Invitati

Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Durostorum (galerie foto)

Durostorum/Silistra (Dobrogea) a fost o localitate romană dezvoltată în jurul unui castru construit în cadrul limes-ul fluviului Danubius/Dunărea.
 
Terminologie
 
Castrum (latină/„fortăreață”) = Tabără fortificată romană construită la graniță de-a lungul căilor de comunicație și în puncte strategice din provincii. Avea o formă pătrată, cu dimensiuni variabile și patru porți, în centru aflându-se clădirea comandantului (praetorium). Zidul de piatră era dublat în exterior cu un șanț (fossa), iar în interior cu un val de pământ (agger), cele temporare din timpul campaniilor erau construite din pământ.



Cohors (latină/„cohortă”) = 1.Subunitate tactică a legiunii, care era compusă din 10 cohorte. 2.Unitate auxiliară de infanterie formată din provinciali fără cetățenie romană, înarmați conform tradiției. Cohortele de 500 de soldați (quingenariae) erau comandate de un praefectus, iar cele de 1000 de ostași (miliariae) de un tribunus. 3.Cohortele pretoriene, în număr de 10 a câte 500 de militari, constituiau garda imperială, fiind recrutate din Italia.
legio (latină/„legiune, armată) = Unitate militară tactică și strategică formată din cetățeni romani, care, după un serviciu de 20-25 de ani, primeau recompense financiare și funciare, formând colonii de veterani. Împăratul Augustus (30 î. H. – 14 d. H.) a stabilit numărul lor la 28, iar Septimius Severus (193-211) a crescut numărul lor la 30. Până în sec. II era alcătuită din 5600 de soldați, organizați în 10 cohorte împărțite în 6 centurii de câte 80 de oameni. Hadrianus (117-138) a crescut numărul infanteriștilor la 6800 și a adăugat 726 de călăreți. În epoca imperiului era condusă de un legatus augusti de rang senatorial.
 
Limes (latină) = Linie defensivă construită pe o frontieră naturală (ripa), ai cărei soldați se numeau ripenses, sau pe o frontieră artificială, ai cărei ostași se numeau limitanei. Era alcătuit dintr-un val de pământ (vallum), un șanț în fața valului, castre și castele (la distanțe de 5-10 km) și turnuri de observație (burgi, turris), toate legate printr-un drum militar (via). Zona din fața șanțului era defrișată, iar comunicațiile se făceau cu foc și fum.

 
Preliminarii

 
Marele arheolog Alexandru Vulpe (1931-2016/Institutul de Arheologie „V. Pârvan” București), considera (2001) că numele Durostorum, Arrubium/Măcin și Noviodunum/Isaccea sunt „indiscutabil celtice”. Dar originea lor era legată „nesigur” de regatul Tylis, înființat în sec. III î. H. în Balcani de un grup al celților care migrau din Europa Centrală spre Asia Mică/Turcia asiatică.
 

Izvoare scrise

 
 
Localitatea romană este menționată în diverse versiuni în sursele literare antice. Varianta Dourostoron apare în lucrarea Geographia (III, 105) a geografului grec Klaudios Ptolemaios/Claudius Ptolemeus/Ptolemeu din Alexandria/Egipt (sec. II). Versiunea Durostero este prezentă în documentul cartografic roman Tabula Peutengiriana (VIII, 2).
Numele Dorostoro este menționat în documentul cartografic roman Itinerarium Antonini Augusti (223, 4).
 
Denumirea Durostoro apare în documentul administrativ roman Notitia Dignitatum (Orientes, XL, 26, 33), posterior împărțirii definitive a statului în 395 în Imperiul Roman de Răsărit/Bizantin (Orientes) și de Apus.
 

Administrație

 
Localitatea făcea parte din provincia Moesia Inferior (Dobrogea și Bulgaria dintre Dunăre și Balcani), creată în 86 de împăratul Domitianus Flavius prin divizarea provinciei Moesia. Această unitate administrativă fusese întemeiată în 46 de împăratul Claudius, în urma desființării regatului clientelar/vasal al tracilor odrisi. 
 

Armata

 
Castrul de la Durostorum a fost ridicat în cadrul limes-ului Danubian/Scythic, a cărui construcție a fost începută de împăratul Vespasianus Flavius (69-79) și încheiată de împăratul Traianus (98-117). După anul 70, în timpul dinastiei Flaviilor (69-96), aici a fost instalată unitatea auxiliară de infanterie cohors II Flavia Brittonum (britoni – celți din Britania).
 
În urma sângeroasei victorii de la Adamclisi împotriva dacilor și sarmaților din 101, Traianus a transferat aici Legio XI Claudia în 105-106. Această legiune supraveghea și Muntenia, iar după mutarea în Dacia în 167 a Legio V Macedonica de la Troesmis, detașamente ale sale au preluat și sectorul gurilor Danubiului/Dunării. Marea unitate a fost cantonată în localitate până la sfârșitul dominației romane, cauzată de marea invazie slavă din 602 și cea bulgară din 681.
Veterani ai Legio XI Claudia s-au așezat și la Tropaeum Traiani, Noviodunum și în colonia greacă Histria/Istria.
Limes-ul a fost refăcut de marele împărat reformator Diocletianus (284-305), care a vizitat regiunea în 294 și 303, așa cum arată unele inscripții de la Durostorum și Transmarisca/Turtucaia (Bulgaria), confirmate de istoricul grec Zosimos (sf. sec. V-înc. sec. VI) în Istoria nouă II, 34).
 
Din localitate era originar generalul Flavius Aetius (390-454), supranumit „ultimul dintre romani”, cel care l-a învins pe marele rege hun Atilla (395-453) în sângeroasa bătălie decisivă de la Câmpiile Catalaunice/Troyes (Franța) din 451.
 

Așezarea civilă

 
În jurul castrului, în timpul împăratului Hadrianus (117-138), s-a dezvoltat o așezare civilă, locuită de negustori, meșteșugari și veterani și denumită canabae Aeliae leg. XI Claudiae, situație asemănătoare cu cea de la Troesmis/Turcoaia și Capidava.
 
În 169, împăratul Marcus Aurelius (161-180) a ridicat așezarea la rangul de municipiu cu numele municipium Aurelium Durostorum, titlu primit și de Troesmis, Noviodunum și Tropaeum Traiani/Adamclisi. În timpul dinastiei Anatoninilor (96-192), localitatea, ca și întreaga provincie, se va bucura de pax romana, perturbată doar de marea expediție a costobocilor (Carpații nordici) din 170, când aceștia au ajuns până în Grecia centrală.
Dar în timpul crizei imperiului din sec. III, localitatea a fost puternic afectată de incursiunile repetate ale barbarilor din Dacia liberă și nordul Pontului Euxin/Marea Neagră: carpi și goți (germani).
 
În ce-i privește pe carpi, o inscripție latină descoperită aici îi mulțumește împăratului Aurelianus (270-275) pentru victoria împotriva acestora, undeva între Carsium/Hârșova și Sucidava, succes pentru care Senatul îi acordase titlul Carpicus Maximus: „quot imperator Aurelianus vicit reginam Zenobiam invisosque tyrannos et Carpos... inter Carsium et Sucidavam delevit.”
 

Economie

 
În localitate a funcționat un important post vamal.
La Durostorum, ca și la Capidava, Axiopolis/Cernavoda și Noviodunum, au fost descoperite numeroase monede care acoperă perioada dintre domniile lui Iustinian I (527-565) și Constantin IV (668-685), împărați ai Imperiului Roman de Răsărit/Bizantin.
 

Comunicații

 
La Durostorum începea unul din cele 3 drumuri imperiale din Dobrogea, determinate în 1906 și 1912 de academicianul Vasile Pârvan (1882-1927), și anume cel care urma cursul Dunării, trecând pe la Altinum/Oltina, Sacidava/Rasova, Axiopolis/Cernavoda, Capidava, Carsium/Hârșova, Troesmis, Arrubium, Noviodunum, Aegyssus/Tulcea  și Salsovia/Mahmudia.  Un alt drum important lega localitatea de colonia greacă Tomis/Constanța , trecând pe la Tropaeum Traiani.
 

Religie

 
O inscripție de pe un altar păgân face referire la vechiul Cavaler Trac adoptat de coloniști ca zeu chtonian (subpământean) sub numele Hero: „Heroni Suregati eidemque Praehibendi”. Marele arheolog dobrogean Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța) considera (1998) că Suregati era unul din numeroasele epitete al lui Hero: Domnus, Dosaenos, Invictus, Katoikodios, Manimazos, Manibazos etc. De altfel, un grup de ofițeri din Durostorum au înființat o asociație religioasă dedicată Cavalerului Trac: Hero Surgetes idemque Baehibeus.
 
O altă inscripție latină păgână îi menționează perechea zeilor subpământeni romani Pluto și Proserpina: „Pluto Sanctus et Domna Proserpina”. În teritoriul rural, ca și în cel al Noviodunumului, au fost construit temple pentru perechea zeilor supremi ai romanilor, Jupiter Optimus Maximus și Junona Regina, al căror cult a fost răspândit de soldați.
 
Aici au trăit martirii creștini Dasius și Aemilianus.
Dasius a fost executat la Axiopolis în 303, în timpul persecuțiilor împăratului Diocletianus, iar rămășițele sale au fost duse la Ancona (Italia), după ce au fost îngropate un timp în localitatea natală. Pe sarcofagul său a fost inscripționată propoziția: „Aici zace sfântul martir Dasios adus de la Durostorum”.
 
Aemilianus era un militar, fiu de praefectus, și a fost executat (363) în timpul împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a abandonat religia creștină (apostazie). În jurul anului 380 este menționat episcopul Auxentius, discipol al episcopului got Ulfila și adept al ereziei lui Arian, condamnată de primul Conciliu Ecumenic de la Niceea/Iznik (Turcia asiatică) din 325. În jurul anului 600, episcopul Dulcissimus a fost obligat să se retragă la Odessos/Varna, în fața atacului slavo-avar.
 

Cercetări arheologice

 
În urma săpăturilor arheologice au fost descoperite ziduri, cărămizi, ștampile, inscripții latine, statui, sarcofage, un cavou cu picturi murale (sec. IV).
În unele morminte au fost găsite numeroase bijuterii și piese din bronz din sec. I-III, ca și la Tomis, Capidava și colonia greacă Callatis/Mangalia. Interesante sunt coifurile militare ornamentate prin turnare. În teritoriul rural al localității au fost descoperite portrete ale împăraților Caracalla (211-217), Gordian III (238-244) și Aurelianus, toate fiind realizate în urma unor comenzi militare.
 
Bibliografie cronologică
 
BERLIN-BRANDENBURGISCHE AKADEMIE DER WISSENSCHAFTEN, Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin, III/1873 (T. Momsen), 12456.
VASILE PÂRVAN, Municipium Aurelium Durostorum, „Rivista di filologia e d'Istruzione classica”, Torino, nuova serie, Anno II, fasc. III, 1924, 35 p.
ION BARNEA, Quelques considerations sur les inscriptions chretiennes de la Scythie Mineure, „Dacia. Revue d archeologie et d histoire ancienne”, nouvelle serie, Bucarest, I, 1957, 279-280.
VELIZAR VELKOV, Durostorum-Drastar-Silistra. Kurze historische Bemerkungen, „Antike und Mittelalter in Bulgarien”, Berlin, 1960, 204-218.
UNION ACADEMIQUE INTERNATIONALE, Tabula Imperii Romani, L 35, București, 1969.
RADU VULPE & ION BARNEA, Din istoria Dobrogei. Romanii la Dunărea de Jos, București, 1968.
VASILE CULICĂ, Cărămizi, ţigle şi olane cu ştampila legiunii a XI-a Claudia găsite în Canabae Aeliae, „Pontica” (revistapontica.wordpress.com), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, III, 1970, 365-377.
GH. POENARU-BORDEA, Monede de bronz bizantine din sec. V-VII în Dobrogea, „Buletinul Monumentelor Istorice”, București, XL, 1971, 3, 51-57.
DIONISIE PIPPIDI (coord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 137, 138-139, 252-253, 368-370, 373-374. (castru/Cristian VLĂDESCU; cohors/C. V.; Durostorum(Dorostolon)/Ion BARNEA; legio/Emilia DORUȚIU-BOILĂ & D. T.; limes/C. V)
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 87, 91, 92, 93, 94, 100, 102, 105, 107, 108, 111, 117, 130, 133, 134, 135, 136, 137, 143, 148, 152, 156, 158-159 (cap. VII. Dobrogea sub dominație romană; cap. VIII. Sciția mică între sec. IV-VIII / A. R.)
MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIȚA & ALEXANDRU VULPE (coord.), Istoria românilor, vol I: Istoria timpurilor îndepărtate, Ed. Academiei Române, București, 2001, 464, 667. (II.V.1.a. Traci și macedoneni la Dunărea de Jos./A. V.; II.IX.a. Politica romană la Dunărea de Jos/Adrian RĂDULESCU)
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 

Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Halmyris


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Arhiepiscopia Tomisului Unde va sluji IPS Teodosie în acest weekend

10 May 2019 386

Pr. Iulian Zisu „Părinţii mei m-au numit Emilian, iar Hristos, adevăratul Dumnezeu, m-a învrednicit a mă numi şi a fi creştin”

18 Jul 2018 1427

Martirizarea Sfântului Dasius şi sângeroasa sărbătoare „Regele Saturnaliilor“

12 Jun 2018 1228

Oraşul Silistra în secolul al XIX-lea, fortăreaţa şi vizita sultanului Abdul Medgid în Dobrogea

29 May 2018 1888

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanța veacului de mijloc. BULGARII distrug CONSTANȚA din temelii

10 May 2018 2433

Ce societate a fost înființată la Ivrinezu Mic, județul Constanța. Cine este fondator și ce domeniu de activitate are

12 Dec 2017 1222

Arheologia romană, în pas cu tehnologia de ultimă generație (galerie foto)

18 Mar 2017 1168

Sinaxar 18 iulie 2016 Sfântul Emilian de la Durostorum. Pe cine felicităm azi. Câți sfinți Emilian sunt

18 Jul 2016 3079

Moaștele Sfântului Andrei Șaguna vor fi dăruite bisericii Sfântul Ilie din Techirghiol

15 Jul 2014 1520

Domeniile Ostrov - “De Sărbători, românii au preferat vinurile autohtone”

08 Jan 2014 1897

Slujbă oficiată de ÎPS Teodosie pentru Sfântul Mucenic Emilian

16 Jul 2011 714

Hramul Mănăstirii Dumbrăveni din Arhiepiscopia Tomisului

15 Jul 2011 828

Domeniile Ostrov îşi propune dublarea afacerilor

11 Mar 2011 1189

Cetati antice dobrogene, incluse in circuitul turistic

27 Nov 2009 3647