Classis Flavia Moesica sau Flota romană de la Dunărea de Jos a fost înființată de împăratul Flavius Vespasianus (69-79), cel care a inclus Dobrogea în provincia Moesia. Baza principală a flotei danubiene se afla la
Noviodunum/Isaccea. Dobrogea a fost cucerită definitiv de
romani în timpul împăratului Augustus (30 î. H. – 14 d. H.) în urma
expediției din 29-28 î. H., iar împăratul Tiberius (14-37) a întemeiat provincia
Moesia (Bulgaria de V dintre Dunăre și Balcania)
în anul 15 d. H. Provincia a fost extinsă în anul
46 asupra Bulgariei de E dintre Dunăre și Balcani de
împăratul Claudius (41-54), iar
Dobrogea a fost inclusă în această provincie de
împăratul Flavius Vespasianus (69-79).
Tot
Vespasian a început organizarea
limes-ului (frontieră fortificată)
dunărean, definitivat de
împăratul Traianus (98-117). În acest context, el a înființat
Classis Flavia Moesica sau
Flota Dunării de Jos, care avea în responsabilitate și
litoralul vestic al
Pontus Euxinus/
Marea Neagră și era inclusă în
armata provinciei Moesia.
Baza principală a acestei forțe navale se afla la
Noviodunum/Isaccea, unde au fost descoperită majoritatea
cărămizilor și
țiglelor cu
ștampila unității:
CLFLM. Tot aici a fost găsită
o inscripție latină în care este menționat un
praefectus classis/
comandant al flotei. Cărămizile erau produse de
classici/marinari pentru construcțiile militare.
Alte cărămizi au fost descoperite la
Dinogeția/Garvăn precum și pe malul stâng al Dunării la
Aliobrix, în fața Isaccei, și la
Barboși (județul Galați).
Alte
baze ale flotei danubiene se aflau la
Dinogeția și
Troesmis/Turcoaia iar
Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța; Universitatea „Ovidius”) susținea (1998) că „
poate” și la
Axiopolis/Cernavoda și
Aegyssus/Tulcea.
Arheologii Alexandru Suceveanu (1940-2013/Institutul de Arheologie „V. Pârvan” București) și
Alexandru Barnea (1944-/I. A. „V. P.” B.; Universitatea București) considerau (1991) că
vicus Classicorum, atestat de
inscripții din
sec. II, era o așezare înființată în teritoriul localității
Halmyris/Murighiol de marinari ai flotei dunărene.
Într-o
inscripție grecească găsită la
Tomis/Constanța, unității navale i s-a adăugat și titlul
Gordiana, ceea ce indică o reorganizare de către
împăratul Gordianus III (238-244), în timpul căruia au început marile invazii barbare din sec. III. Izvorul epigrafic îl menționează pe
P. Aelius Ammonius, procurator al Moesiei Inferior și fost
preafectus classis Flaviae Moesicae Gordianae. Alți
patru comandanți ai CFM erau amintiți în inscripții cunoscute în
1913 de academicianul
Vasile Pârvan (1882-1927), fondatorul școli de arheologie românești.
O inscripție latină din
185 din
Chersonesus Taurica/
Crimeea menționează un
trierarchus classis Flaviae Moesicae originar din
Ravenna (Italia), iar o
inscripție greco-latină din
Tomis îl amintește pe un
veteranus classis Flaviae Moesicae.
Alte izvoare scrise referitoare la
CFM sunt
diplomele militare emise de
împărații: Flavius Domitianus la
14 iunie 92;
Traian la
14 august 99 și
13 mai 105;
Hadrianus la 28 februarie 138.
Bibliografie cronologică
VASILE PÂRVAN,
Descoperiri nouă în Scythia Minor, „Academia Română. Memoriile Secțiunii Istorice”, București, XXXV, 1913, p. 506-509.
ION BARNEA & BUCUR MITREA & N. ANGHELESCU,
Săpăturile de salvare de la Noviodunum, „Materiale și Cercetări Arheologice”, București, IV, 1957, p. 165-166.
ION BARNEA & BUCUR MITREA,
Săpăturile de salvare de la Noviodunum (Isaccea), „Materiale și Cercetări Arheologice”, București, V, 1959, p. 470.
NICOLAE GOSTAR,
Unitățile militare din „castellum” roman de la Barboși, „Danubius”, I, 1967, p. 111.
EMIL CONDURACHI,
Classis Flavia Moesica au I er siecle de n. e., „Actes du IX Congres d Etudes sur le Frontieres Romaines Mamaia 1972” , București-Koln-Viena, 1974, p. 84-88.
ALEXANDRU SUCEVEANU & ALEXANDRU BARNEA,
La Dobrodja romaine, București, 1991, p. 47, 67, 92.
DIONISIE PIPPIDI (coord.),
Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976,, p. 171 (Classis Flavia Moesica/Ion BARNEA)
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU,
Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 87, 89, 91, 92, 96, 104, 106, 117. (cap. VII. Dobrogea sub dominație romană/A. R.)
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Instituții Vicus-ul roman (galerie foto)
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: