După instaurarea dominației romane asupra Dobrogei în timpul împăratului Octavianus Augustus (30 î. H. – 14 d. H.), cinci colonii grecești de pe litoralul vestic al Pontulus Euxinos/Marea Neagră au format o koinon Pontou/Comunitate Pontică, o Pentapolis care ulterior a devenit Hexapolis. Printre aceste polis-uri se numărau Histria, Tomis, Callatis și Dionysopolis.
În urma expediției din
29 î. H. – 28 î. H.,
romanii au cucerit definitiv Dobrogea. Zona interioară a intrat sub autoritatea regatului clientelar/vasal
al tracilor odrisi , iar litoralul a intrat sub controlul direct al romanilor, în cadrul unei
praefectura orae maritimae.
Tot în timpul domniei lui
Octavianus Augustus, 5 polis-uri grecești au format o
koinon Pontou/
Comunitate Pontică sau o
Pentapolis . Această federație, devenită apoi
Hexapolis, și-a continuat existența și după ce Dobrogea a fost inclusă în
provincia Moesia, iar în 86 d. H. în
Moesia Inferior. Asociația era formată, de la N la S, din orașele
Histria/Istria,
Tomis/Constanța,
Callatis/Mangalia,
Dionysopolis/Balcic (Cadrilater/Bulgaria),
Odessos/
Varna (Bulgaria) și
Messembria/
Neseber (Bulgaria), acesta din urmă fiind și ultima care s-a alăturat.
Comunitatea nu a fost rezultatul inițiativei coloniilor, ci a reprezentat o formă specifică a integrării lor forțate în lumea romană.
Polis-urile și-au păstrat autonomia internă, continuând funcționarea instituțiilor tradiționale și autoritatea asupra teritoriului rural înconjurător.
Federația era prezidată de un
pontarch (
pontos=mare;
archeos= putere) cu reședința la
Tomis, magistrat care era și
archiereus/
mare preot al cultului imperial. Din punct de vedere politic,
pontarhul reprezenta federația în relația cu autoritățile romane locale, uneori deplasându-se chiar la curtea imperială de la
Roma.
Coeziunea asociației era realizată prin
ceremoniile și jocurile periodice (lupte de gladiatori și vânători în amfiteatru) desfășurate la
Tomis, la care participau delegații ale cetăților.
Sursele privind
Comunitatea Pontică sunt
inscripții în onoarea unor
pontarhi din
sec. II-III. Izvoarele provin, în ordine descrescătoare a numărului, de la
Tomis,
Histria,
Callatis,
Odessos și
Dionysopolis. Două inscripții grecești datate în perioada
212-235 sunt dedicate de
Sfatul și
Poporul Tomisului pontarchi-lor
Aurelius Pricinus Isidorus și
Aurelius Prisicius Annianus ca organizatori ai
luptelor de gladiatori și cu animale sălbatice. O altă
inscripție grecească, datată în
sec. II, se află pe
piatra funerară a unui pontarch anonim originar din
Neapolis/
Siria, organizator al unor
lupte de gladiatori în calitate de proprietar al unei
familia gladiatoria.
Comunitatea politică și cultural-religioasă a coloniilor grecești a dispărut probabil în timpul domniei marelui împărat reformator
Diocletianus (284-305), care a transformat Dobrogea în
provincia Scythia Minor/Sciția Mică în cadrul diocezei balcanice Thracia.
Bibliografie cronologică
LOUIS ROBERT,
Les gladiateurs dans l Orient grecque, Paris, 1940, p. 101-107.
DIONISIE PIPPIDI,
Contribuții la istoria veche a României, ed. II, București, 1967, p. 401-431
DIONISIE PIPPIDI,
Din nou despre pontarhi și pontarhie, „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, București, XVIII, 1967, p. 423-430.
DIONISIE PIPPIDI,
I greci nel Basso Danubio, Milano, 1971, p. 179-181, 297-298.
DIONISIE PIPPIDI,
În marginea unei inscripții bilingve din Callatis, „Studii Clasice”, XIV, 1972, p. 141-148.
DIONISIE PIPPIDI (coord.),
Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 181. (Comunitatea pontică/D. PIPPIDI)
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU,
Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 103. (cap. VII. Dobrogea sub dominație romană/A. R.)
MARIUS-CRISTIAN STREINU,
Gladiatori și preoți la gurile Dunării, „Revista de istorie militară”, București, 2015, 1-2, p. 33-38.
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Instituții Legiunea romană (galerie foto)
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: