În limba latină cuvântul
via înseamnă drum pavat, adică drum construit.
Necesitatea construirii drumurilor a apărut pe măsura expansiunii
statului roman, servind unor scopuri militare și economice.
Existau 4 categorii de drumuri:
viae publicae, drumuri situate pe domeniul public;
viae privatae, drumuri aflate pe domenii private;
viae militarae, drumuri strategice;
viae semitae, drumuri secundare.
Dobrogea a fost cucerită de
romani în urma expediției lui
M. Licinius Crassus din 29-28 î. H. și a fost inclusă în
provincia Moesia în timpul
domniei lui Vespasianus (69-79), ulterior
Moesia Inferior prin divizarea din
86.
Împăratul Traianus (98-117) a fost cel care definitivat organizarea militară a provinciei, în urma căreia regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră a beneficiat de
pax romana în perioada dinastiilor Antoninilor (96-192) și Severilor (193-235).
Drumurile romane din Dobrogea au fost stabilite în urma cercetărilor de la începutul sec. XX ale
academicianului Vasile Pârvan (1882-1927), fondatorul școlii de arheologie românești.
În
Dobrogea, cel mai vechi drum lega castrele de pe
Limes Scythicus frontiera fortificată de pe Dunăre. Această cale de comunicație strategică începea la
Durostorum/Silistra (Cadrilater/Bulgaria) și trecea pe la
Sacidava, Altinum/Oltina,
Flaviana,
Axiopolis/Cernavoda,
Capidava,
Cius,
Beroe/Ostrov (Tulcea),
Troesmis/Turcoaia,
Arrubium/Măcin,
Noviodunum/Isaccea,
Aegyssus/Tulcea,
Salsovia/Mahmudia și
Halmyris/Murighiol până la țărmul lacului Razelm.
De la
Halmyris începea, spre S, pe litoralul
Pontus Euxin/
Marea Neagră, un alt drum care trecea prin
polis-urile Histria/Istria,
Tomis/Constanța,
Callatis/Mangalia,
Dionysopolis/Balcic (Cadrilater/Bulgaria),
Odessos/
Varna (Bulgaria),
Messembria/
Neseber (Bulgaria),
Apollonia/
Sozopol (Bulgaria) și se termina la
Byzantion/Constantinopol/Istanbul.
Un alt drum important trecea prin
axa centrală S-N a Dobrogei, începând de la
Marcianopolis/Devnea (Bulgaria) și trecând prin
Tropaeum Traiani/Adamclisi,
Ulmetum/Pantelimonul de Jos și
Ibida/Slava Rusă. Din nodul de comunicații
Ibida drumurile se ramificau către
Troesmis,
Aegyssus și
Troesmis.
Viae semitae uneau
coloniile grecești cu localitățile de pe malul
Dunării. Una din aceste artere unea
Tomis de
Durostorum prin
Tropaeum Traiani. O altă rută lega
Callatis de
Tropaeum Traiani.
Drumurile romane erau marcate cu
stâlpi miliari/o mie de pași, borne care arătau distanțele și datele de construcție sau reparație. Au fost descoperiți astfel de stâlpi datând din
118, din vremea
împăratului Hadrianus, și
159, din timpul lui
Antoninus Pius, la
vicus Quintionis/Sinoe.
Reparațiile drumurilor indică permanenta preocupare a autorităților locale și centrale romane pentru căile de comunicație. În
sec. III, un astfel de
guvernator provincial a fost
Tullius Menophilus, iar dintre împărați
P. Licinus Egnatius Gallienus (253-268). Intersecțiile drumurilor principale erau dotate cu
statio/
stație de poștă și
mansio/
han, unele fiind atestate și în Dobrogea.
Căile de comunicații erau păzite de subunități comandate de un subofițer numit
benefeciarius. În
izvoare epigrafice descoperite la
Țiganca/Tulcea sunt atestați astfel de subofițeri:
Q. Valerius Antimianus și
Flavius Antonius Romanus din
Legio XIII Gemina în anul 218. De asemenea, în
vicus V.../
Râmnicul de Jos (axul central) este menționat
Aelius Ingeniuus din
Legio XI Claudia.
O
inscripție din
Tomis, datând din
170, era dedicată de
guvernatorul Catonius Vindex zeului Apollo Agyeus, protectorul drumurilor.
Bibliografie cronologică
RADU VULPE,
Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucharest, 1938, p. 168.
DIONISIE PIPPIDI (coord.),
Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 87, 382, 550, 611-613 (beneficiarius/D. P.; mansio/D. P.; statio/D. P.; via/Cristian VLĂDESCU)
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU,
Istoria Dobrogei, ed. II rev., edit. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 91, 95, 98, 111, 116, 117, 118. (VII. Dobrogea sub dominația romană)
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Instituții Cultul imperial roman (galerie foto)
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: