezentat și cadrul unei intense vieți culturale. Astfel, lucrările literare și științifice ale unor callatieni precum
Demetrios (sec. III î. H.) și
Satyrus „Peripateticul” (sec. II î. H.) au devenit cunoscute în întreaga lume greacă. Un caz unic pe teritoriul României este descoperirea unui
text pe papirus într-un tumul (mormânt antic acoperit cu o movilă de pământ) de sec. IV î. H., din păcate deteriorat.
Religie
Zeii cei mai venerați la Callatis erau
Apollon, Demeter, Afrodita, Athena, Zeus (zeul suprem),
Heracles, Artemis (zeița vânătorii),
Agathos Daimon și
Dyonisos/Dasyllios.
Mai multe inscripții din epoca elenistică (postalexandrină) și romană atestă activitatea
thias-urilor, asociații ale adoratorilor lui
Dyonisos. De asemenea, o dedicație din sec. I î. H. menționează
antron-ul inițiaților. La jumătatea sec. I exista o instituție cultural-religioasă numită
gerusia.
Cercetări arheologice
Săpăturile arheologice au fost inițiate la începutul sec. XX, dar nu pot fi realizate sistematic deoarece orașul modern se întinde deasupra celui antic. În timpul cercetărilor sporadice din 1924-1944,
Theofil Sauciuc-Săveanu (1884-1971) a descoperit unele monumente, cea mai importantă fiind
incinta orașului din era elenistică.
Au mai fost găsite o
mare bazilică din sec. V-VI și, în exteriorul incintei, o
casă în care s-a descoperit un tezaur de circa
7000 de monede, majoritatea din sec. III. În teritoriul rural al coloniei au fost găsite o
necropolă din sec. IV-II î. H. și una din epoca romană târzie, precum și
tumuli cu construcții complexe. De-a lungul timpului, marea a invadat țărmul zona portului, unde
explorările subacvatice au găsit
fragmente arhitectonice și
inscripții.
Bibliografie cronologică
VASILE PÂRVAN,
Gerusia din Callatis, „Academia Română. Memoriile Secțiunii Istorice”, București, 39, 1920, p. 51-90.
CONSTANTIN PREDA,
Callatis, București, 1963.
DIONISIE PIPPIDI (coord.),
Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 123-126. (Callatis/D. P. & Gh. Poenaru-Bordea).
ANDREI RĂDULESCU & ION BITOLEANU,
Istoria Dobrogei, ed. II, Ex Ponto, Constanța, 1998.
MIRCEA PETRESCU-DÂMBOVIȚA & ALEXANDRU VULPE (coord.),
Istoria românilor, vol. I (
Moștenirea timpurilor îndepărtate), Ed. Enciclopedică, București, 2001.
SILVANA COJOCĂRAȘU,
Callatis, legenda Mării Negre (I-XIII), „Studii Pontice”, 2011-2013, www.alternativaonline.ca
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citește și:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități Darius I
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: